Știri
VIDEO. Povestea din spatele unui om al străzii. Dorel cere ajutorul autorităților
Și-a petrecut peste 20 de ani în pușcărie după ce a săvârșit mai multe infracțiuni. A comis chiar și o tâlhărie, faptă care l-a trimis mulți ani în spatele gratiilor. Eliberat recent, bărbatul a încercat să-și găsească un rost și un adăpost, însă fără vreun rezultat. Recent, la sfârșitul anului 2022, bărbatul a spart geamul Băncii Transilvania din Călărași pentru a intra, cu bună știință, în conflict cu legea. De loc, bărbatul este din comuna Alexandru Odobescu.
A fost arestat preveniv 24 de ore apoi eliberat. Se pare că măsura aplicată de polițiști nu l-a mulțumit.
Ajuns la 57 de ani, spune că suferă de depresie de când avea 30 de ani din cauza unor probleme familiale. Spune că i-a fost vândut un teren intravilian și unul extravilan de către frate său și nu și-a primit partea de bani cuvenită.
“Acum 30 de ani s-a vândut casa părintească și am rămas pe străzi. Am un frate care am fost la el, mi-a vândut, fără semnătura mea, în timp ce mă aflam în penitenciar, terenul extravilan. I-am cerut partea mea de pensie să-mi fac și eu o pensie, ceva. L-a pus pe băiatul lui, mi-a dat câțiva pumni și mi-a zis că nu mai am ce căuta la poarta lui.”
Acum hoinărește pe străzile din Călărași și trăiește din mila oamenilor. Doarme în clădirea abandonată din pararea de la River’s și se învelește cu o plapumă găsită. Mănâncă resturi alimentare și fumează chiștoacele găsite pe jos.
Este recunoscător polițiștilor care l-au ajutat de multe ori la nevoie, însă, în opoziție spune că nu a fost ajutat de Primăria Călărași și de Spitalul de Urgență. Recunoaște că are probleme psihice și chiar o depresie. A insistat în nenumărate rânduri să fie internat. S-a refugiat în alcool pentru a uita de probleme și a trece mai ușor peste serile reci.
La 31 de ani a săvârșit o tâlhărie care l-a trimis mulți ani după gratii.
“Faptele care m-au adus în penitenciar au fost unele minore. Am spart un geam la tribunal, câteva geamuri la primărie, iar cu ani în urmă, la vârsta de 31 de ani, am săvârșit și fapte de tâlhărie, de nevoie. În prezent, mă hrănesc cu ce găsesc pe stradă și cu ce reușesc să îmi cumpăr din banii pe care îi primesc de la oamenii cărora le este milă de mine.”
Sunt și eu un cetățean al României, nu sunt un câine să stau pe străzi. În penitenciar nu mai vreau să ajung, acolo este sunt foarte mulți oameni răi, iar mie nu îmi place violența.” spune Dorel Burtescu, un om al străzii, într-un interviu acordat pentru Canal SUD.ro
Acesta susține că nu deține acte de identitate, locuință și nu are rude sau persoane apropiate.
“Domnul Burtescu a beneficiat de cazare în regim de urgență, în anul 2019. Conform procedurii de acces în adăpost, persoanele care au domiciliu pe raza municipiului Călărași, pot beneficia de cazare timp de 90 de zile calendaristice pe an. În anul 2020 a beneficiat din nou de cazare în regim de urgență, dar i-au fost sistate serviciile din cauza faptului că 3 zile consecutive nu s-a mai prezentat la adăpost. În prezent, acesta a fost îndrumat să își întocmească o carte provizorie pe raza municipiului Călărași, pentru a-l putea ajuta. Domnul Burtescu este o persoană care comunică destul de greu. Acesta a avut un comportament verbal agresiv față de lucrătorii din tura de noapte. De altfel, în anul 2019, a fost prins fumând în locuri nepermise și i-au fost sistate serviciile pentru nerespectarea regulamentului” precizează Mihai Toneanu – șef serviciu Direcția de Asistență Socială din subordinea Primăriei Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Serviciile de pașapoarte, permise și înmatriculări ar putea fi mutate în Palatul Prefectural. Ce spune prefectul Laurențiu State
Prefectura Călărași analizează posibilitatea mutării serviciilor publice de pașapoarte, permise auto și înmatriculări în Palatul Prefectural, odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare. Anunțul a fost făcut de prefectul județului, Laurențiu State, care a explicat că obiectivul principal este facilitarea accesului cetățenilor la aceste servicii, într-un spațiu modern și unitar.
Prefectul a precizat că ideea mutării acestor servicii este strâns legată de demersul privind trecerea Palatului Prefectural în administrarea Consiliului Județean. În acest scenariu, clădirea ar putea deveni un adevărat centru administrativ, în care mai multe structuri cu adresabilitate mare să funcționeze sub același acoperiș.
„Intenția noastră este ca serviciile de înmatriculări, permise și pașapoarte să le aducem în cadrul Palatului Prefectural”, a declarat prefectul Laurențiu State.
Acesta a subliniat însă că mutarea nu este automată și depinde de mai mulți factori, în special de disponibilitatea spațiilor. Palatul Prefectural va trebui să găzduiască atât aparatul prefectural, cât și eventualele servicii publice, iar acest lucru ridică probleme de ordin logistic.
„Gândiți-vă că și noi, ca instituție, și serviciile respective implică un spațiu destul de mare și nu știu dacă va exista această posibilitate”, a explicat prefectul.
În plus, proiectul prin care a fost reabilitată clădirea impune anumite condiții privind destinația spațiilor, în special cele cu caracter socio-cultural. Astfel, unele zone vor rămâne cu funcțiuni stabilite clar, iar posibilitatea relocării serviciilor va trebui analizată în raport cu aceste constrângeri.
Prefectul a mai precizat că, indiferent de decizia finală, scopul este reducerea aglomerației și îmbunătățirea condițiilor pentru cetățeni. Mutarea serviciilor într-un spațiu modern ar putea însemna fluxuri mai bine organizate, acces mai facil și o interacțiune mai eficientă cu instituțiile statului.
Decizia finală va fi luată după clarificarea situației juridice a clădirii și după obținerea punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Interne, autoritățile urmând să comunice public orice pas concret făcut în acest sens.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Bani europeni cu porția: unele județe rup norma, altele stau pe margine. Unde se află Călărașiul?
Fondurile europene sunt pe masă, dar nu toată lumea se grăbește să le ia. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: diferențele dintre județe și primării sunt uriașe, iar cine nu depune proiecte rămâne, pur și simplu, în urmă.
Ialomița – campioană la proiecte. Cifre care vorbesc de la sine
Județul Ialomița conduce detașat clasamentul. Aproape 100 de proiecte, cu o valoare totală de 1,3 miliarde de lei, au fost depuse doar aici. Consiliul Județean trage greu la cântar, dar și orașele mari vin din urmă:
Slobozia, Fetești, Amara sau Urziceni au intrat serios în cursa pentru bani europeni.
Comune mici, rezultate mari. Surpriza vine din rural
Contrar așteptărilor, nu doar orașele mari joacă tare. Unele comune din mediul rural au reușit să depășească municipii întregi. Exemplul cel mai clar: Movilița, cu 5 proiecte și 45 de milioane de lei atrași.
Mesajul este simplu: nu mărimea contează, ci hârtiile făcute la timp.
Și totuși… cine lipsește din clasament?
În timp ce unii trag tare să prindă finanțări, alte UAT-uri nu apar deloc pe listă. Zero proiecte, zero bani. Nu pentru că fondurile nu există, ci pentru că nimeni nu le-a cerut.
Oficialii ADR au fost direcți: sprijin există, întâlniri au fost, explicații s-au dat. Mai departe, fiecare primărie răspunde pentru ce face sau nu face.
Ce înseamnă asta pentru oameni
Unde sunt proiecte, sunt drumuri, școli, investiții și locuri de muncă. Unde nu sunt, rămân promisiunile. Diferențele dintre localități nu se mai văd doar pe hârtie, ci în viața de zi cu zi.
Banii europeni nu se împart egal. Se câștigă. Iar cine stă pe margine, pierde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Afaceri de milioane pe fonduri europene: cine sunt privații care au prins finanțări mari în Sud-Muntenia
În timp ce unele administrații locale încă mai fac calcule, mediul privat din regiunea Sud-Muntenia a trecut la fapte. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: marile proiecte private încep să schimbe economia locală, iar sumele atrase nu sunt deloc mici .
Frumușani, pe primul loc: proiect privat de top
Cel mai mare proiect privat menționat oficial vine din Frumușani, unde compania Total Tehnology a atras o finanțare consistentă, considerată de ADR drept cea mai mare investiție privată din zonă în actualul program.
Este un exemplu clar că fondurile europene nu sunt doar pentru primării, ci pot susține direct dezvoltarea unor afaceri solide, cu impact real în economie: producție, locuri de muncă și taxe plătite local.
Municipiul Călărași intră pe harta investițiilor private
Și municipiul Călărași apare pe lista proiectelor private majore. Potrivit directorului general al ADR Sud-Muntenia, la Călărași este în derulare un proiect privat în valoare de aproximativ 8 milioane de lei.
Chiar dacă suma nu bate recorduri regionale, proiectul este relevant pentru economia locală și confirmă că antreprenorii din Călărași încep să profite de oportunitățile europene, nu doar să aștepte investiții publice.
Unde merg banii: industriile care „rup” finanțările
Cele mai multe proiecte private finanțate vizează domenii concrete, cu rezultate rapide:
- construcții metalice și structuri industriale,
- construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale,
- servicii medicale și cabinete de specialitate,
- producția de bunuri de uz gospodăresc și sanitar.
Sunt domenii care angajează oameni, produc valoare și mișcă economia, nu doar „consumă fonduri”.
De ce reușesc privații unde alții ezită
Un detaliu important subliniat de oficialii ADR: proiectele private se finalizează mai rapid, mai ales atunci când vizează dotări și achiziții, nu lucrări de infrastructură greoaie. În multe cazuri, un proiect privat poate fi dus la capăt în mai puțin de un an.
Cu alte cuvinte, antreprenorii bine pregătiți nu așteaptă, ci investesc, cofinanțează și merg mai departe.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Lovitură de stat la CCR” – Deputatul USR anunță cerere de demitere a judecătorilor care blochează reforma pensiilor magistraților
Serviciile de pașapoarte, permise și înmatriculări ar putea fi mutate în Palatul Prefectural. Ce spune prefectul Laurențiu State
Bani europeni cu porția: unele județe rup norma, altele stau pe margine. Unde se află Călărașiul?
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
