Ceaiul de leurdă, obținut din frunzele uscate ale plantei Allium ursinum (cunoscută și ca usturoi sălbatic), este un remediu natural apreciat pentru proprietățile sale terapeutice. Bogat în compuși activi precum vitamina C, compuși sulfurici, flavonoide și adenozină, ceaiul de leurdă oferă multiple beneficii pentru sănătate:

1. Susținerea sănătății cardiovasculare: Ceaiul de leurdă contribuie la scăderea tensiunii arteriale datorită adenozinei, care ajută la dilatarea vaselor de sânge și la îmbunătățirea circulației. De asemenea, compușii organosulfurici reduc nivelul colesterolului „rău” (LDL) și previn formarea cheagurilor de sânge, susținând astfel sănătatea inimii.
2. Întărirea sistemului imunitar: Datorită conținutului ridicat de vitamina C și proprietăților antimicrobiene, ceaiul de leurdă ajută la combaterea infecțiilor virale și bacteriene, fiind util în prevenirea și ameliorarea răcelilor.
3. Detoxifierea organismului: Ceaiul stimulează funcțiile hepatice și renale, ajutând la eliminarea toxinelor din organism. Proprietățile sale depurative susțin curățarea sângelui și a tractului digestiv.
4. Îmbunătățirea digestiei: Compușii bioactivi din leurdă acționează ca prebiotice, favorizând echilibrul florei intestinale și stimulând producția de sucuri gastrice, ceea ce reduce balonarea și îmbunătățește absorbția nutrienților.
5. Efect antiinflamator și antioxidant: Flavonoidele și compușii fenolici din ceaiul de leurdă combat stresul oxidativ, protejând celulele împotriva daunelor provocate de radicalii liberi și reducând inflamațiile cronice.

Mod de preparare: Pentru a prepara ceaiul, infuzează 1-2 lingurițe de frunze uscate de leurdă în 250 ml de apă clocotită timp de 5-10 minute. Strecoară și consumă 1-2 căni pe zi, preferabil dimineața sau între mese.

Precauții: Consumul excesiv poate provoca disconfort gastric la persoanele cu stomac sensibil. Femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să consulte un medic înainte de consum, deoarece leurda poate altera gustul laptelui matern.

Ceaiul de leurdă este un aliat natural pentru sănătate, dar este recomandat să fie consumat cu moderație și în cadrul unei diete echilibrate.

Advertisement

De unde vine presiunea pentru noi taxe

După consultările purtate între Palatul Cotroceni, PSD, PNL, UDMR și USR, specialiștii de la ANAF și Ministerul Finanțelor au stabilit că deficitul bugetar poate fi redus doar prin majorarea a patru tipuri de taxe:

• TVA
• Accize (tutun și alcool)
• Impozitul pe venitul persoanelor fizice
• Impozitul pe dividende

Măsurile sunt așteptate să intre în vigoare de la 1 iulie 2025, iar alte propuneri — precum impozitarea pensiilor și a veniturilor peste 10.000 lei — ar putea fi aplicate abia din 2026.

Creșteri de taxe estimate pentru a acoperi deficitul bugetar

Guvernul trebuie să aducă 28 de miliarde de lei în plus la buget în a doua jumătate a anului. Conform documentelor analizate de experți fiscali și lideri politici, sursele acestor venituri sunt:

• TVA: +14 miliarde lei
• Impozitul pe venit: +10 miliarde lei
• Accize: +2 miliarde lei
• Dividende și profit: +2 miliarde lei

Noua structură a TVA-ului

Majorările de TVA propuse sunt:

• Cota generală: de la 19% la 22%
• Servicii HoReCa: de la 9% la 19%
• Alimente și medicamente: de la 9% la 11% (în discuție)
• Cultura și educația: de la 5% la 7–9%

Impactul: consumatorul final va resimți cel mai mult această măsură, alături de IMM-uri.

Accizele cresc doar pentru tutun și alcool

Accizele la combustibil vor rămâne neschimbate, însă:

Advertisement

• Tutun: accizele cresc cu 10%
• Alcool: se modifică formula de calcul

Total estimat suplimentar: 2 miliarde lei

Impozitul pe venit și dividende – dublare a taxării

• Impozitul pe venit: de la 10% la 16% pentru toate formele de venit (salarii, PFA, drepturi de autor etc.)

• Dividende: de la 8% la 16%

Se analizează și unificarea impozitului pe venit cu contribuțiile sociale și de sănătate pentru simplificare și eficiență.

Impozitul pe profit – rămâne neschimbat

Deși nivelul impozitului pe profit (16%) nu va fi modificat, Guvernul speră la încasări mai mari printr-o colectare mai eficientă și creșterea economică.

Reducerea cheltuielilor – doar din 2026

Tăierile de cheltuieli vor fi operate începând cu 2026. Până atunci, Guvernul a decis să:

• Înghețe anumite investiții și programe de stat

• Revizuiască normele de personal în administrația locală și companiile de stat

Economiile estimate: 10–15 miliarde de lei

Presiunea Comisiei Europene: venituri, nu promisiuni

Bruxelles-ul a transmis ferm că România trebuie să crească veniturile cu cel puțin 5 miliarde de euro, respingând ideea reducerii deficitului doar prin tăieri de cheltuieli. Președintele Nicușor Dan a admis public acest lucru în conferința de presă din 4 iunie, după discuțiile cu oficialul european Céline Gauer.

Advertisement

Românii vor plăti mai mult începând cu 1 iulie, în condițiile în care statul are nevoie urgentă de lichidități. Pachetul fiscal propus reprezintă o mutare radicală, dar considerată necesară de guvern și președinție pentru a evita colapsul financiar.

Costurile pentru construirea gazoductului Tuzla–Podișor, prin care vor fi transportate gazele naturale din perimetrul Neptun Deep al Mării Negre, au crescut cu aproximativ 500 de milioane de lei (fără TVA) față de suma inițială prevăzută în contractul semnat în februarie 2021. Astfel, de la 1,6 miliarde de lei, valoarea totală a contractului a ajuns la aproape 2,1 miliarde de lei în urma a nu mai puțin de 18 acte adiționale.

Potrivit unui anunț publicat de compania de stat Transgaz SA, beneficiarul proiectului, ultima modificare de costuri a fost oficializată pe 6 iunie 2025, când a fost semnat cel mai recent act adițional. Acesta prevede o majorare a valorii contractului de la 2.018.936.852,44 lei la 2.075.837.686,38 lei, fără TVA.

Lucrările vor dura de trei ori mai mult decât se estimase inițial

Conform documentației depuse în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), durata execuției lucrărilor a fost extinsă semnificativ. Dacă inițial se prevedea o perioadă de 24 de luni pentru finalizarea proiectului, acum termenul a fost extins la 72 de luni de la data semnării contractului de execuție, adică din iunie 2023.

Astfel, în loc să fie gata în doi ani, una dintre cele mai importante investiții în infrastructura energetică a României va fi finalizată, cel mai probabil, în 2029.

Advertisement

Cine construiește gazoductul Marea Neagră–Podișor

Lucrările sunt executate de o asociere de firme condusă de compania turcă Kalyon Insaat Sanayi ve Ticaret Anonim Sirketi, alături de care activează opt alte companii din România, Turcia și Algeria. Printre acestea se numără:

• Electrogrup SRL Cluj – subcontractant (16%)
• Toscelik Spiral Boru Uretim Sanayii AS – subcontractant (41,4%)
• Regia Autonomă Asirom – compania SRI (0,2%)
• Elcas Prodimpex SRL Ploiești – (0,27%)
• SPA Tosyali Iron Steel Industry Algeria – (4,6%)
• Degal Construct SRL București – (0,25%)
• Gurgenler Insaat Turcia – (3%)
• Corpcontrol ING SRL Ploiești – (0,1%)

Un proiect strategic pentru România și Uniunea Europeană

Conducta Tuzla–Podișor are o lungime de 308,3 kilometri și este considerată un proiect de interes comun al Uniunii Europene. Este inclusă în Planul de dezvoltare pe 10 ani al Transgaz și a obținut o finanțare de 85 de milioane de euro din Fondul de Modernizare, urmând ca restul costurilor să fie acoperite din surse financiare mixte.

Traseul gazoductului traversează trei județe – Constanța, Călărași și Giurgiu – și 42 de localități. La finalizare, conducta va putea asigura alimentarea cu gaze pentru circa 200.000 de români, peste 520 de instituții publice și va contribui la crearea de noi locuri de muncă în regiune.