Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 544

Administrație Locală

VIDEO. Planuri mari și proiecte pentru dezvoltarea comunei Grădiștea

Published

on

Vasile Matei, primarul comunei Grădiștea și-a propus pentru prima parte a acestui an să rezolve problema trotuarelor din satele Rasa și Cunești, iar bugetul folosit pentru aceste lucrări va fi din excedentul bugetar al anului 2020. Edilul este la primul și are o serie de proiecte demarate, iar o parte aparțin fostului primar Corbu. Despre toate aceste proiecte aflați în materialul de de mai jos. 

https://youtu.be/2yvZoAhwasM

Discutăm despre principalele proiecte de modernizare pe care dumneavoastră le-ați demarat sau de cele pe care le continuați, lăsate de fosta administrație. Vorbiți-ne despre cel mai amplu proiect pe care dumneavoastră îl demarați sau continuați.

Vasile Matei: Cel mai amplu proiect pe care îl continuăm este cel cu canalizarea, care este un proiect de valoare măricică, dar în aceeași măsură și cofinanțarea. Este foarte greu anul acesta pentru că bugetul este foarte redus, dar facem tot posibilul, până în toamnă trebuie să-l încheiem.

Advertisement

Câte străzi cuprinde acest proiect?

Vasile Matei:Cuprinde în jur de 20-25 de străzi. Am avut și străzi care n-au fost prinse în proiect. A trebuit să venim cu dispoziție de șantier și să suplimentăm din bugetul local valoarea. Ăsta ar fi cel mai amplu și cel mai costisitor.

Mai sunt proiecte, cum este căminul cultural, finalizarea cred că se va face în 50-60 de zile. Mai avem un mini stadion.

Ce s-a realizat la căminul cultural? Ne puteți vorbi despre incintele pregătite, despre spațiile puse la dispoziție?

Vasile Matei: Tot căminul cultural a fost reabilitat, în primul rând, biblioteca – reabilitată 100% și dotată. În al doilea rând, sala de spectacole, la care a fost modificată pardoseala și fiind un amfiteatru, s-au făcut alte poziționări, scena, sala de consiliu, la etaj – toate birourile și toate sălile mai mici au fost reabilitate. Tot, acoperișul, căldura, s-a băgat o centrală nouă. Toată clădirea a fost reabilitată și dotată, o lucrare benefică pentru comunitate.

Advertisement

Mai avem un mini stadion de fotbal care se va finaliza într-o lună, cel târziu două. Urmează să începem execuția unei săli de sport în curtea actualei primării, și, nu în ultimul rând, sediul primăriei. Suntem la stadiul în care aproape ieșim la suprafață, din subsol. Cred că spre sfârșitul anului sau începutul anului următor va fi gata.

Astea sunt proiectele pe care le continuăm, dar avem și o listă de proiecte pe care așteptăm să le depunem. Din ce am înțeles, o să apară într-o lună, două ghiduri pe diferite măsuri, trebuie să vedem unde ne încadram. Noi o să ne bazăm mult pe mediu. O să căutăm multe proiecte, am înțeles că sunt pentru un nou dispensar, iar construcția dispensarului actual este foarte veche, cred că este din anii 1900.

Va fi dispensar medical sau centru medical similar celui din Jegălia?

Vasile Matei:Va fi un dispensar rural, medical. Depinde și de proiect. Ca număr de locuitori ne-am încadra pentru un centru medical, ca număr de locuitori suntem aproximativ 5000. Trebuie să vedem ghidul și ce mai apare. Acum, din bugetul local, nu putem face mare lucru anul acesta. Dacă reușim să încasăm aproape tot ce ne-am propus, pentru că nu încasăm niciodată 100%… Cât % din buget ați încasat? În jur de 60-70%. Există o sumă? Da, în jur de 1.500.000 de lei.

Avem, între Cunești și Rasa, o porțiune de trotuar pe partea dreaptă Călărași-Oltenița care este doar din pământ.  Trebuie neapărat să facem un efort pentru a realiza acest trotuar între Cunești și Rasa. E vorba de 2 – 2,5 kilometri. Restul, din bugetul local, nu știu dacă vom prinde, dar trebuie să păstrăm o rezervă și pentru proiectele pe care le vom depune. Trebuie să plătim consultanța, proiectarea, avizele, și nu putem prinde tot acum pe investiții ca mai apoi să ne trezim că nu avem destui bani pentru proiectare, avize și alte documentații.

Advertisement

Ce alte ambiții aveți pentru anul 2021?

Vasile Matei: Noi avem pe baltă un canal, o gârlă, care a ajuns un focar pentru că s-a aruncat mult gunoi. Aici, tot printr-un program de mediu, ar trebui să colmatăm, să igienizăm zona. Acest canal a fost al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și a fost predat unei federații care aparține domnului Baciu. Am luat legătura cu domnul Baciu, dânsul este de acord, dar nu se poate pentru că nu-l poate preda. Fiind o federație de irigații, a făcut un protocol cu ANIF. Printr-un parteneriat cu domnul Baciu, cu această federație și cu Primăria, ar trebui să accesăm un proiect prin care putem să igienizăm această zonă, foarte infectă în acest moment. Ați încercat să-i identificați pe cei care au aruncat sau aruncă în continuare? Da, încercăm. Am pus camere, am dat amenzi. Ce se întâmplă, cei care aruncă sunt tot cei care nu au bani să plătească. Gunoaiele reprezintă o problemă generală în comună.

Care e cel mai mare vis al dumneavoastră ca primar încă de la preluarea mandatului, până la finalizarea acestuia? Ce vă doriți cel mai mult să realizați?

Vasile Matei: În primul rând, îmi doresc să schimbăm mentalitatea cetățenilor pentru a menține comuna cât mai curată. Se aruncă gunoaie peste tot, cred că intenționat, dar avem platforme de gunoi în fiecare sat. Avem platformă de gunoi de grajd și avem platformă de gunoi reciclabil. Nu merg la platformă, ci aruncă cu 100 de metri mai înainte într-o vie. Aici este o problemă foarte mare cu cetățenii, dar încercăm să fim centralizați.

Mai sunt multe de făcut în comună, vrem să atragem investitori pentru a crea locuri de muncă. Pentru tineret, în ultimii 8 ani fotbalul a mers cât de cât în comună. Pe partea culturală, Grădiștea a fost pe primul loc în județ și am fost la concursuri naționale și internaționale cu ansamblul de dans. Dacă noi dăm drumul la ansamblul de dans, la căminul cultural se vor strânge vinerea și sâmbăta, atunci când sunt repetiții, câte 100 de copii. Trebuie să ne gândim la obiceiurile tradiționale și să le oferim cetățenilor un prilej prin care se pot mișca sau relaxa. O să facem și la școală concursuri de fotbal, handbal. La stadion se strâng in fiecare săptămână aproximativ 40 de copii, de la 8 la 14 ani. O să realizăm activități sportive și culturale. Aici trebuie să mișcăm puțin comuna pentru a ieși din zona această sedentară.

Advertisement

Care este colaborarea dumneavoastră cu postul de poliție din localitate?

Vasile Matei:Nu este nicio problemă. Colaborăm foarte bine cu postul și secția de poliție. Când am avut nevoie ne-au ajutat, și noi la rândul nostru vrem să instalăm două monitoare prin care toate camerele de supraveghere montate pe raza comunei să fie monitorizate de postul de poliție.

Aveți un mesaj de transmis locuitorilor acestei comunei?

Vasile Matei: De când sunt eu primar, nu știu dacă vreun cetățean care a venit la Primărie nu a fost servit. Eu sunt primar pentru toată lumea, nu contează culoarea politică. După cum reacționăm noi la problemele cetățenilor, așa îi rugăm și noi pe dânșii să ne ajute pentru că nu putem singuri să ordonăm comuna. Cu ajutorul cetățenilor o putem pune la punct. Le urez un Paște fericit și sănătate.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Administrație Locală

Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași: rectificare de buget și acoperirea deficitului de dezvoltare

Published

on

pmc calarasi

Consiliul Local al municipiului Călărași este convocat în ședință extraordinară luni, 12 ianuarie 2026, de la ora 13.00, potrivit unei dispoziții semnate de Marius Grigore Dulce, primarul municipiului. Ședința se va desfășura prin mijloace electronice, respectiv aplicații de tip WhatsApp/SMS.

Pe ordinea de zi sunt incluse două proiecte de hotărâre cu impact bugetar major, ambele vizând exercițiul financiar 2025:

Primul proiect se referă la aprobarea acoperirii definitive a deficitului secțiunii de dezvoltare, înregistrat la încheierea exercițiului bugetar 2025. Conform documentelor de specialitate, deficitul se ridică la 11.660.659,30 lei, sumă care urmează să fie acoperită din excedentul bugetului local. După efectuarea tuturor regularizărilor, municipiul intră în anul 2026 cu un excedent de 4.101.071,94 lei.

Cel de-al doilea proiect vizează rectificarea bugetului propriu al municipiului Călărași pe anul 2025, în regim de urgență. Rectificarea este determinată, printre altele, de încasarea sumei de 1.166.602,48 lei din fonduri PNRR, aferente proiectului de renovare energetică moderată a clădirilor rezidențiale multifamiliale – blocuri. Sumele sunt redistribuite atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, fără modificarea altor capitole bugetare deja aprobate.

Advertisement

Proiectele sunt susținute de referate de aprobare, rapoarte de specialitate ale Direcției Economice și avizele necesare, urmând să fie analizate și supuse votului consilierilor locali în cadrul ședinței extraordinare.

Deciziile ce vor fi adoptate au rolul de a închide contabil anul bugetar 2025 și de a asigura continuitatea finanțării proiectelor de dezvoltare ale municipiului Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Clădirea care a adunat puterea administrativă și justiția Călărașiului, din 1896 până astăzi

Published

on

PALATUL ADMINISTRATIV ŞI JUDECĂTORESC

 

La 14 aprilie 1833, guvernatorul rus Kiseleff hotărăște mutarea capitalei fostului județ Ialomița de la Urziceni la Călărași, calitate pe care Călărașiul o păstrează până în anul 1950, când se înființează regiunile pe teritoriile administrative ale fostelor județe, astfel că în perioada 1950-1952 Călărașiul este capitala Regiunii Ialomița.

 

Advertisement

După septembrie 1952 și până în februarie 1968, când se reînființează județele, Călărașiul este investit drept reședință a Raionului Călărași, care făcea parte

din marea Regiunea București. Consecință a deciziei lui Kiseleff, sediile ocârmuirii de județ, tribunalului județean și poliției județene se stabilesc în Călărași. Dar târgușorul Călărași, dezvoltat pe moșia Spitalului Colțea din

București și investit acum cu calitatea de oraș reședință de județ nu dispunea de clădiri publice de nici un fel, iar casele mai acătării erau încă ocupate de trupele rusești stabilite aici pentru a ține sub observare mișcările trupelor turcești din jurul Silistrei. În aceste condiții greu s-au găsit clădiri atât pentru Ocârmuire, cât și pentru Tribunal și Poliție.

 

Ocârmuirea județului, devenită Prefectură prin Legea comunală din 1864, a funcționt, până în anul 1875, în mai multe localuri închiriate de la localnici. Mai apoi, timp de 21 ani(1875-1896), a funcționat în Casa Doicescu, de pe str. Știrbei, colț cu Valter Mărăcineanu, la parterul căruia a fost instalată Tipografia județului unde în urmă cu 145 de ani(martie 1875) se tipărea ziarul IALOMITZA, prima gazetă călărășeană.

Advertisement

 

În dorința de a avea un local propriu, pe 19 iulie 1891 Prefectura cumpără de la Primăria Călărași un teren în suprafață de 26.999 m.p., identificat pe planul orașului drept Piața Carol I, “cu obligaţiunea pentru judeţ ca pe locul vândut să construiască Palatul Administrativ şi Judecătoresc, a face grădină

publică pe locul ce ar rămânea neocupat cu facerea Palatului.”

 

Prefectura Călărași cu sprijinul Ministerului de Interne, face apel în anul 1894 la vestitul arhitect mehedințean Alexandru Săvulescu, nimeni altul decât cel de pe ale cărui planuri a fost ridicat în anul 1900 Palatul Poștei din București, actualul sediu al Muzeului Național de Istorie, pentru a face planurile Palatului administrativ și judecătoresc de la Călărași, precum și a Casei prefectului, care urma să facă parte din același ansamblu arhitectural. Cum arhitectul știa că orașul Călărași se dezvoltase pe o fostă proprietate a Spitalului Colțea din București, a ținut ca o parte din arhitectura exterioară a Palatului de

Advertisement

la Călărași să reproducă elemente arhitecturale ale clădirii Spitalului Colțea, după cum avea să remarce și marele nostru istoric Nicolae Iorga în anul 1904, când făcea prima deplasare la Călărași.

Licitația de construire a Palatului de la Călărași este adjudecată de antreprenorul italian Giuseppe D. Ciconi, devenit ulterior călărășean prin căsătorie. Pe data de 11 iunie 1895, începeau oficial lucrările de construcție a Palatului administrativ și judecătoresc, precum și a Casei prefectului, lucrările fiind finalizate deja în octombrie 1896, când se face recepția provizorie, după care Prefectura

și Tribunalul se instalează în noul sediu. Recepția definitivă a Palatului avea să se facă pe 21 ianuarie 1898.

 

Proiectată în stil neoclasic, clădirea era compusă din demisol parțial, parter și etaj, având în totalitate 58 de camere. De o frumusețe deosebită erau Sala mare de judecată, cu ornamente interioare și lampadare din cleștar, intrarea principală cu holul, scările de acces la etaj și loggia.

Advertisement

 

Clădirea a fost reabilitată în mai multe rânduri. O primă lucrare importantă a avut loc în anii 1957-1958, când s-au introdus ancorajele de oțel pentru consolidarea rezistenței. Afectată serios de cutremurul din martie 1977, partea de sud, în care funcționa Tribunalul și Sala mare de ședințe, a fost reabilitată până în anul 1980. Acum s-a refăcut stucatura originală a clădirii și s-a

aplicat o foiță de aur, conform planurilor originale, care din păcate azi nu se mai păstrează. O ultimă lucrare de consolidare și reabilitare a fost începută în anul 2005, în baza unui grant în valoare de 2 milioane de dolari, acordat de Banca Mondială, lucrări finalizate parțial în anul 2008 doar pentru aripa de Sud, în care a fost instalată Instituția Prefectului. În anul 2022, grație intervenției Consiliului Județean Călărași, Compania Națională de Investiții a aprobat un proiect

de reabilitare complete a clădirii și transformarea aripei de Nord + Corpul Central în CENTRU SOCIO-CULTURAL, lucrare a cărei recepție provizorie a fost deja efectuată la finele anului 2025.

  • De la darea în folosință și până astăzi, în Palatul administrativ și judecătoresc au funcționat următoarele instituții și organizații:
  • -Prefectura județului Ialomița(1896-1949)
  • -Comitetul provizoriu al județului Ialomița(1949-1950)
  • -Sfatul popular al Regiunii Ialomița(1950-1952)
  • -Sfatul popular al raionului Călărași(1952-1968)
  • -Consiliul popular al municipiului Călărași(1968-1981)
  • -Comitetul municipal PCR Călărași(1968-1981)
  • -Consiliul popular al județului Călărași(februarie 1981-22 decembrie 1989)
  • -Comitetul județean PCR Călărași(februarie 1981-decembrie 1989)
  • -Primăria județului Călărași(27 decembrie 1989 – martie 1990)
  • -Prefectura județului Călărași(martie 1990 – prezent)
  • -Consiliul județean Călărași(martie 1992 – noiembrie 1997)
  • -Tribunalul județului Ialomița(1896-1950)
  • -Tribunalul Regiunii Ialomița(1950-1952)
  • -Tribunalul raionului Călărași(1952-1968)
  • -Tribunalul județului Ialomița(1968-1977).
  • -Judecătoria Călărași(1951-1977).
  • În Casa Prefectului, după 1949, au funcționat următoarele instituții:
  • -Casa Pionierilor Călărași(1954-1976)
  • -Casa Căsătoriilor(1976-1980)
  • -Comitetul județean UTC Călărași(1981-1989)
  • -Institutul FORDOC(1993-2013)
  • -Compartiment al Agenției de Dezvoltare Sud Muntenia(2013-2022)
  • -Sediul Organizației Județene PSD Călărași (2022 – în prezent)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Administrație Locală

Primăria Municipiului Oltenița anunță sprijin financiar pentru plata facturii de curent

Published

on

Primăria Municipiului Oltenița informează cetățenii că persoanele vulnerabile pot beneficia de un ajutor financiar în valoare de 50 de lei pe lună, destinat acoperirii unei părți din factura de energie electrică. Măsura vine în sprijinul familiilor și persoanelor singure afectate de creșterea costurilor la utilități.

Potrivit informațiilor transmise de Primăria Municipiului Oltenița, de acest sprijin pot beneficia:

  • persoanele singure cu un venit net de cel mult 1.940 lei;

  • familiile care au un venit net de maximum 1.784 lei pe membru de familie.

Pentru întocmirea dosarului, solicitanții trebuie să pregătească mai multe documente, printre care:

  • actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și certificatele de naștere pentru copiii sub 14 ani;

  • documente care să ateste veniturile (adeverință de salariu net, cupon de pensie sau șomaj din luna anterioară);

  • o factură recentă de curent, necesară pentru datele tehnice;

  • documente privind locuința: contract de proprietate, închiriere sau comodat.

Dosarul poate fi depus direct la sediul primăriei, unde personalul de specialitate oferă sprijin la completarea cererii și verificarea actelor, sau online, prin platforma oficială epids.mmunii.ro.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading