Știri
VIDEO. Mirela Tache (ADR Sud Muntenia) prezintă oportunitățile de dezvoltare prin POR pentru județul Călărași
Directorul economic al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia și vicepreședinte a Organizației de Femei Social Democrate – OFSD Călărași, doamna Mirela Tache, a vorbit în conferința de presă organizată la sediul PSD Călărași despre oportunitățile de finanțare existente în Programul Operațional Regional 2021 – 2027.
https://youtu.be/QSfGORpYZME?t=24
Mirela Tache: Vă prezint câteva oportunități de finanțare pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027, în ceea ce privește programul operațional regional Sud Muntenia la nivelul instituției noastre. Din luna ianuarie 2020, comisia și-a exprimat dezacordul de a mai aproba un program național și dorește decentralizarea acestor programe operaționale. În acest sens, în luna iulie 2020 s-a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care au fost desemnate ca și autorități de management agențiile pentru dezvoltare regională Sud Muntenia. În cadrul viitorului program noi propunem o serie de investiții, suntem încă în proces de negociere cu cei de la Comisia Europeană în ceea ce privește următoarele obiective de investiții. Bugetul programului este undeva la 1.345.000.000 de euro, partea din fondul de dezvoltare regională, la care se mai adaugă și contribuția de la bugetul național.
Noi vom avea ca obiective partea de cercetare, inovare și adaptare de tehnologii, atât pentru mediul privat, cât și pentru partea de administrație publică, pe partea de digitalizare; promovarea eficienței energetice și reducerea emisiei de gaze cu efect de seră în clădiri publice și cele de patrimoniu, precum și cele rezidențiale. În acest sens, ca să nu ne aflăm în imposibilitatea de a dezangaja fonduri în următoarea perioadă, având în vedere întârzierile generate de neaprobarea regulamentelor europene, dar și de aprobarea programului implicit, ADR Sud Muntenia a efectuat o serie de activități care să vină în sprijinul administrației publice locale, fie ele de elaborare de documentații programatice importante fără de care nu se pot depune proiecte în următoarea perioadă de programare, fie de constituirea unei liste de proiecte care să fie finanțate într-un grad cât mai matur atunci când se va da drumul la program.
Pentru asta, la începutul anului, ADR Sud Muntenia a intrat în proces de negociere cu Banca Europeană de Investiții pentru a depune o cerere de finanțare, pentru o serie de fișe, câteva sute la număr, pentru autoritățile publice locale din regiunea Sud Muntenia, implicit din județul Călărași, pentru clădirile de utilitate publică din momentul de față în ceea ce privește eficiența energetică.
Un alt obiectiv al programului va fi cel de îmbunătățire a protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi, în special mediul urban și reducerea poluării. Aici este vizată zona urbană funcțională din jurul orașelor și orașele implicit. Un rol important îl constituite încadrarea în așa zisul plan de infrastructură verde albastră. În momentul de față, ADR Sud Muntenia se află în proces de semnare a unui contract de prestări servicii cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, care are la bază elaborarea acestui plan regional de infrastructură verde albastră, dar și acordarea de sprijin orașelor din regiunea Sud Muntenia pentru activități de consolidare a capacității administrative și de identificare de proiecte care se încadrează în acest gen de infrastructură. De asemenea, rămâne partea de mobilitate urbană pe care o avem și în programul operațional regional, drumurile județene – partea de conectivitate și de îmbunătățire a mobilității, infrastructura de educație, și aici vorbim de la partea de creșe, grădinițe, până la partea de licee, învățământ tehnologic și centre de formare profesională a adulților, și partea de turism și regenerare a patrimoniului cultural.
O altă condiție ca noutate în acest program este ca aceste investiții să facă parte din strategia integrată de dezvoltare teritorială a județului sau municipiului reședință de județ, care să determine valorificarea resurselor turistice și creșterea numărului de turiști, dar și utilizarea infrastructurii culturale care beneficiază de acest sprijin. O altă acțiune întreprinsă de instituția noastră pentru ajutorarea autorităților publice este aceea de a constitui un fond regional pentru autoritățile publice locale din regiunea Sud Muntenia, care are ca scop accelerarea absorbției fondurilor la nivelul regiunii noastre și crearea unui fond punte pentru partea de co-finanțare de către autoritățile publice. Este un proiect la care lucrăm cu cei de la Comisia Europeană și cu sprijinul Băncii Europene de Investiții.
Aș încheia doar cu câteva aspecte menționate în declarația reprezentantului Comisiei Europene în România, și anume trecerea responsabilităților de la nivel central la nivel local reprezintă o provocare pentru România. În al doilea rând, trecerea de la calitatea de organisme intermediare ale agențiilor la calitatea de autorități de management reprezintă o schimbare incrementală, și nu o schimbare fundamentală.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cu ocazia Zilei Naționale a României, primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a transmis un mesaj public adresat comunității locale, subliniind importanța solidarității și a implicării civice în momentele care dau sens identității naționale.
Beștea a vorbit despre 1 Decembrie ca despre „o zi care ne aduce împreună”, indiferent de origini sau diferențe personale, insistând că semnificația sărbătorii depășește ritualul ceremoniilor oficiale. În mesajul său, acesta a subliniat că România este formată din oamenii care „pun umărul” și contribuie constant la construirea unui viitor mai bun.
„Ziua Națională nu înseamnă doar ceremonii sau steguri arborate, ci felul în care simțim, în suflet, că facem parte din aceeași familie, familia unei țări pe care o iubim cu bune, cu greutăți, cu speranțe”, a transmis viceprimarul.
Oficialul a vorbit și despre responsabilitatea generației de astăzi față de cei mici, subliniind dorința de a lăsa copiilor „un loc mai bun”.
Mesajul s-a încheiat cu o urare simplă, dar încărcată de emoție:
„La mulți ani, dragi oltenițeni! La mulți ani, România!”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Guvernul vrea să oprească voucherele de vacanță. Hotelierii, acuzați că au oferit servicii slabe și nu au investit în turism. Patronii avertizează: „Ne uităm spre faliment”
Voucherele de vacanță ar putea dispărea complet începând cu anul 2026. Ministrul Economiei susține că bugetul statului nu mai permite acordarea tichetelor, iar programul ar fi chiar unul dintre motivele pentru care calitatea serviciilor turistice din România a scăzut.
Potrivit oficialului, o parte dintre operatorii din turism „s-au bazat exclusiv pe vouchere, fără să facă investiții și au oferit servicii slabe, către clienți obligați practic să-și cheltuiască astfel banii”. Declarațiile au provocat reacții dure din partea reprezentanților industriei ospitalității, care avertizează că măsura ar avea efecte dramatice.
„Cu toții ne uităm către faliment. Cum poți să judeci o industrie întreagă pentru câteva excepții?”, a declarat, pentru Observator News, Anca Nedea, hotelier. Corina Martin, secretar general FPIOR, lansează un avertisment îngrijorător: „Dacă alungăm turiștii români către destinații externe, industria se prăbușește în 2026.”
În ultimul an, valoarea voucherelor a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, bugetarii fiind nevoiți să acopere restul de cheltuială. Rezultatul: în primele cinci luni ale acestui an, volumul tichetelor utilizate a scăzut cu peste 90%, potrivit datelor citate de reporterul Observator, Andreea Filip.
Pentru multe familii, în special cele cu venituri medii și copii, voucherele reprezentau singura șansă reală de a merge într-o vacanță. „A fost singura variantă de a ieși undeva”, spune un agent de turism.
Comparativ, Bulgaria ajunge anual la 13 milioane de turiști străini, Albania la 11 milioane. România atrage doar aproximativ 2,5 milioane, iar ministerul recunoaște că „nu există o strategie clară pentru turismul național, fiind abia în lucru un proiect”.
Voucherele, de la motor economic la factor de declin
- Statul nu mai alocă fonduri pentru program.
- Guvernul acuză lipsa investițiilor și servicii necorespunzătoare.
- Hotelierii resping acuzațiile și spun că decizia duce la falimente.
- Scădere de 90% a utilizării voucherelor în 2025.
- Turismul românesc riscă prăbușirea în 2026, dacă măsura intră în vigoare.
Decizia pune presiune pe un sector deja fragil, iar impactul va fi resimțit atât de operatorii din turism, cât și de familiile care nu își permit concedii fără sprijinul statului.
Rămâne întrebarea: cine pierde mai mult – hotelierii sau românii care renunță la vacanță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Furt la Nicolae Bălcescu. Primărița reclamă că i-au fost sustrase toate decorațiunile de Crăciun din curte
Incident neobișnuit într-o comună din județul Călărași. Primărița localității Nicolae Bălcescu, Georgiana Teodorescu, a transmis public că decorurile pregătite pentru sărbătorile de iarnă au fost furate direct din curtea locuinței sale.
„Am constatat că toate au fost furate. Sunt șocată de nesimțirea acestor oameni. Dezamăgirea este și mai mare pentru că sunt oameni din comunitatea mea, pentru care eu lupt și încerc să îi ajut de fiecare dată, atât cât pot și cum pot”, a scris primărița într-o postare publică. „Când veți împodobi curtea și casa cu decorațiunile mele, sper să realizați cât de josnici sunteți. Eu aleg să merg mai departe cu demnitate și credință. Voi… rămâneți cu fapta voastră.”
Cazul a stârnit numeroase reacții în rândul cetățenilor, majoritatea condamnând gestul. Din comentarii se desprind poziții critice, surprindere și chiar solicitări de intervenție a autorităților.
• „Au intrat în curte și le-au furat? Mare atenție cui îi permiteți accesul, chiar dacă pare bine intenționat.”
• „Este o faptă care nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie pedepsită.”
• „Tot cei care știu curtea dumneavoastră. Puneți camere, nu vă bazați pe bunătatea oamenilor.”
• „Este o faptă josnică ce intră într-o infracțiune din Codul Penal. Dacă dețineți camere de supraveghere video, puteți identifica acele persoane.”
• „Aici nu e vorba de hoți care să aibă ce mânca, ci de persoane care cunosc zona sau au dorit să se răzbune.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte -„Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică” de Radu Mărculescu
Apă caldă cu lămâie: băutura-minune care îți curăță ficatul și topește grăsimea
Guanul cu frunte neagră: fantoma verde a pădurilor atlantice
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
