Știri
VIDEO. PMC | Eduard Grama: Am finalizat 80% din proiectele găsite în Primărie
Administratorul public al Primăriei Municipiului Călărași, Eduard Grama, a prezentat astăzi, 16.09.2021, într-o conferință de presă prioritățile echipei PSD în materie de proiecte, printre care se numără reabilitarea străzii București și modernizarea parcurilor Queen, Dumbrava și Florilor. În același timp, Eduard Grama menționează că procesul de a găsi finanțare pentru proiectele gândite este anevoios și îndelungat. Administratorul precizează că rămâne sceptic cu privire la PNRR și PNDL 3 „Anghel Saligny” și le consideră „sloganuri folosite electoral”.
https://youtu.be/kxW5qzOibSg
A trecut aproape un an de la alegerile locale, alegeri câștigate de echipa Vasile Iliuță – Marius Dulce și în această perioadă petrecută în cadrul Primăriei Călărași, vreau să vă spun că am finalizat în mare parte circa 80% din proiectele găsite în primărie cu contractele de finanțare semnate, am finalizat ca proceduri de licitație. Mulți au spus că este o moștenire a noastră și o fructificare a muncii altora. Nu, este o obligație care se află pe funcție a oricărui primar să aducă municipiului cât mai multe programe de finanțare, este obligația tuturor să contribuie la dezvoltarea acestui municipiu și județ. Sunt convins că și noi când nu o să mai fim, vom lăsa altora contracte de finanțare semnate, doar să fie implementate și scoase la licitație.
Proiectele mari la nivel de municipiu, strada București, pietonalul, zona de Vest cu Navromul, sunt proiecte finalizate ca procedură, urmează să fie predate PT-urile la începutul lunii octombrie. Ordinile de începere vor fi date imediat și să sperăm că dacă vremea ne va ajuta, în luna noiembrie, cel târziu decembrie, vor începe aceste proiecte să intre în execuție. Vreau să mai atenționez și să spun că fostul administrator public, Deculescu, într-un mod necinstit abordează câștigătorii licitațiilor. Eu înțeleg că a contribuit în mod direct la aceste proiecte, dar nu înseamnă că poate fi și furnizorul de echipamente pentru aceste proiecte și îl invit să participe ca toți ceilalți la licitație și să nu încăpușeze, cum încearcă în ultima perioadă, acești câștigători de licitație și să-i lase în pace. Să-și facă treaba la Dragalina, acolo unde partidul i-a oferit o funcție de administrator public și îi urez succes.
În legătură cu proiectele importante ale municipiului așteptările sunt foarte mari. Pe lângă contractele de finanțare europene, discutăm aici de dezvoltarea parcurilor. Toți cei care suntem la nivelul municipiului nu avem un loc de joacă pentru copii, nu avem un loc amenajat, un loc în care să ai siguranță că nu va fi afectată sub nicio formă integritatea corporală a unui copil. Am început în prima etapă cu Parcul Queen, vom continua cu Parcul Dumbrava, cu Parcul Florilor. Avem în plan circa 5 parcuri care sunt convins că până la începutul lunii noiembrie vor fi finalizate.
Totodată, primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, a decis ca asfaltările să înceapă de anul acesta, chiar dacă în momentul de față nu am identificat surse de finanțare. Compania Națională de Investiții (CNI) la momentul acesta este blocată și va fi blocată o lungă perioadă. A fost doar o păcăleală pentru campania electorală, toată lumea a fost trecută în lista sinteză, nimeni nu a semnat un contract de finanțare și nu va semna în perioada următoare. Acum se aruncă pe piață acest Program Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 3 „Anghel Saligny”, toată lumea pregătește proiecte, toată lumea actualizează documentații și toți spun că vom semna contractele de finanțare în martie 2022. Rămân sceptic cum rămân sceptic și cu Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că va fi un proiect care va dezvolta județul, municipiul și țara. Rămân la ideea că acestea sunt doar sloganuri folosite electoral, așa cum le folosește actualul Prim-Ministru. Aceste proiecte sunt aruncate pe piață doar din dorința de a spune că se face ceva. Noi, ca și primărie, în momentul de față vom încerca și vom depune pe ADR Sud-Muntenia, pe Programul Operațional Regional 2021-2027 documentații. Vă spun de acum, aceste documentații vor fi evaluate, iar în cel mai fericit caz, pentru că avem exemplul anvelopării de la spital. Anveloparea de la spital este un proiect depus din 2017, iar contractul de finanțare a fost semnat în urmă cu câteva luni, deci în 2021. Aceste proiecte pe care încercăm să le gândim pentru perioada următoare vor primi finanțare în cel mai optimist caz în 2024 și de acolo mai considerăm încă doi ani licitațiile și punerea în execuție.
Prioritatea mea, în primul rând, a primarului, a întregii echipe este să creăm adecvat, pentru că noi suntem interesați direct să trăim în acest oraș, să trăim într-un oraș civilizat, asfaltat, cu canalizare și într-un oraș unde ai unde merge cu copilul cel puțin o jumătate de oră pe zi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CEAȚĂ DENSĂ ÎN CĂLĂRAȘI! ȘOFERII, AVERTIZAȚI SĂ CIRCULE CU PRUDENȚĂ
Oltenița: noi locuri de parcare pe strada Luceafărului și lucrări la parcările din zona Spitalului Municipal
Bărbat de 58 de ani, găsit mort într-un canal de irigații la Dragoș Vodă. Pompierii călărășeni au intervenit
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
