Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 540

Știri

VIDEO. Pasajul de la Drajna, construit 90%. Proiectul a încetinit, șoferii sunt nervoși

Published

on

Controversatul proiect al Pasajului Drajna a ajuns la 90% la începutul anului 2023. Sorinel Vrajitoru este unul dintre inițiatorii amendamentului la Bugetul de stat pentru studiul de fezabilitate în anul 2019, etapă de la care a demarat amplul proiect care va aduce mari beneficii județelor Călărași și Ialomița, cât și traficului rutier internațional.

De atunci și până la momentul de astăzi, proiectul Pasajului Drajna a progresat într-un ritm bun, spun constructorii.

În anul 2022 Sorin Grindeanu alături de aparatul de specialitate a efectuat o vizită de lucru pe șantierul lucrărilor dintre Ialomița și Călărași.

Ministrul a făcut promisiunea că pasajul va fi dat in folosință până la sfârșitul anului 2022, lucru care nu s-a întâmplat, totul din cauza unor stâlpi de electricitate care încurcă lucrarea.

Advertisement

“Ce a fost mai greu, a trecut! In scurt timp, chiar înainte de vacanța de vara, vom putea circula pe pasajul de la Drajna.  Cel mai important obiectiv de infrastructura rutieră din ultimii 30 de ani, din Calarasi! Pasajul va avea 4 benzi de circulatie,câte doua pe fiecare  sens de mers! Am promis călărășenilor acest pasaj, in timpul mandatului de deputat și ma țin de cuvânt pana la capăt!” – a transmis Sorinel Vrajitoru, fost deputat PSD, actualmente secretar de stat în cabinetul vicepremierului Sorin Grindeanu.

“Două drumuri pe care nu se circulă din cauza lui Sorin Grindeanu: centura Tecuci în județul Galați și pasajul Drajna în județul Călărași.

Ambele proiecte sunt la peste 90% stadiu fizic și care până astăzi trebuiau să fie deschise traficului. Însă, în ambele cazuri, Ministerul Transporturilor și CNAIR nu au fost în stare să finalizeze relocările de rețele electrice.

Centura Tecuci e gata, mai puțin 50 de metri ce au zăcut luni de zile blocați într-o linie electrică nerelocată. Este un caz clasic de proiect “pesedist” reziliat și relicitat la infinit. Lucrările pe cei 7km au început în urmă cu 13 ani. Chiar Grindeanu spunea acum un an că “zici că e centura Parisului. E mult prea mult, nu mai accept scuze și întârzieri, termenul de finalizare este mai 2022”. Abia ieri guvernanții au anunțat că au reușit să mute stâlpii buclucași și să se apuce de cei 50 de metri de drum nefinalizat.

Aceeași absurditate o regăsim și la pasajul Drajna, unde strict pasajul e finalizat, însă pe conexiunile cu drumul național DN21 Călărași – Slobozia tronează nederanjați o serie de stâlpi electrici.

Advertisement

În 2021 în mandatul lui Cătălin Drulă am semnat contractul de proiectare și execuție, am făcut exproprierile și am discutat cu constructorul un calendar accelerat de finalizare anticipată în 2022. Din păcate a venit Grindeanu și s-a ales praful de acest plan.

Coaliția PSD-PNL reușește să dea de gard până și proiectele ușoare și ne demonstrează odată în plus că pur și simplu nu îi pasă să livreze dezvoltare și prosperitate pentru cetățeni.” – a fost mesajul scris de fost secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Horațiu Cosma, membru USR, într-o postare pe o rețea de socializare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici

Published

on

AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.

În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.

Finanțări de milioane, rezultate rușinoase

În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:

  • 4,4 milioane lei în 2024
  • 3,375 milioane lei pentru 2025

Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.

În teren însă, realitatea este rușinoasă:

Advertisement

șase goluri primite de la o echipă de copii.

O întrebare simplă: Unde se duc banii?

Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…

Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:

„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”

Advertisement

Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.

În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.

Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”

Dezastru sportiv, lux financiar

Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:

Advertisement
  • primește milioane de lei anual
  • are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
  • afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
  • dar în teren… se prăbușește etapă de etapă

Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.

Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.

Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading