Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -6°C | Anul XI Nr. 545

Știri

VIDEO. Mirela Tache (ADR Sud Muntenia) prezintă oportunitățile de dezvoltare prin POR pentru județul Călărași

Published

on

Directorul economic al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia și vicepreședinte a Organizației de Femei Social Democrate – OFSD Călărași, doamna Mirela Tache, a vorbit în conferința de presă organizată la sediul PSD Călărași despre oportunitățile de finanțare existente în Programul Operațional Regional 2021 – 2027.

https://youtu.be/QSfGORpYZME?t=24

Mirela Tache: Vă prezint câteva oportunități de finanțare pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027, în ceea ce privește programul operațional regional Sud Muntenia la nivelul instituției noastre. Din luna ianuarie 2020, comisia și-a exprimat dezacordul de a mai aproba un program național și dorește decentralizarea acestor programe operaționale. În acest sens, în luna iulie 2020 s-a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care au fost desemnate ca și autorități de management agențiile pentru dezvoltare regională Sud Muntenia. În cadrul viitorului program noi propunem o serie de investiții, suntem încă în proces de negociere cu cei de la Comisia Europeană în ceea ce privește următoarele obiective de investiții. Bugetul programului este undeva la 1.345.000.000 de euro, partea din fondul de dezvoltare regională, la care se mai adaugă și contribuția de la bugetul național.
Noi vom avea ca obiective partea de cercetare, inovare și adaptare de tehnologii, atât pentru mediul privat, cât și pentru partea de administrație publică, pe partea de digitalizare; promovarea eficienței energetice și reducerea emisiei de gaze cu efect de seră în clădiri publice și cele de patrimoniu, precum și cele rezidențiale. În acest sens, ca să nu ne aflăm în imposibilitatea de a dezangaja fonduri în următoarea perioadă, având în vedere întârzierile generate de neaprobarea regulamentelor europene, dar și de aprobarea programului implicit, ADR Sud Muntenia a efectuat o serie de activități care să vină în sprijinul administrației publice locale, fie ele de elaborare de documentații programatice importante fără de care nu se pot depune proiecte în următoarea perioadă de programare, fie de constituirea unei liste de proiecte care să fie finanțate într-un grad cât mai matur atunci când se va da drumul la program.
Pentru asta, la începutul anului, ADR Sud Muntenia a intrat în proces de negociere cu Banca Europeană de Investiții pentru a depune o cerere de finanțare, pentru o serie de fișe, câteva sute la număr, pentru autoritățile publice locale din regiunea Sud Muntenia, implicit din județul Călărași, pentru clădirile de utilitate publică din momentul de față în ceea ce privește eficiența energetică.
Un alt obiectiv al programului va fi cel de îmbunătățire a protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi, în special mediul urban și reducerea poluării. Aici este vizată zona urbană funcțională din jurul orașelor și orașele implicit. Un rol important îl constituite încadrarea în așa zisul plan de infrastructură verde albastră. În momentul de față, ADR Sud Muntenia se află în proces de semnare a unui contract de prestări servicii cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, care are la bază elaborarea acestui plan regional de infrastructură verde albastră, dar și acordarea de sprijin orașelor din regiunea Sud Muntenia pentru activități de consolidare a capacității administrative și de identificare de proiecte care se încadrează în acest gen de infrastructură. De asemenea, rămâne partea de mobilitate urbană pe care o avem și în programul operațional regional, drumurile județene – partea de conectivitate și de îmbunătățire a mobilității, infrastructura de educație, și aici vorbim de la partea de creșe, grădinițe, până la partea de licee, învățământ tehnologic și centre de formare profesională a adulților, și partea de turism și regenerare a patrimoniului cultural.
O altă condiție ca noutate în acest program este ca aceste investiții să facă parte din strategia integrată de dezvoltare teritorială a județului sau municipiului reședință de județ, care să determine valorificarea resurselor turistice și creșterea numărului de turiști, dar și utilizarea infrastructurii culturale care beneficiază de acest sprijin. O altă acțiune întreprinsă de instituția noastră pentru ajutorarea autorităților publice este aceea de a constitui un fond regional pentru autoritățile publice locale din regiunea Sud Muntenia, care are ca scop accelerarea absorbției fondurilor la nivelul regiunii noastre și crearea unui fond punte pentru partea de co-finanțare de către autoritățile publice. Este un proiect la care lucrăm cu cei de la Comisia Europeană și cu sprijinul Băncii Europene de Investiții.

Aș încheia doar cu câteva aspecte menționate în declarația reprezentantului Comisiei Europene în România, și anume trecerea responsabilităților de la nivel central la nivel local reprezintă o provocare pentru România. În al doilea rând, trecerea de la calitatea de organisme intermediare ale agențiilor la calitatea de autorități de management reprezintă o schimbare incrementală, și nu o schimbare fundamentală.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primarul comunei Borcea: „2026 este anul responsabilității și al continuității. Mergem înainte prin fapte”

Published

on

Primarul comunei Borcea, Theodor Aniel, anunță că anul 2026 va fi dedicat continuării lucrurilor deja începute, cu accent pe finalizarea proiectelor și pe buna organizare a comunei.

Edilul spune clar că administrația locală merge înainte „prin fapte, nu prin vorbe”, amintind principalele realizări din ultimii ani: drumuri asfaltate, trotuare pentru copii și vârstnici, rețea de gaze, canalizare și stație de epurare funcționale, școli modernizate, cantină pentru elevi, grădiniță cu program prelungit, sală de sport, teren de fotbal și parc fotovoltaic.

Pentru perioada următoare, primăria își propune să ducă la capăt proiectele aflate deja în lucru, să dezvolte utilitățile fără improvizații, să gestioneze mai bine deșeurile și să mențină ordinea și curățenia în comună.

Primarul anunță și sprijin în continuare pentru sport, cultură și educație – de la echipa de fotbal Agricola Borcea și activitățile pentru copii, până la evenimentele care adună comunitatea, precum Zilele Comunei, Ziua Pensionarului sau Boboteaza.

Advertisement

Mesajul transmis cetățenilor este unul direct: transparența, dialogul și respectul rămân priorități, iar 2026 trebuie să fie un an al continuității și al responsabilității pentru comuna Borcea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Acum, la Călărași! Expoziția de fotografie „Solitudine”, la Muzeul Municipal, semnată de Valentin Pană

Published

on

La Muzeul Municipal Călărași, vineri, 16 ianuarie 2026, de la ora 15:30, va avea loc vernisajul expoziției de fotografie „Solitudine”, un demers artistic care propune publicului o incursiune vizuală în tăcere, introspecție și peisaje marcate de absență.

Expoziția poartă semnătura fotografului Valentin Pană, aflat la cea de-a doua expoziție personală în municipiul Călărași, după „Răsfoind printre milisecunde”, prezentată în anul 2017. Originar din Călărași, artistul este absolvent al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universitatea București și activează profesional ca asistent social, având totodată o experiență consistentă în traduceri din limba franceză și colaborări cu edituri bucureștene pentru ilustrație de carte, revistă și fotografie de publicitate.

Tema expoziției, „Solitudine”, este rezultatul unor preocupări personale și reflecții acumulate în ultimii ani. Valentin Pană explică faptul că apropierea de acest subiect a venit firesc, din nevoia de a înțelege fenomenul singurătății atât din perspectivă teoretică, cât și existențială. Imaginile expuse sunt, în mare parte, peisaje de iarnă, dominate de o lumină difuză, fără umbre, în care soarele este absent sau abia perceptibil la răsărit ori apus, adesea filtrat de ceață.

Compozițiile sunt statice, cu o natură aflată într-o stare de repaus, iar prezența umană este sugerată discret, prin urme: o mănăstire sau o casă în depărtare, lumini aprinse pe malul unui lac, o fereastră de biserică. Paleta cromatică este una temperată, cu nuanțe pastelate și griuri colorate, care invită privitorul la contemplare și liniște.

Advertisement

Expoziția „Solitudine” va putea fi vizitată până la data de 15 februarie 2026, de luni până sâmbătă, în intervalul orar 09:00–17:00, la Muzeul Municipal Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Carburanții, din nou pe val: scumpirile mici, dar dese, care golesc buzunarele și umplu bugetul

Published

on

În România, scumpirea carburanților a devenit o rutină, aproape un ritual al începutului de an. La un consum anual de 8 milioane de tone, chiar și un singur ban adăugat la prețul litrului se transformă într-o avalanșă de bani pentru companiile petroliere și pentru stat. Iar în ultimele săptămâni, această avalanșă pare să fi prins viteză.

Petrom, liderul pieței, a operat a treia majorare consecutivă, patru bani în plus la benzină și motorină. Un gest imediat replicat de ceilalți jucători, semn că piața funcționează după o logică simplă: dacă unul ridică prețul, ceilalți nu rămân în urmă. Rezultatul? România urcă vertiginos în topul european al carburanților scumpi.

Până la jumătatea lui ianuarie, am avut patru scumpiri și o singură ieftinire simbolică. Benzina s-a scumpit cu 46 de bani pe litru, motorina cu 44, iar reducerea de 4 bani a fost doar o pauză respiratorie. Cea mai dură lovitură a venit chiar pe 1 ianuarie, odată cu creșterea accizelor și a TVA-ului. Fiscalitatea a devenit principalul motor al prețurilor, nu piața liberă, nu petrolul, nu geopolitica.

Unde ne aflăm în Europa

În ciuda percepției publice, România nu este chiar în vârful clasamentului european, dar nici departe. Suntem pe locul 17 la prețul benzinei și tot pe 17 la motorină. Fără taxe, însă, situația se schimbă radical: România devine una dintre cele mai ieftine piețe din UE. Diferența o face statul, prin accize și TVA.

Advertisement

Ce urmează

Guvernul promite că nu va introduce taxe noi în 2026, dar promisiunea este condiționată de un „dacă” greu: dacă se mențin măsurile actuale și dacă se reduc cheltuielile. Analiștii CFA sunt mai puțin optimiști. În scenariul lor pesimist, TVA-ul ar putea urca la 23–24% în a doua parte a anului viitor. O astfel de decizie ar lovi direct în pompă, iar scumpirile de acum ar părea doar un preludiu.

O piață mare, un impact uriaș

Cu 555 de stații Petrom și un consum anual de 8 milioane de tone, fiecare ajustare de preț, oricât de mică, produce efecte masive. Iar în contextul european, unde prețurile variază de la 1,21 euro în Bulgaria la peste 2 euro în Olanda, România se află într-o zonă gri: nici cea mai scumpă, nici cea mai ieftină, dar cu o fiscalitate care apasă tot mai greu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading