Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 547

Știri

VIDEO. Pasajul de la Drajna, construit 90%. Proiectul a încetinit, șoferii sunt nervoși

Published

on

Controversatul proiect al Pasajului Drajna a ajuns la 90% la începutul anului 2023. Sorinel Vrajitoru este unul dintre inițiatorii amendamentului la Bugetul de stat pentru studiul de fezabilitate în anul 2019, etapă de la care a demarat amplul proiect care va aduce mari beneficii județelor Călărași și Ialomița, cât și traficului rutier internațional.

De atunci și până la momentul de astăzi, proiectul Pasajului Drajna a progresat într-un ritm bun, spun constructorii.

În anul 2022 Sorin Grindeanu alături de aparatul de specialitate a efectuat o vizită de lucru pe șantierul lucrărilor dintre Ialomița și Călărași.

Ministrul a făcut promisiunea că pasajul va fi dat in folosință până la sfârșitul anului 2022, lucru care nu s-a întâmplat, totul din cauza unor stâlpi de electricitate care încurcă lucrarea.

Advertisement

“Ce a fost mai greu, a trecut! In scurt timp, chiar înainte de vacanța de vara, vom putea circula pe pasajul de la Drajna.  Cel mai important obiectiv de infrastructura rutieră din ultimii 30 de ani, din Calarasi! Pasajul va avea 4 benzi de circulatie,câte doua pe fiecare  sens de mers! Am promis călărășenilor acest pasaj, in timpul mandatului de deputat și ma țin de cuvânt pana la capăt!” – a transmis Sorinel Vrajitoru, fost deputat PSD, actualmente secretar de stat în cabinetul vicepremierului Sorin Grindeanu.

“Două drumuri pe care nu se circulă din cauza lui Sorin Grindeanu: centura Tecuci în județul Galați și pasajul Drajna în județul Călărași.

Ambele proiecte sunt la peste 90% stadiu fizic și care până astăzi trebuiau să fie deschise traficului. Însă, în ambele cazuri, Ministerul Transporturilor și CNAIR nu au fost în stare să finalizeze relocările de rețele electrice.

Centura Tecuci e gata, mai puțin 50 de metri ce au zăcut luni de zile blocați într-o linie electrică nerelocată. Este un caz clasic de proiect “pesedist” reziliat și relicitat la infinit. Lucrările pe cei 7km au început în urmă cu 13 ani. Chiar Grindeanu spunea acum un an că “zici că e centura Parisului. E mult prea mult, nu mai accept scuze și întârzieri, termenul de finalizare este mai 2022”. Abia ieri guvernanții au anunțat că au reușit să mute stâlpii buclucași și să se apuce de cei 50 de metri de drum nefinalizat.

Aceeași absurditate o regăsim și la pasajul Drajna, unde strict pasajul e finalizat, însă pe conexiunile cu drumul național DN21 Călărași – Slobozia tronează nederanjați o serie de stâlpi electrici.

Advertisement

În 2021 în mandatul lui Cătălin Drulă am semnat contractul de proiectare și execuție, am făcut exproprierile și am discutat cu constructorul un calendar accelerat de finalizare anticipată în 2022. Din păcate a venit Grindeanu și s-a ales praful de acest plan.

Coaliția PSD-PNL reușește să dea de gard până și proiectele ușoare și ne demonstrează odată în plus că pur și simplu nu îi pasă să livreze dezvoltare și prosperitate pentru cetățeni.” – a fost mesajul scris de fost secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Horațiu Cosma, membru USR, într-o postare pe o rețea de socializare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Traian Băsescu obține victoria în instanță: Administrația Prezidențială obligată să plătească indemnizația restanțată de peste 750.000 lei

Published

on

Curtea de Apel București, prin Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat miercuri o decizie favorabilă fostului președinte Traian Băsescu în procesul intentat Administrației Prezidențiale. Instanța a admis în totalitate cererea reclamantului și a anulat atât Ordinul nr. 55 emis în 2022, cât și adresa SG 6462 din 26 mai 2022, prin care fusese oprită plata indemnizației lunare prevăzute de lege pentru foștii șefi de stat.

Magistrații au constatat că măsurile administrative contestate au fost nelegale, astfel că au obligat pârâta – Administrația Prezidențială – să achite suma totală de 754.234,84 lei. Această sumă reprezintă indemnizația lunară netă cuvenită lui Traian Băsescu pentru intervalul 23 martie 2022 – 31 iulie 2025, calculată conform dispozițiilor legale în vigoare.

Pe lângă prejudiciul principal, instanța a mai obligat Administrația Prezidențială să suporte și cheltuielile de judecată în cuantum de 17.648 lei.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond și nu este definitivă. Pârâta are dreptul să formuleze recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Decizia reprezintă un precedent important în materia drepturilor foștilor președinți ai României și readuce în atenție aplicarea uniformă a Legii nr. 406/2001 privind indemnizațiile acordate acestora.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Yuhina brunneiceps – bijuteria ascunsă a munților Taiwan

Published

on

Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.

Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.

Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.

Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading