Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -6°C | Anul XI Nr. 545

Știri

VIDEO. Mirela Tache (ADR Sud Muntenia) prezintă oportunitățile de dezvoltare prin POR pentru județul Călărași

Published

on

Directorul economic al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia și vicepreședinte a Organizației de Femei Social Democrate – OFSD Călărași, doamna Mirela Tache, a vorbit în conferința de presă organizată la sediul PSD Călărași despre oportunitățile de finanțare existente în Programul Operațional Regional 2021 – 2027.

https://youtu.be/QSfGORpYZME?t=24

Mirela Tache: Vă prezint câteva oportunități de finanțare pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027, în ceea ce privește programul operațional regional Sud Muntenia la nivelul instituției noastre. Din luna ianuarie 2020, comisia și-a exprimat dezacordul de a mai aproba un program național și dorește decentralizarea acestor programe operaționale. În acest sens, în luna iulie 2020 s-a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care au fost desemnate ca și autorități de management agențiile pentru dezvoltare regională Sud Muntenia. În cadrul viitorului program noi propunem o serie de investiții, suntem încă în proces de negociere cu cei de la Comisia Europeană în ceea ce privește următoarele obiective de investiții. Bugetul programului este undeva la 1.345.000.000 de euro, partea din fondul de dezvoltare regională, la care se mai adaugă și contribuția de la bugetul național.
Noi vom avea ca obiective partea de cercetare, inovare și adaptare de tehnologii, atât pentru mediul privat, cât și pentru partea de administrație publică, pe partea de digitalizare; promovarea eficienței energetice și reducerea emisiei de gaze cu efect de seră în clădiri publice și cele de patrimoniu, precum și cele rezidențiale. În acest sens, ca să nu ne aflăm în imposibilitatea de a dezangaja fonduri în următoarea perioadă, având în vedere întârzierile generate de neaprobarea regulamentelor europene, dar și de aprobarea programului implicit, ADR Sud Muntenia a efectuat o serie de activități care să vină în sprijinul administrației publice locale, fie ele de elaborare de documentații programatice importante fără de care nu se pot depune proiecte în următoarea perioadă de programare, fie de constituirea unei liste de proiecte care să fie finanțate într-un grad cât mai matur atunci când se va da drumul la program.
Pentru asta, la începutul anului, ADR Sud Muntenia a intrat în proces de negociere cu Banca Europeană de Investiții pentru a depune o cerere de finanțare, pentru o serie de fișe, câteva sute la număr, pentru autoritățile publice locale din regiunea Sud Muntenia, implicit din județul Călărași, pentru clădirile de utilitate publică din momentul de față în ceea ce privește eficiența energetică.
Un alt obiectiv al programului va fi cel de îmbunătățire a protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi, în special mediul urban și reducerea poluării. Aici este vizată zona urbană funcțională din jurul orașelor și orașele implicit. Un rol important îl constituite încadrarea în așa zisul plan de infrastructură verde albastră. În momentul de față, ADR Sud Muntenia se află în proces de semnare a unui contract de prestări servicii cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, care are la bază elaborarea acestui plan regional de infrastructură verde albastră, dar și acordarea de sprijin orașelor din regiunea Sud Muntenia pentru activități de consolidare a capacității administrative și de identificare de proiecte care se încadrează în acest gen de infrastructură. De asemenea, rămâne partea de mobilitate urbană pe care o avem și în programul operațional regional, drumurile județene – partea de conectivitate și de îmbunătățire a mobilității, infrastructura de educație, și aici vorbim de la partea de creșe, grădinițe, până la partea de licee, învățământ tehnologic și centre de formare profesională a adulților, și partea de turism și regenerare a patrimoniului cultural.
O altă condiție ca noutate în acest program este ca aceste investiții să facă parte din strategia integrată de dezvoltare teritorială a județului sau municipiului reședință de județ, care să determine valorificarea resurselor turistice și creșterea numărului de turiști, dar și utilizarea infrastructurii culturale care beneficiază de acest sprijin. O altă acțiune întreprinsă de instituția noastră pentru ajutorarea autorităților publice este aceea de a constitui un fond regional pentru autoritățile publice locale din regiunea Sud Muntenia, care are ca scop accelerarea absorbției fondurilor la nivelul regiunii noastre și crearea unui fond punte pentru partea de co-finanțare de către autoritățile publice. Este un proiect la care lucrăm cu cei de la Comisia Europeană și cu sprijinul Băncii Europene de Investiții.

Aș încheia doar cu câteva aspecte menționate în declarația reprezentantului Comisiei Europene în România, și anume trecerea responsabilităților de la nivel central la nivel local reprezintă o provocare pentru România. În al doilea rând, trecerea de la calitatea de organisme intermediare ale agențiilor la calitatea de autorități de management reprezintă o schimbare incrementală, și nu o schimbare fundamentală.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”

Published

on

Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.

„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.

Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.

„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.

Advertisement

Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.

Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.

„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.

Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.

Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați

Advertisement

Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.

„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.

În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading