Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 547

La zi

VIDEO. Operatorul Ecoaqua continuă implementarea proiectului POIM. Patru localități din Ialomița vor beneficia de rețea modernă de apă-canal

Published

on

Proiectul POIM intră într-o nouă etapă la începutul acestui an. Operatorul regional de apă și canalizare din județele Călărași și Ialomița, ECOAQUA S.A., va beneficia de 15 milioane de euro dintr-un total de peste 400 de milioane de euro, fonduri europene destinate modernizării și îmbunătățirii rețelei de apă și canalizare din localitățile Manasia, Gârbovi, Coșereni și Alexeni.

Astăzi am participat la predarea amplasamentului, a proiectului de apă și canal de infrastructură mare. Ecoaqua a predat astăzi amplasamentul unui proiect de 15 milioane de euro pentru locuitorii comunei Coșereni. Am fost invitat și am venit cu o mare bucurie să văd că proiectul pe care l-am promovat împreună cu primarul municipiului Urziceni, Sava Constantin, am reușit să ajungem la o primă fază – predarea amplasamentului către constructor ca să înceapă lucrările. Oamenii sunt neîncrezători, pentru că de 30 de ani nu s-a întâmplat nimic. Toată lumea a promis, dar nimeni nu a reușit să pună în practică un proiect de o anvergură atât de mare. E o bucurie să fim astăzi prezenți aici, unde atât de mulți cetățeni au venit să vadă dacă e adevărat ce li s-a spus. – a punctat Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași în cadrul dezbarii publice.

Astăzi, oficialii au predat amplasamentul către firma Mega Edil, câștigătoarea licitației. Lucrările trebuie finalizate în termen de 36 de luni de la semnarea contractului.

“Este un obiectiv important pentru Ialomița, în primul rând, pentru că cel mai mare proiect pe fonduri europene din Ialomița și Călărași face un alt pas la nivelul județului dumneavoastră. Este vorba de un proiect de 15 milioane de euro doar pe zona dumneavoastră. E vorba de patru localități care vor beneficia de extinderea rețelei de apă și canal. “ – a precizat Eduard Grama în cadrul dezbaterii publice de astăzi.

Advertisement

Proiectul, finanțat prin POIM, va contribui la îmbunătățirea calității serviciilor de apă și canalizare din localitățile Manasia, Gârbovi, Coșereni și Alexeni din județul Ialomița și va demara la începutul lunii martie.

“Am venit să predăm amplasamentul către constructori și să începem lucrările mult așteptate, de introducere a rețelei de apă și canal în comunele adiacente municipiului Urziceni. Este un proiect măreț cu care ne și mândrim. Împreună cu președintele Consiliului Județean, Vasile Iliuță, am muncit vreo cinci ani la acest proiect. La un moment dat, eram pe aproape de a spune adio acestui proiect. Multă lume și mulți cârcotași spuneau că e o poveste mai frumoasă. La un moment dat, am spus că nu trebuie să dăm satisfacție gurilor rele și acum am ajuns să semnăm acest contract – unul din cele mai mari proiecte, în valoare totală de peste 400 de milioane de euro. Urmează ca suma să fie actualizată pe parcurs, probabil va ajunge la aproape jumătate de milioane de euro” – spune Constantin Savu, primarul din municipiul Urziceni.

La data de 19 februarie, operatorul ECOAQUA S.A. împreună cu autoritățile din Ialomița au organizat o ședință de dezbatere publică în comuna Coșereni, la care au participat: Eduard Grama, directorul ECOAQUA S.A., Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași, Bogdan Mihai, administratorul public al CJ Călărași, Stan Ionuț, subprefectul județului Călărași, Eugen Ilie, director adjunct al operatorului ECOAQUA S.A., și alți funcționari, precum și directori de deconcentrate.

Toma Anton, viceprimar comuna Coșereni: “Avem un sistem vechi, din 1974, cu trei antene care s-au tras în anii trecuți pentru CAP, pentru școală, grădiniță și dispensarul veterinar. Ulterior, oamenii s-au racordat cum au putut. Nu avem stație de clorinare sau de tratare a apei.”

Participanții la ședință au adresat întrebări autorităților, care au oferit răspunsuri pentru a clarifica toate aspectele privind implementarea proiectului.

Advertisement

“Eu pot spune că am luat pulsul localității. Este un proiect mult așteptat de localitatea noastră, fiindcă din 2017 avem rețea de gaz. Avem o rețea veche de 20 de km. de apă, dar nu avem rețea de canalizare. Nu exista an în care locuitorii să nu mă întrebe despre începerea acestui proiect, mai ales că doi ani am fost în consiliul director al Ecoaqua. Știam foarte bine ce se întâmplă, numai că erau localități care ieșeau și intrau în proiect. Din cauza asta s-au făcut cele nouă revizii. De nouă ori s-a modificat proiectul” – a declarat Lucian Tudorache, primarul comunei Coșereni din județul Ialomița.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Italia sub furia apelor: sudul peninsulei devastat de un ciclon violent

Published

on

Sudul Italiei trăiește zile de coșmar după trecerea unui ciclon extrem de puternic, care a lovit cu o violență rar întâlnită regiunile de coastă. Sicilia, Calabria și zone întinse din Sardinia au fost transformate în câmpuri de ruină, cu localități inundate, drumuri rupte și mii de oameni forțați să-și părăsească locuințele.

Furtuna a izbucnit brusc, alimentată de mase de aer cald și umed care au amplificat intensitatea fenomenului. Rafalele de vânt au depășit viteze greu de imaginat, smulgând acoperișuri, doborând copaci seculari și aruncând mașini în albiile râurilor umflate. În mai multe zone, nivelul apei a crescut într-o singură oră cât într-o lună întreagă de ploi obișnuite, provocând inundații fulger care au surprins comunitățile nepregătite.

În Sicilia, autoritățile au descris situația drept „un tablou de război”. Străzi întregi au fost înghițite de torenți, iar alunecările de teren au izolat sate întregi. Echipele de intervenție au lucrat neîntrerupt pentru a salva oameni blocați în case, în mașini sau pe acoperișuri, în timp ce nivelul apelor continua să crească. Porturile au fost închise, transportul feroviar a fost suspendat, iar rețelele de electricitate au cedat în numeroase localități.

Calabria a fost lovită la fel de dur. Râurile au ieșit din matcă, iar podurile au cedat sub presiunea apelor. În unele zone, drumurile au fost complet măturate, lăsând în urmă doar cratere și bucăți de asfalt sfâșiate. Mii de familii au rămas fără acces la apă potabilă și electricitate, iar autoritățile au instalat centre temporare pentru cei evacuați.

Advertisement

Guvernul italian a declarat stare de urgență, mobilizând resurse suplimentare pentru intervenții rapide și pentru sprijinirea comunităților afectate. Specialiștii avertizează că reconstrucția va dura luni întregi, poate chiar ani, având în vedere amploarea pagubelor și instabilitatea solului în zonele montane.

Peisajul lăsat în urmă de ciclon este unul dramatic: câmpuri acoperite de mâl, porturi devastate, cartiere întregi transformate în lagune și oameni care privesc neputincioși spre ceea ce a mai rămas din casele lor. Italia se confruntă din nou cu fragilitatea sa în fața fenomenelor meteorologice extreme, tot mai frecvente și mai violente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Bolojan: Până la deficit sub 3%, adoptarea euro nici nu se pune pe agendă

Published

on

Premierul Ilie Bolojan a declarat clar, în conferința comună de presă de la Berlin cu cancelarul german Friedrich Merz (ianuarie 2026): „România a avut în acești ani deficite foarte mari și până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, aderarea la zona euro nu este pe agendă.”

El a explicat că Bulgaria a reușit adoptarea euro de la 1 ianuarie 2026 tocmai pentru că îndeplinește criteriul deficitului sub 3% din PIB, în timp ce România este departe de această țintă. Deficitul actual este estimat la 6,2–6,3% în 2026, iar angajamentul ferm al guvernului este reducerea treptată până la 3% în jurul anului 2030.

Bolojan a subliniat că tema adoptării euro ar putea deveni prioritate majoră abia la alegerile parlamentare din 2028, când partidele să poată semna un acord național similar celui pentru aderarea la UE sau NATO. Până atunci, corecția fiscală rămâne esențială: menținerea deficitului în scădere, reforme în administrație, reducerea cheltuielilor inutile și lichidarea companiilor de stat cu pierderi mari.

În condițiile actuale, intrarea în mecanismul ERM II (pas obligatoriu înainte de euro) devine imposibilă fără deficit stabil sub 3% timp de mai mulți ani. Prin urmare, scenariile realiste pentru adoptarea euro rămân 2031–2032 sau chiar mai târziu, dacă ritmul reducerii deficitului nu accelerează.

Advertisement

Pe scurt:

  • Deficit sub 3% – condiție obligatorie, altfel euro nu se discută
  • Țintă 2030 – angajament oficial pentru 3%
  • 2031+ – dată probabilă pentru trecerea la euro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Deputat AUR de Călărași avertizează: „Românii, predați recuperatorilor de creanțe”

Published

on

Un deputat AUR din județul Călărași lansează un avertisment dur cu privire la un proiect de lege aflat în dezbatere publică la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care vizează creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale. Potrivit parlamentarului, dincolo de formularea tehnică, proiectul ascunde un mecanism cu impact major asupra populației vulnerabile.

În centrul criticilor se află articolul XVII al proiectului, care ar permite primăriilor să cesioneze sumele restante din impozite, taxe și amenzi către executori judecătorești sau firme private de recuperare, inclusiv din afara țării. În acest scenariu, datoriile către stat ar putea fi transformate în creanțe comerciale, administrate de entități private, cu posibilitatea aplicării de comisioane și costuri suplimentare.

Deputatul atrage atenția că legea nu face distincție între persoanele care refuză plata și cele care, din motive obiective, nu pot achita dările restante. Pensionari cu venituri reduse, familii afectate de șomaj sau persoane cu probleme medicale ar putea ajunge, susține acesta, direct sub presiunea firmelor de recuperare, cu riscul popririlor pe salarii, pensii sau conturi.

„O datorie mică se poate transforma rapid într-un coșmar”, avertizează parlamentarul, care acuză statul că își transferă responsabilitatea către mediul privat, lăsând presiunea și consecințele în seama recuperatorilor. În lipsa unor măsuri de protecție socială sau a unor soluții diferențiate, proiectul este descris drept o formă de sancționare a sărăciei.

Advertisement

În mesajul public, deputatul AUR merge mai departe și susține că adoptarea legii ar putea deschide calea executărilor silite asupra bunurilor, inclusiv a locuințelor, în cazul în care datoriile cresc din cauza penalităților și comisioanelor. În acest context, există riscul ca proprietari români să își piardă casele în favoarea unor entități care au cumpărat creanțele.

Parlamentarul califică proiectul nu ca pe o reformă fiscală, ci ca pe „un atac direct asupra celor mai vulnerabili”, acuzând statul că își „vinde cetățenii” și că renunță la rolul de protecție socială. Dezbaterea publică asupra actului normativ este în desfășurare, iar poziția exprimată readuce în prim-plan temerile legate de impactul social al politicilor fiscale și administrative.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading