Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 541

Știri

VIDEO. Mirela Tache (ADR Sud Muntenia) prezintă oportunitățile de dezvoltare prin POR pentru județul Călărași

Published

on

Directorul economic al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia și vicepreședinte a Organizației de Femei Social Democrate – OFSD Călărași, doamna Mirela Tache, a vorbit în conferința de presă organizată la sediul PSD Călărași despre oportunitățile de finanțare existente în Programul Operațional Regional 2021 – 2027.

https://youtu.be/QSfGORpYZME?t=24

Mirela Tache: Vă prezint câteva oportunități de finanțare pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027, în ceea ce privește programul operațional regional Sud Muntenia la nivelul instituției noastre. Din luna ianuarie 2020, comisia și-a exprimat dezacordul de a mai aproba un program național și dorește decentralizarea acestor programe operaționale. În acest sens, în luna iulie 2020 s-a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care au fost desemnate ca și autorități de management agențiile pentru dezvoltare regională Sud Muntenia. În cadrul viitorului program noi propunem o serie de investiții, suntem încă în proces de negociere cu cei de la Comisia Europeană în ceea ce privește următoarele obiective de investiții. Bugetul programului este undeva la 1.345.000.000 de euro, partea din fondul de dezvoltare regională, la care se mai adaugă și contribuția de la bugetul național.
Noi vom avea ca obiective partea de cercetare, inovare și adaptare de tehnologii, atât pentru mediul privat, cât și pentru partea de administrație publică, pe partea de digitalizare; promovarea eficienței energetice și reducerea emisiei de gaze cu efect de seră în clădiri publice și cele de patrimoniu, precum și cele rezidențiale. În acest sens, ca să nu ne aflăm în imposibilitatea de a dezangaja fonduri în următoarea perioadă, având în vedere întârzierile generate de neaprobarea regulamentelor europene, dar și de aprobarea programului implicit, ADR Sud Muntenia a efectuat o serie de activități care să vină în sprijinul administrației publice locale, fie ele de elaborare de documentații programatice importante fără de care nu se pot depune proiecte în următoarea perioadă de programare, fie de constituirea unei liste de proiecte care să fie finanțate într-un grad cât mai matur atunci când se va da drumul la program.
Pentru asta, la începutul anului, ADR Sud Muntenia a intrat în proces de negociere cu Banca Europeană de Investiții pentru a depune o cerere de finanțare, pentru o serie de fișe, câteva sute la număr, pentru autoritățile publice locale din regiunea Sud Muntenia, implicit din județul Călărași, pentru clădirile de utilitate publică din momentul de față în ceea ce privește eficiența energetică.
Un alt obiectiv al programului va fi cel de îmbunătățire a protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi, în special mediul urban și reducerea poluării. Aici este vizată zona urbană funcțională din jurul orașelor și orașele implicit. Un rol important îl constituite încadrarea în așa zisul plan de infrastructură verde albastră. În momentul de față, ADR Sud Muntenia se află în proces de semnare a unui contract de prestări servicii cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, care are la bază elaborarea acestui plan regional de infrastructură verde albastră, dar și acordarea de sprijin orașelor din regiunea Sud Muntenia pentru activități de consolidare a capacității administrative și de identificare de proiecte care se încadrează în acest gen de infrastructură. De asemenea, rămâne partea de mobilitate urbană pe care o avem și în programul operațional regional, drumurile județene – partea de conectivitate și de îmbunătățire a mobilității, infrastructura de educație, și aici vorbim de la partea de creșe, grădinițe, până la partea de licee, învățământ tehnologic și centre de formare profesională a adulților, și partea de turism și regenerare a patrimoniului cultural.
O altă condiție ca noutate în acest program este ca aceste investiții să facă parte din strategia integrată de dezvoltare teritorială a județului sau municipiului reședință de județ, care să determine valorificarea resurselor turistice și creșterea numărului de turiști, dar și utilizarea infrastructurii culturale care beneficiază de acest sprijin. O altă acțiune întreprinsă de instituția noastră pentru ajutorarea autorităților publice este aceea de a constitui un fond regional pentru autoritățile publice locale din regiunea Sud Muntenia, care are ca scop accelerarea absorbției fondurilor la nivelul regiunii noastre și crearea unui fond punte pentru partea de co-finanțare de către autoritățile publice. Este un proiect la care lucrăm cu cei de la Comisia Europeană și cu sprijinul Băncii Europene de Investiții.

Aș încheia doar cu câteva aspecte menționate în declarația reprezentantului Comisiei Europene în România, și anume trecerea responsabilităților de la nivel central la nivel local reprezintă o provocare pentru România. În al doilea rând, trecerea de la calitatea de organisme intermediare ale agențiilor la calitatea de autorități de management reprezintă o schimbare incrementală, și nu o schimbare fundamentală.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Muzeu, sală de muzică și activități pentru elevi. Ce funcțiuni va avea Palatul Sociocultural după redeschidere

Published

on

Palatul Sociocultural din Călărași nu va fi doar o clădire reabilitată, ci un spațiu viu, dedicat culturii și educației. Autoritățile au explicat că, după finalizarea recepției tehnice, imobilul va găzdui spații muzeale, o sală de muzică și zone destinate activităților educaționale, în special pentru elevi și tineri.

Prefectul județului Călărași, Laurențiu State, a subliniat că destinația clădirii este stabilită prin proiectul de finanțare, care a vizat componenta socio-culturală. Din acest motiv, spațiile nu pot fi folosite aleatoriu, ci trebuie să răspundă clar scopului pentru care a fost realizată investiția.

„Specificul proiectului este unul socio-cultural. Sala de muzică va rămâne sală de muzică, iar spațiile vor fi utilate și folosite conform destinației stabilite”, a explicat prefectul.

Senatorul PSD Daniela Mihai a detaliat modul în care Palatul Sociocultural va fi integrat în viața comunității. Potrivit acesteia, clădirea va include zone muzeale tematice, care vor pune în valoare istoria locală și patrimoniul județului Călărași, dar și spații dedicate evenimentelor culturale și artistice.

„Aici vor fi zone de muzeu, zone în care oamenii să vină să vadă un palat din Bărăgan, construit în jurul anului 1880, pe care îl redăm publicului”, a declarat Daniela Mihai.

Un accent important va fi pus pe componenta educațională. Autoritățile au în vedere colaborări cu Inspectoratul Școlar Județean și cu unitățile de învățământ, astfel încât Palatul Sociocultural să fie inclus în programele școlare și în activitățile desfășurate în cadrul „Săptămânii Altfel” sau al altor proiecte educaționale.

Advertisement

Sala de muzică este gândită ca un spațiu destinat concertelor, recitalurilor și manifestărilor artistice, inclusiv pentru elevii și tinerii talentați din județ. Reprezentanții autorităților au subliniat că aceste spații nu vor rămâne nefolosite, ci vor avea un calendar constant de activități.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Leacul bunicii care te scapă rapid de tusea seacă: siropul magic făcut din bere și zahăr ars

Published

on

Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.

Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):

  • 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
  • 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
  • un borcan curat cu capac

Mod de preparare:

  1. Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
  2. Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
  3. Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
  4. Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
  5. Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.

Administrare:

  • Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
  • Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi

După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.

Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri

Published

on

În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.

Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.

Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.

Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.

Advertisement

Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.

Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading