Știri
VIDEO. Peste 700 de persoane defavorizate din Lehliu Gară vor fi reintergrate și ajutate să revină la școală
KETANES – Măsuri integrate pentru persoanele defavorizate din comunitatea marginalizată Răzvani
În perioada martie 2018 – martie 2021, 751 persoane din comunitatea marginalizată Răzvani, Lehliu-Gară, județul Călărași vor beneficia de un set complex de măsuri integrate de sprijin și servicii menite să reducă numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, în cadrul proiectului “KETANES – Măsuri integrate pentru persoanele defavorizate din comunitatea marginalizată Răzvani”, POCU/138/4/1/114630.
Obiectivul general al proiectului KETANES (ÎMPREUNĂ) constă în reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitatea marginalizată Răzvani.
Proiectul este implementat de Asociația C4C – Communication for Community, în parteneriat cu Orașul Lehliu-Gară, Școala Gimnazială nr. 1 Răzvani, Libro Events și Asociația BRAHMA.
KETANES este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, Obiectivul specific 4.1 – Reducerea numărului de comunități marginalizate în care există populație aparținând minorității roma aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, prin implementarea de măsuri integrate.
Astăzi, 24 februarie 2020, primarul Iulian Iacomi a participat, alături de cordonatorul principal al proiectului Ketannes, directorul școlii din Răzvani, alături de cadre didactice la recepția unui ansamblu modular de 4 clase, și anexe destinat educării romilor și persoanelor defavorizate din localitatea Răzvani
Ketanes este un ansamblu de măsuri integrate pentru persoanele defavorizate din comunitatea marginalizată cu o valoare totală de 17.544.546 lei. Un grup țintă de 751 persoane defavorizate din satul Răzvani vor beneficia de:
– educație sanitară , școala după școală, a doua șansă;
– educație antreprenorială, prin care 10 persoane vor beneficia de 10 000 euro pentru a-și deschide o afacere;
– se vor face reparații la 80 locuințe și acte de proprietate gratuit la alte 200 gospodării;
– tabere școlare, cursuri de calificare gratuite în meserii căutate pe piață.
Proiectul se va finaliza în martie 2021.
Astfel, 17.544.546 lei au fost alocate accesului și participării la educație a 200 copii ( 150 romi, 50 alte etnii), și 50 adulți defavorizați. 90 preșcolari vor beneficia de pachete cu îmbrăcăminte și încălțăminte, ateliere tematice, școli de vară, 90 de părinți vor fi implicați în programe de educație parentală, 110 elevi din ciclul primar și gimnazial vor beneficia de programul Școală după Școală și 50 adulți vor participa la programul “A doua șansă.”
Programul se află în plin porces de derulare, iar cele 276 persoane din Răzvani, dintre care 326 romi, 50 neromo, minim 35% femei, sunt angajate și integrate ocupațional pe piața muncii. Se desfășoară cursuri de calificare ca agent curățenie clădiri și mijloace de transport, lucrător în alimentație, agent dezinfecție, deratizare, dezinsecție, lucrător în comerț, agent securitate, operator introducere date, prelucrare date. 130 persoane dintre acestea vor fi sprijinite în vedeerea ocupării unui loc de muncă.
Peste 50 de persoane dezavantajate din Răzvani urmează cursuri și 10 dintre acestea sunt inițiate în afaceri. 56 persoane urmează un program de dezvoltare a competențelor, 10 dintre ele urmînd a primi finanțare de până la 40.000 euro pentru deschiderea și susținerea unei afaceri.
751 persoane (551 adulți și 200 copii) vor beneficia de servicii de asistență socială, de servicii de evaluare a stării de sănătate, consultații și tratamente stomatologice. Vor fi reabilitate 80 de locuințe și se vor realiza lucrări de igienizare, reabilitare sau reparații.
200 persoane dezavantajate vor beneficia de asistență juridică pentru reglementarea actelor de proprietate, posesie și cadastru. Primăria Lehliu Gară este singura care a reușit să aplice în acest proiect dintre primăriile din jud. Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Franța, una dintre cele mai influente națiuni ale Europei, se confruntă în 2025 cu o serie de provocări care par să o pună sub asediu, atât din punct de vedere intern, cât și extern. De la tensiuni sociale și economice la presiuni geopolitice și amenințări de securitate, țara traversează o perioadă de incertitudine care testează reziliența sa istorică.
În ultimii ani, Franța a fost marcată de proteste masive, alimentate de nemulțumiri legate de reformele economice, inegalitatea socială și creșterea costului vieții. Mișcarea „Vestelor Galbene”, care a debutat în 2018, a lăsat urme adânci în conștiința publică, iar ecourile ei continuă să se facă simțite. În 2025, inflația persistentă și șomajul în rândul tinerilor au amplificat nemulțumirile, mai ales în zonele urbane defavorizate. Potrivit datelor Eurostat, rata șomajului în Franța rămâne peste media Uniunii Europene, situându-se la aproximativ 7,5% în 2025, cu diferențe semnificative între regiuni.
Reformele controversate ale sistemului de pensii și măsurile de austeritate fiscală au generat noi valuri de greve, în special în sectorul public. Sindicatele, precum CGT, au organizat demonstrații ample, paralizând temporar transportul public în marile orașe, inclusiv Paris. În același timp, polarizarea politică s-a accentuat, cu partidele de extremă dreapta și stânga câștigând teren în fața centrului politic tradițional, ceea ce complică guvernarea.
Pe plan extern, Franța se confruntă cu amenințări de securitate sporite. Atacurile teroriste, deși mai puțin frecvente decât în deceniul precedent, rămân o preocupare majoră. În 2025, autoritățile franceze au raportat o creștere a tentativelor de radicalizare online, în contextul în care grupările extremiste exploatează rețelele sociale pentru a recruta tineri. Forțele de securitate au intensificat măsurile de supraveghere, dar acest lucru a stârnit dezbateri aprinse privind echilibrul între securitate și libertățile civile.
Geopolitic, Franța joacă un rol central în Uniunea Europeană, dar se confruntă cu tensiuni legate de politica energetică și relațiile cu alte puteri globale. Criza energetică, exacerbată de dependența de importurile de gaz și de tranziția către surse regenerabile, a pus presiune pe economia franceză. În plus, relațiile cu China și Rusia rămân complicate, Franța încercând să mențină o poziție fermă, dar echilibrată, în contextul conflictelor globale.
Migrația continuă să fie un subiect sensibil. Franța, cu o lungă istorie de imigrație, se confruntă cu provocări legate de integrarea comunităților de imigranți, în special din Africa de Nord și Subsahariană. Dezbaterile privind identitatea națională și laicitatea („laïcité”) sunt mai aprinse ca niciodată, alimentate de incidente izolate, dar mediatizate intens. În 2025, politica de azil a Franței este sub lupa criticilor, atât din partea organizațiilor pentru drepturile omului, cât și a grupurilor care cer măsuri mai stricte.
În ciuda acestor provocări, Franța rămâne un far al culturii și al spiritului uman. Parisul continuă să atragă milioane de turiști, iar industria modei, a gastronomiei și a artei își păstrează influența globală. Evenimente precum Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 au demonstrat capacitatea Franței de a uni oamenii, chiar și în vremuri dificile. În plus, inițiativele de sustenabilitate și investițiile în tehnologii verzi oferă speranțe pentru un viitor mai stabil.
Franța se află într-un moment de răscruce, sub asediul provocărilor interne și externe. Cu toate acestea, istoria sa bogată și capacitatea de adaptare sugerează că națiunea poate găsi calea de a depăși aceste obstacole. Rămâne de văzut dacă liderii săi vor reuși să unească o societate divizată și să navigheze cu succes într-o lume tot mai complexă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Întreruperi programate de energie electrică în județele Călărași și Ialomița, în perioada 10 – 12 septembrie
Distribuitorul de energie anunță mai multe întreruperi programate în județele Călărași și Ialomița, în perioada 10 – 12 septembrie, necesare pentru lucrări de modernizare și mentenanță a rețelei electrice. Reprezentanții companiei transmit că durata și numărul întreruperilor au fost reduse pe cât posibil, pentru a minimiza disconfortul consumatorilor.
„Regretăm neplăcerile resimțite și vă asigurăm că aceste lucrări sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității serviciului de distribuție a energiei electrice”, au precizat oficialii companiei.
Programul întreruperilor
Județul Călărași
- Miercuri, 10 septembrie (09:00 – 17:00) – Localitatea Sultana (străzile Irisului, Crinului, Anemonei, Crizantemei, Lăcrămioarei, Izvor, Crăiței) – întreruperi parțiale.
- Joi, 11 septembrie (09:00 – 17:00) – Localitatea Sultana (străzile Panseluței, Magnoliei, Malu Roșu, Brândușei, Tufănelelor, Cabanei, Margaretelor) și localitatea Borcea (zona Balta Borcea) – întreruperi parțiale.
- Vineri, 12 septembrie (09:00 – 17:00) – Localitatea Budești (străzile Nicolae Bălcescu, Constructorilor, Griviței – zona blocuri centru), Dragoș Vodă (strada Mihai Eminescu – zona CAP) și Dragalina (zona Drajna Siloz) – întreruperi parțiale.
Județul Ialomița
- Miercuri, 10 septembrie
- (08:30 – 16:30) – Bordușani, întrerupere totală.
- (09:00 – 17:00) – Axintele (străzile Șuvița Panduri, Margaretei, Arțarului, Troiței, Principală).
- Joi, 11 septembrie
- (09:00 – 17:00) – Urziceni (agenți economici: PCS Fabrica de Hârtie, cartier IAS).
- (08:30 – 16:30) – Amara (strada Păcii nr. 54 și zonele adiacente; afectați și mai mulți agenți economici, inclusiv Romsilva și Uzina de Apă).
- (09:00 – 17:00) – Bărcănești (DJ201, străzile Mihai Viteazul, Mocanilor, Armanului lui Fochide, Olteni).
- (09:00 – 17:00) – Ciocârlia (DC11, agenți economici: Nova Solar Impex SRL; străzile Salcâmilor, Zefirului).
- Vineri, 12 septembrie (09:00 – 17:00) – Bărcănești (străzile Gheorghe, Mihai Viteazul, Socului, Alexandru Catargiu, Morarilor).
Lista completă a întreruperilor poate fi consultată pe site-ul oficial al companiei, la secțiunea „Întreruperi programate”: www.reteleelectrice.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deputatul Dragoș Coman a declarat, într-o postare făcută de la Palatul Parlamentului, că susține cu toată convingerea recunoașterea oficială a Esports în România, subliniind faptul că acest fenomen nu mai este de mult un simplu hobby, ci o industrie globală cu milioane de jucători, campionate internaționale și premii de sute de milioane de dolari.
„România are deja tineri care concurează și câștigă la nivel mondial, demonstrând că performanța nu se măsoară doar pe teren, ci și în arena digitală”, a transmis parlamentarul.
Acesta a explicat că, potrivit definiției sportului, Esports se încadrează perfect ca activitate competitivă, organizată, cu reguli clare și cu rezultate măsurabile, punând în joc inteligența, strategia și disciplina.
Dragoș Coman consideră că existența unui cadru organizat pentru copii și tineri ar însemna protecție, educație și șansa de a transforma pasiunea într-o carieră. „În loc să joace haotic, ei pot fi ghidați de antrenori, medici și psihologi, pot învăța ce înseamnă lucrul în echipă, responsabilitatea și performanța”, a adăugat deputatul.
Parlamentarul subliniază că recunoașterea Esports ca sport oficial reprezintă o oportunitate pentru România de a fi în pas cu lumea, de a valorifica potențialul tinerilor și de a construi o industrie modernă, educată și competitivă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Charlie Kirk, liderul Turning Point USA, împușcat în timpul unui discurs la Universitatea Utah Valley
11 Septembrie: 24 de ani de la ziua care a schimbat lumea
Primăria Călărași modernizează locurile de joacă pentru copii. Investiții la blocurile Prefab și în Parcul Luceafărului
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
