Știri
VIDEO. Pasajul de la Drajna, construit 90%. Proiectul a încetinit, șoferii sunt nervoși
Controversatul proiect al Pasajului Drajna a ajuns la 90% la începutul anului 2023. Sorinel Vrajitoru este unul dintre inițiatorii amendamentului la Bugetul de stat pentru studiul de fezabilitate în anul 2019, etapă de la care a demarat amplul proiect care va aduce mari beneficii județelor Călărași și Ialomița, cât și traficului rutier internațional.
De atunci și până la momentul de astăzi, proiectul Pasajului Drajna a progresat într-un ritm bun, spun constructorii.
În anul 2022 Sorin Grindeanu alături de aparatul de specialitate a efectuat o vizită de lucru pe șantierul lucrărilor dintre Ialomița și Călărași.
Ministrul a făcut promisiunea că pasajul va fi dat in folosință până la sfârșitul anului 2022, lucru care nu s-a întâmplat, totul din cauza unor stâlpi de electricitate care încurcă lucrarea.
“Ce a fost mai greu, a trecut! In scurt timp, chiar înainte de vacanța de vara, vom putea circula pe pasajul de la Drajna. Cel mai important obiectiv de infrastructura rutieră din ultimii 30 de ani, din Calarasi! Pasajul va avea 4 benzi de circulatie,câte doua pe fiecare sens de mers! Am promis călărășenilor acest pasaj, in timpul mandatului de deputat și ma țin de cuvânt pana la capăt!” – a transmis Sorinel Vrajitoru, fost deputat PSD, actualmente secretar de stat în cabinetul vicepremierului Sorin Grindeanu.
“Două drumuri pe care nu se circulă din cauza lui Sorin Grindeanu: centura Tecuci în județul Galați și pasajul Drajna în județul Călărași.
Ambele proiecte sunt la peste 90% stadiu fizic și care până astăzi trebuiau să fie deschise traficului. Însă, în ambele cazuri, Ministerul Transporturilor și CNAIR nu au fost în stare să finalizeze relocările de rețele electrice.
Centura Tecuci e gata, mai puțin 50 de metri ce au zăcut luni de zile blocați într-o linie electrică nerelocată. Este un caz clasic de proiect “pesedist” reziliat și relicitat la infinit. Lucrările pe cei 7km au început în urmă cu 13 ani. Chiar Grindeanu spunea acum un an că “zici că e centura Parisului. E mult prea mult, nu mai accept scuze și întârzieri, termenul de finalizare este mai 2022”. Abia ieri guvernanții au anunțat că au reușit să mute stâlpii buclucași și să se apuce de cei 50 de metri de drum nefinalizat.
Aceeași absurditate o regăsim și la pasajul Drajna, unde strict pasajul e finalizat, însă pe conexiunile cu drumul național DN21 Călărași – Slobozia tronează nederanjați o serie de stâlpi electrici.
În 2021 în mandatul lui Cătălin Drulă am semnat contractul de proiectare și execuție, am făcut exproprierile și am discutat cu constructorul un calendar accelerat de finalizare anticipată în 2022. Din păcate a venit Grindeanu și s-a ales praful de acest plan.
Coaliția PSD-PNL reușește să dea de gard până și proiectele ușoare și ne demonstrează odată în plus că pur și simplu nu îi pasă să livreze dezvoltare și prosperitate pentru cetățeni.” – a fost mesajul scris de fost secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Horațiu Cosma, membru USR, într-o postare pe o rețea de socializare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
17 decembrie este o dată cu profundă semnificație istorică, în special pentru România, unde în 1989 forțele regimului comunist au deschis focul asupra manifestanților pașnici din Timișoara, provocând primele victime ale Revoluției care a dus la căderea lui Nicolae Ceaușescu și la eliberarea țării de sub dictatură. Timișoara a devenit astfel simbolul curajului și al luptei pentru libertate, fiind declarată ulterior „primul oraș liber de comunism”. Pe plan internațional, ziua este celebră pentru primul zbor motorizat sustenabil al fraților Wright în 1903, un moment pivotal în istoria aviației. Alte evenimente notabile includ secularizarea averilor mănăstirești în 1863 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza sau diverse nașteri și decese ale personalităților românești și mondiale. Această zi ne amintește de sacrificii, inovații și transformări care au modelat lumea modernă.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1398 – Armata sultanului indian Nasir-u Din Mehmud este infranta, iar sultanatul de Delhi (India) este cotropit de oastea turco-mongola a lui Timur Lenk (Tamerlan).
1538 – Papa Paul al III-lea îl excomunică pe regele Henric al VIII-lea al Angliei.
1577 – Corsarul englez Francis Drake părăsește portul Plymouth (Anglia), într-o misiune secretă de explorare a Coastei americane a Pacificului , trimi9s de Elisabeta a I-a Angliei .
1586 – Go-Yōzei devine împărat al Japoniei.
1777 – Franța recunoaște Statele Unite.
1830 – A decedat Simón Bolívar, unul dintre conducătorii luptei de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominația spaniolă; (n. 24.07.1783 ).
1863 – În Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a fost votată „Legea secularizării averilor mânăstirești”. In urma aplicării ei, 25% din teritoriul țării devenea patrimoniul statului
1890 – Este înființată, la București, “Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, care va duce o bogată activitate culturală și politică pentru întărirea unității românilor din România și Transilvania.
1891 – A încetat din viață Ion Ionescu de la Brad, agronom, economist, statistician (m. 17/31 decembrie 1891 – n. 24 iunie 1818).
1903 – A avut loc în Kitty Hawk, statul american Carolina de Nord, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, realizat după planurile fraților Orville și Wilbur Wright. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălțime de circa 10 metri.
1909 – A fost adoptată de către Camera Deputaților “Legea privind sindicatele funcționarilor statului“, care interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor.
1912 – A încetat din viață Spiru Haret, matematician, sociolog, pedagog, cel ce a reorganizat pe baze moderne învățământul românesc; (n. 15 februarie 1851.la Iași).
1916 – A fost asasinat Grigori Rasputin, călugăr rus (n. 1869)
1938 – A avut loc premiera piesei “Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din București, în regia lui Sica Alexandrescu; din distribuție au făcut parte V. Maximilian și George Vraca.
1942 – Al doilea război mondial – Guvernele britanic, american și sovietic au somat Germania să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub amenințarea cu represalii; în acel moment, în urma aplicării „soluției finale” (adoptată la Conferința de la Wannsee din 20 ian. 1942), fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane.
1957 – Statele Unite ale Americii a lansat cu succes de la Cape Canveral, Florida, prima racheta balistica intercontinentala Atlas.
1963 – Guvernele român și francez ridică legațiile lor de la București și Paris la nivel de ambasadă.
1967 – Primul ministru australian Harold Holt a dispărut pe o plaja din Portsea, statul Victoria.Se presupune ca a murit înecat.
1970 – În Polonia comunistă, în portul Gdynia, trupele deschid focul împotriva muncitorilor greviști, ucigând zeci de persoane.
1971 – În România ceaușistă, Marea Adunare Națională a adoptat Legea nr.23/1971 privind apărarea secretului de stat în Republica Socialistă România, Legea nr.24/1971 privind cetățenia română, prin care cetățenii erau obligați să-și declare legăturile și convorbirile cu străinii și, respectiv, pierderea cetățeniei de către cei care pleacă din țară în mod clandestin sau fraudulos și de către cei care, aflându-se în străinătate, se fac vinovați de “fapte ostile”
1981 – Teroriștii din organizația de extremă stângă italiana Brigăzile Roșii îl răpesc la Verona pe generalul de brigadă american James L.Dozier.
1989 – Revoluția Anticomunistă din România (14 – 25 decembrie 1989) – În Timișoara, la ordinele lui Ceaușescu, s-a tras în manifestanți, din Piața Libertății până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Tab–urile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere.
În noaptea de 16 spre 17 decembrie a fost executat ordinul de evacuare din Timișoara al pastorului Tokes. Pe parcursul întregii zile au avut loc ciocniri intre forțele de ordine și manifestanți. Militarii au fost huiduiți și loviți cu pietre, protestatarii atacând sediul PCR. La București, Ceaușescu a hotărât, in cadrul unei ședințe a CPEx, folosirea forței armate la Timișoara.
1989 – A fost dizolvată oficial poliția secreta comunistă est-germană; (STASI).
1997 – A început să emită postul privat romanesc de televiziune „Prima TV”.
2000 – A avut loc reinaugurarea “Coloanei fără sfârșit“, operă a sculptorului Constantin Brâncuși aflată din 16 septembrie 1996 în lucrări de restaurare.
2007 – A început demolarea fostului Stadion Național. Noul stadion numit Arena Națională a fost inaugurat la 6 septembrie 2011.
2018 – ONU, cu excepția SUA și a Ungariei, a adoptat Pactul mondial privind refugiații.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Căbănuțele din cadrul Târgului de Crăciun din municipiul Călărași au reunit și în acest an producători locali și comercianți de produse specifice sezonului, însă atmosfera este una mai rezervată față de edițiile precedente. Potrivit comercianților, vinul fiert s-a vândut mai bine decât alte produse tradiționale, inclusiv gogoșile cu toppinguri dulci, care în anii trecuți erau printre cele mai căutate. La fel și patinoarul care se bucură de un număr mare de iubitori de mișcare pe gheață.
Anul 2025 pare însă mai slab din punct de vedere al vânzărilor, lucru vizibil atât în încasări, cât și în numărul redus de persoane prezente în târg, mai ales în anumite intervale orare. Comercianții spun că traficul este fluctuant, iar entuziasmul publicului nu mai este la nivelul anilor anteriori.
Optimismul celor din căbănuțe este, la rândul său, scăzut, la fel ca temperaturile de afară. Mulți dintre ei speră totuși ca zilele următoare, apropierea Crăciunului și eventualele evenimente să aducă un aflux mai mare de vizitatori.
Nemulțumirile nu au întârziat să apară nici în rândul călărășenilor. Mai multe voci au comentat aspectul actual al Târgului de Crăciun, considerat de unii mai modest comparativ cu edițiile anterioare. Oamenii spun că s-au obișnuit cu decoruri mai bogate, spectacole ample și un număr mai mare de ghirlande și instalații luminoase, care să creeze o atmosferă festivă mai intensă.
În ciuda criticilor, căbănuțele rămân un punct de interes al târgului, oferind produse tradiționale și momente de socializare, chiar dacă ediția din acest an este percepută ca una mai reținută, atât din punct de vedere vizual, cât și al participării publicului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Moțiunea AUR împotriva Dianei Buzoianu a trecut în Senat. Buzoianu: „Nu e despre apă, e despre setea de spectacol”
Moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, a fost adoptată luni în plenul Senatului. Documentul politic a trecut cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere, marcând un vot dur al opoziției și al unei părți din coaliția de guvernare împotriva ministrului USR.
Moțiunea, intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, vizează gestionarea crizei generate de golirea barajului Paltinu, situație care a lăsat fără apă potabilă zeci de mii de persoane din județele Prahova și Dâmbovița.
Votul din Senat a fost posibil după ce senatorii PSD au anunțat public că vor susține moțiunea depusă de AUR, ceea ce a asigurat majoritatea necesară adoptării documentului. PNL și UDMR nu au votat moțiunea, iar USR a votat împotrivă.
Ce înseamnă adoptarea moțiunii
Adoptarea unei moțiuni simple nu atrage automat demiterea unui ministru. Documentul are valoare politică și exprimă o sancțiune simbolică din partea Parlamentului față de activitatea unui membru al Guvernului. Din punct de vedere juridic, Diana Buzoianu își păstrează funcția.
Reacția Dianei Buzoianu
După anunțarea rezultatului, ministra Mediului a declarat că nu își va da demisia și a catalogat moțiunea drept un demers politic lipsit de consistență. Aceasta a susținut că a fost prezentă pe teren în timpul crizei și că ministerul a acționat pentru a gestiona situația de urgență.
Reacția USR
Liderul USR, Dominic Fritz, a transmis că Diana Buzoianu are susținerea totală a partidului și a premierului Ilie Bolojan. USR a anunțat că rămâne în coaliția de guvernare, în ciuda votului comun PSD–AUR, considerat o încălcare a protocolului de coaliție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Mesaj de Crăciun transmis de directorul general ADR Sud-Muntenia, Liviu-Gabriel Mușat
Fostul ministru Răzvan Cuc și omul de afaceri Cătălin Daniel Bușe, trimiși după gratii pentru 30 de zile!
Parfumul citricei înaripate din oceanele polare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
