Știri
VIDEO. Pasajul de la Drajna, construit 90%. Proiectul a încetinit, șoferii sunt nervoși
Controversatul proiect al Pasajului Drajna a ajuns la 90% la începutul anului 2023. Sorinel Vrajitoru este unul dintre inițiatorii amendamentului la Bugetul de stat pentru studiul de fezabilitate în anul 2019, etapă de la care a demarat amplul proiect care va aduce mari beneficii județelor Călărași și Ialomița, cât și traficului rutier internațional.
De atunci și până la momentul de astăzi, proiectul Pasajului Drajna a progresat într-un ritm bun, spun constructorii.
În anul 2022 Sorin Grindeanu alături de aparatul de specialitate a efectuat o vizită de lucru pe șantierul lucrărilor dintre Ialomița și Călărași.
Ministrul a făcut promisiunea că pasajul va fi dat in folosință până la sfârșitul anului 2022, lucru care nu s-a întâmplat, totul din cauza unor stâlpi de electricitate care încurcă lucrarea.
“Ce a fost mai greu, a trecut! In scurt timp, chiar înainte de vacanța de vara, vom putea circula pe pasajul de la Drajna. Cel mai important obiectiv de infrastructura rutieră din ultimii 30 de ani, din Calarasi! Pasajul va avea 4 benzi de circulatie,câte doua pe fiecare sens de mers! Am promis călărășenilor acest pasaj, in timpul mandatului de deputat și ma țin de cuvânt pana la capăt!” – a transmis Sorinel Vrajitoru, fost deputat PSD, actualmente secretar de stat în cabinetul vicepremierului Sorin Grindeanu.
“Două drumuri pe care nu se circulă din cauza lui Sorin Grindeanu: centura Tecuci în județul Galați și pasajul Drajna în județul Călărași.
Ambele proiecte sunt la peste 90% stadiu fizic și care până astăzi trebuiau să fie deschise traficului. Însă, în ambele cazuri, Ministerul Transporturilor și CNAIR nu au fost în stare să finalizeze relocările de rețele electrice.
Centura Tecuci e gata, mai puțin 50 de metri ce au zăcut luni de zile blocați într-o linie electrică nerelocată. Este un caz clasic de proiect “pesedist” reziliat și relicitat la infinit. Lucrările pe cei 7km au început în urmă cu 13 ani. Chiar Grindeanu spunea acum un an că “zici că e centura Parisului. E mult prea mult, nu mai accept scuze și întârzieri, termenul de finalizare este mai 2022”. Abia ieri guvernanții au anunțat că au reușit să mute stâlpii buclucași și să se apuce de cei 50 de metri de drum nefinalizat.
Aceeași absurditate o regăsim și la pasajul Drajna, unde strict pasajul e finalizat, însă pe conexiunile cu drumul național DN21 Călărași – Slobozia tronează nederanjați o serie de stâlpi electrici.
În 2021 în mandatul lui Cătălin Drulă am semnat contractul de proiectare și execuție, am făcut exproprierile și am discutat cu constructorul un calendar accelerat de finalizare anticipată în 2022. Din păcate a venit Grindeanu și s-a ales praful de acest plan.
Coaliția PSD-PNL reușește să dea de gard până și proiectele ușoare și ne demonstrează odată în plus că pur și simplu nu îi pasă să livreze dezvoltare și prosperitate pentru cetățeni.” – a fost mesajul scris de fost secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Horațiu Cosma, membru USR, într-o postare pe o rețea de socializare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Parcurile industriale, o urgență de dezvoltare regională. Județul Călărași nu are niciun parc funcțional
Lipsa parcurilor industriale din județul Călărași a fost semnalată explicit în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, ca fiind una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale regiunii.
Directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, a subliniat că, în prezent, județul Călărași nu dispune de un parc industrial funcțional, în condițiile în care acest tip de infrastructură este esențial pentru atragerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și diversificarea economiei locale .
De ce contează parcurile industriale
Parcurile industriale reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de dezvoltare economică, oferind investitorilor:
- infrastructură pregătită (utilități, drumuri, acces logistic);
- proceduri administrative simplificate;
- posibilitatea dezvoltării rapide a unor capacități de producție sau servicii.
În lipsa acestora, județele riscă să fie ocolite de investitori, chiar dacă dispun de poziționare geografică avantajoasă, forță de muncă sau acces la rețele de transport.
Județul Călărași, un paradox economic
Deși Călărașiul beneficiază de acces la Dunăre, apropiere de Capitală și terenuri disponibile, absența parcurilor industriale limitează serios capacitatea județului de a concura cu alte zone din regiune sau din țară.
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au atras atenția că această lipsă nu mai este doar o problemă de oportunitate ratată, ci una de strategie economică, care poate afecta pe termen lung dezvoltarea județului.
Oportunități de finanțare pentru autorități și parteneriate public-private
În contextul noii perioade de programare, parcurile industriale sunt considerate eligibile pentru finanțare prin instrumente financiare, adresate atât autorităților publice, cât și mediului privat sau parteneriatelor public-private.
Modelul propus permite:
- implicarea autorităților locale în punerea la dispoziție a terenurilor;
- atragerea capitalului privat pentru dezvoltarea infrastructurii;
- utilizarea fondurilor europene sub formă de granturi combinate cu credite bancare.
Acest tip de finanțare este văzut de ADR Sud-Muntenia ca fiind unul dintre cele mai eficiente mecanisme pentru dezvoltarea rapidă a parcurilor industriale, fără a bloca bugete publice pe termen lung .
Parcurile industriale, catalizator pentru locuri de muncă
Un alt argument major pentru dezvoltarea parcurilor industriale îl reprezintă crearea de locuri de muncă stabile. Proiectele de acest tip generează nu doar angajări directe, ci și activitate economică conexă: transport, servicii, construcții, mentenanță.
În plus, parcurile industriale pot susține:
- relocarea unor afaceri din zonele suprasaturate;
- dezvoltarea IMM-urilor locale;
- atragerea de investitori din domenii nepoluante sau cu valoare adăugată mare.
Un semnal clar pentru administrațiile locale
Mesajul transmis de ADR Sud-Muntenia este unul direct: parcurile industriale trebuie să devină o prioritate strategică pentru administrațiile locale, în special în județe precum Călărași, unde lipsa acestora reprezintă un blocaj major în dezvoltarea economică.
Fără proiecte mature pregătite din timp, județele riscă să rateze oportunități importante de finanțare și să rămână în afara marilor fluxuri investiționale regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Peste 127 de milioane de euro pentru eficiență energetică. Persoanele fizice devin beneficiari direcți ai fondurilor europene
Persoanele fizice vor putea accesa, în perioada următoare, fonduri europene pentru eficiență energetică, printr-un instrument financiar dedicat, anunțat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 16 decembrie.
Potrivit conducerii ADR Sud-Muntenia, pentru acest tip de finanțare a fost alocat un buget de peste 127 de milioane de euro, fiind singurul instrument din regiune care are ca beneficiari direcți persoanele fizice .
Ce presupune acest program
Finanțarea vizează creșterea eficienței energetice a locuințelor individuale, prin investiții care reduc consumul de energie și costurile suportate de proprietari.
Programul se va baza pe instrumente financiare, nu pe granturi clasice, ceea ce înseamnă că beneficiarii vor accesa fondurile prin intermediul băncilor comerciale, într-un sistem mixt:
- o parte credit bancar;
- o parte grant din fonduri europene.
Componenta nerambursabilă poate varia în funcție de performanța energetică obținută în urma investiției.
Ce tipuri de investiții pot fi finanțate
Deși lista finală a cheltuielilor eligibile va fi stabilită ulterior, reprezentanții ADR Sud-Muntenia au indicat că programul se adresează lucrărilor care au impact direct asupra consumului energetic, precum:
- izolarea termică a locuințelor;
- modernizarea sistemelor de încălzire;
- utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru autoconsum;
- alte soluții care conduc la reducerea pierderilor de energie.
Scopul este ca investițiile realizate să producă economii reale și măsurabile, atât pentru proprietari, cât și pentru sistemul energetic în ansamblu.
Accesarea fondurilor: rolul băncilor
La fel ca în cazul celorlalte instrumente financiare anunțate, dosarele nu vor fi depuse la ADR, ci direct la băncile partenere, care vor analiza eligibilitatea beneficiarilor și viabilitatea investiției.
ADR Sud-Muntenia a explicat că Banca Europeană de Investiții va negocia condițiile financiare cu băncile comerciale, urmând ca produsele rezultate să fie lansate pe piață sub forma unor credite cu componentă de grant european.
De ce este important acest program
Introducerea persoanelor fizice ca beneficiari direcți reprezintă o schimbare majoră în politica de finanțare regională, într-un context marcat de creșterea prețurilor la energie și presiunea costurilor de întreținere a locuințelor.
Prin acest program:
- proprietarii pot reduce facturile pe termen lung;
- crește valoarea imobilelor;
- se reduce consumul de energie și impactul asupra mediului.
În același timp, investițiile în eficiență energetică contribuie la atingerea obiectivelor climatice asumate de România la nivel european .
Un program cu impact larg
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au subliniat că interesul pentru acest tip de finanțare este ridicat, tocmai pentru că se adresează direct populației, nu doar administrațiilor sau mediului de afaceri.
Programul este așteptat să genereze un număr mare de proiecte, cu impact rapid și vizibil în comunități, mai ales în zonele unde eficiența energetică a locuințelor este scăzută.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ADR Sud Muntenia / Turismul intră pe lista finanțărilor europene. Primăriile pot dezvolta obiective turistice cu sprijin financiar
Turismul a intrat oficial pe lista domeniilor care pot primi finanțare europeană în regiunea Sud-Muntenia. Anunțul a fost făcut de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 16 decembrie.
Pe scurt, primăriile și alte autorități locale pot obține bani pentru proiecte turistice, dar nu prin granturi clasice, ci printr-un sistem nou, care combină fondurile europene cu credite bancare.
Ce înseamnă, concret, această finanțare
În loc să depună un dosar direct la ADR, autoritățile locale vor merge la bancă, cu un proiect turistic bine pregătit. Banca analizează proiectul și acordă finanțarea, care este formată din:
- o parte credit bancar;
- o parte bani europeni nerambursabili.
Dacă proiectul este implementat corect și îndeplinește obiectivele asumate, o parte din credit poate fi redusă, ceea ce înseamnă mai puțini bani de rambursat.
Ce tip de proiecte pot fi finanțate
Finanțarea se adresează proiectelor turistice care pot funcționa și aduce beneficii reale comunității, cum ar fi:
- amenajarea sau modernizarea obiectivelor turistice;
- infrastructură pentru agrement și petrecerea timpului liber;
- dezvoltarea zonelor cu potențial natural sau cultural;
- proiecte care pot atrage turiști și genera venituri locale.
Nu sunt vizate ideile aflate doar pe hârtie, ci proiecte clare, mature, care pot fi puse rapid în practică.
De ce se schimbă modul de finanțare
Autoritățile europene vor ca banii să ajungă în proiecte care chiar funcționează. De aceea, finanțarea prin bănci asigură:
- o analiză mai atentă a proiectelor;
- responsabilitate mai mare din partea beneficiarilor;
- rezultate concrete, nu investiții blocate.
În acest fel, fondurile europene sunt folosite mai eficient, iar comunitățile locale pot beneficia de investiții durabile.
O oportunitate pentru județele cu potențial turistic
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au arătat că există deja interes pentru astfel de proiecte, inclusiv din județul Călărași. Zonele cu peisaje naturale, Dunărea, patrimoniu cultural sau spații de agrement pot fi puse mai bine în valoare prin aceste finanțări.
Pentru comunități, investițiile în turism pot însemna:
- locuri de muncă;
- venituri suplimentare la bugetele locale;
- servicii mai bune pentru locuitori;
- mai mulți vizitatori și o imagine mai bună a zonei.
Cine ajută la acordarea finanțării
Un rol important îl are Banca Europeană de Investiții, care colaborează cu băncile din România pentru stabilirea condițiilor de finanțare. Produsele financiare vor fi disponibile direct la bănci, iar autoritățile locale se vor putea adresa acestora pentru accesarea fondurilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Parcurile industriale, o urgență de dezvoltare regională. Județul Călărași nu are niciun parc funcțional
Peste 127 de milioane de euro pentru eficiență energetică. Persoanele fizice devin beneficiari direcți ai fondurilor europene
ADR Sud Muntenia / Turismul intră pe lista finanțărilor europene. Primăriile pot dezvolta obiective turistice cu sprijin financiar
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
