Știri
VIDEO. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la Călăraşi. Vizită pe şantierul de la pasajul Drajna
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, s-a aflat marţi, 11 ianuarie, în vizită, la Călăraşi. Oficialul a avut o întâlnire cu cei 55 de primari din judeţ şi va efectua o vizită la pasajul Drajna şi drumul Siderca.
VIDEO – LIVE – CĂLĂRAȘI PRESS
“Țin să vă spun că am avut o întâlnire cu toți primarii, indiferent de culoarea politică, din județul Călărași și care au ridicat diverse probleme care țin de Ministerul Transporturilor. Fie că vorbim de pasaje, de linii de cale ferată, de ceea ce înseamnă dragajul pe brațul Borcea, fie că vorbim de legea achizițiilor publice. Toate aceste lucruri au fost discutate mai devreme.
Astăzi se predă amplasamentul la pasajul de la Drajna. Din discuțiile pe care le-am avut cu constructorul, deși termenul de finalizare e undeva în 2023 așa cum știți pe contractul pe care constructorul îl are CU CNAIR, s-a angajat să termine înainte de termen, adică pe finalul acestui an, ceea ce ar fi un lucru bun. Repet, termenul de finalizare este 2023. Nu vreau să vorbesc de importanța acelui pasaj pentru că o știți, mai ales dumneavoastră.
De asemenea, s-au făcut pași importanți în asocierea Consiliilor Județene Galați, Brăila, Ialomița și Călărași pentru drumul transregio de la Galați-Brăila, la Călărași. Această asociere face parte din ceea ce am anunțat că doresc să fac și aici s-au făcut pași importanți și se vor face în perioada următoare, anume faptul că lucrări de acest tip plus lucrări pentru centuri, adică variantele ocolitoare, vreau ca Ministerul Transporturilor și anume CNAIR să le descentralizeze, să le dea către autoritățile locale.
Explicația este simplă, am mai spus-o. În acest moment, CNAIR are în gestiune foarte multe proiecte și din păcate este sufocat de toate aceste proiecte. Acest proces de descentralizare este unul pe care îl voi urmări și îl voi face. Pentru asocierea de care aminteam s-au făcut pași importanți, astfel încât să treacă în gestiunea autorităților locale.
Tot așa se va întâmpla pe centura ocolitoare la Călărași, aici lucrurile sunt mai simple. La fel, vor merge lucrările către municipiu, astfel încât să se deruleze, să fie urmărite mai bine. Una este să fie urmărite de aici lucrările, cei care sunt direct interesați, alta să urmărească cei de la CNAIR. Experiența de până acum ne-a arătat că e necesar acest pas important și că poate fi o soluție pentru implementarea mai rapidă a unor proiecte de care vă aminteam.
Am discutat și în urmă cu 2 săptămâni când a fost la minister domnul președinte, împreună cu mai mulți primari din Călărași, domnul primar de la Oltenița, acolo sunt 2 probleme majore. Cea legată de varianta ocolitoare și aici s-au făcut pași și cea legată de DN4, de accesul de la București spre Oltenița. Din păcate, niciunul din aceste 2 proiecte nu este prins pe masterplanul general de transporturi, ceea ce înseamnă că nu sunt pe planul investițional, ceea ce înseamnă că trebuie găsit alte variante de finanțare pentru aceste proiecte. V-am spus că pentru varianta ocolitoare s-au făcut pași importanți, chiar săptămâna viitoare va fi o bornă legată de variantă de lucru a traseului pe care o vom transmite către municipiu. Îmi doresc ca și acea zonă, repet cele două proiecte: centura și DN4 de la Oltenița la București, să intre într-un proiect de modernizare.
O investiţie de 133 milioane de lei
La sfârşitul anului trecut, autorităţile au anunţat că, în scurt timp, va fi emis ordinul pentru începerea lucrărilor la pasajul Drajna.
Investiţia în valoare de 133 milioane de lei, finanţată din fonduri europene, are ca dată de finalizare sfârşitul anului 2022. „Durata de execuţie a lucrărilor este de 18 luni, proiectul tehnic este elaborat, organizarea de şantier este încheiată, astfel că, funcţie de condiţiile meteorologice, lucrările vor începe în foarte scurt timp! Spor la treabă constructorului! De la bun început au susţinut ideea acestui proiect, iar în anul 2019 a fost aprobat finanţarea lui. Proiectul a trecut prin toate etapele, ajungând în prezent la eliberarea autorizaţiei de construire, ultimul pas înainte de începerea efectivă a lucrărilor”, a anunţat Ciprian Pandea, senator de Călăraşi.
Construcţia supraterană va avea o lungime de 2,7 km, iar pasajul propriu-zis se va întinde pe aproximativ 300 de metri.
România nu a fost în stare să cheltuiască fondurile europene Prezent marţi, la Călăraşi, vicepremierul Sorin Grindeanu a spus că România, ca stat membru al Uniunii Europene, ”nu a fost în stare” să cheltuiască fondurile europene alocate dezvoltării infrastructurii, el subliniind că această situaţie este valabilă indiferent de guvern.
”Noi, în aceşti ani, România, indiferent de guvern – ca să fiu clar, să nu fiu interpretat – nu a fost în stare să cheltuie banii europeni pe care i-a primit”, a declarat, Sorin Grindeanu.
Ministrul a explicat că multe proiecte au fost împărţite în mai multe faze, întinzându-se pe mai multe exerciţii financiare, lucru care a făcut ca ele să se afle încă în implementare, deşi, după proiectele iniţiale, ar fi trebuit finalizate.
”Pe fiecare proiect european trebuie să asigurăm cofinanţare din bugetul de stat, aşa cum ştiţi. Mare parte din banii din bugetul de stat merg, cum s-a creionat bugetul Ministerului Transporturilor, a mers pe cofinanţare pe aceste proiecte prinse în programele operaţionale din perioada respectivă. Din păcate, ritmul nu a fost cel impus de către Comisie, foarte multe proiecte s-au fazat, au trecut de pe un program operaţional pe altul Un lucru bun este în schimb următorul: că pe POIM, adică cel care se termină, avem supracontractare, adică ne ducem undeva spre 200%. Până în 2023 Ministerul Transporturilor va cheltui şi chiar va fi situaţia să ia din alte părţi, dacă e posibil”, a mai declarat Grideanu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Parcurile industriale, o urgență de dezvoltare regională. Județul Călărași nu are niciun parc funcțional
Lipsa parcurilor industriale din județul Călărași a fost semnalată explicit în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, ca fiind una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale regiunii.
Directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, a subliniat că, în prezent, județul Călărași nu dispune de un parc industrial funcțional, în condițiile în care acest tip de infrastructură este esențial pentru atragerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și diversificarea economiei locale .
De ce contează parcurile industriale
Parcurile industriale reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de dezvoltare economică, oferind investitorilor:
- infrastructură pregătită (utilități, drumuri, acces logistic);
- proceduri administrative simplificate;
- posibilitatea dezvoltării rapide a unor capacități de producție sau servicii.
În lipsa acestora, județele riscă să fie ocolite de investitori, chiar dacă dispun de poziționare geografică avantajoasă, forță de muncă sau acces la rețele de transport.
Județul Călărași, un paradox economic
Deși Călărașiul beneficiază de acces la Dunăre, apropiere de Capitală și terenuri disponibile, absența parcurilor industriale limitează serios capacitatea județului de a concura cu alte zone din regiune sau din țară.
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au atras atenția că această lipsă nu mai este doar o problemă de oportunitate ratată, ci una de strategie economică, care poate afecta pe termen lung dezvoltarea județului.
Oportunități de finanțare pentru autorități și parteneriate public-private
În contextul noii perioade de programare, parcurile industriale sunt considerate eligibile pentru finanțare prin instrumente financiare, adresate atât autorităților publice, cât și mediului privat sau parteneriatelor public-private.
Modelul propus permite:
- implicarea autorităților locale în punerea la dispoziție a terenurilor;
- atragerea capitalului privat pentru dezvoltarea infrastructurii;
- utilizarea fondurilor europene sub formă de granturi combinate cu credite bancare.
Acest tip de finanțare este văzut de ADR Sud-Muntenia ca fiind unul dintre cele mai eficiente mecanisme pentru dezvoltarea rapidă a parcurilor industriale, fără a bloca bugete publice pe termen lung .
Parcurile industriale, catalizator pentru locuri de muncă
Un alt argument major pentru dezvoltarea parcurilor industriale îl reprezintă crearea de locuri de muncă stabile. Proiectele de acest tip generează nu doar angajări directe, ci și activitate economică conexă: transport, servicii, construcții, mentenanță.
În plus, parcurile industriale pot susține:
- relocarea unor afaceri din zonele suprasaturate;
- dezvoltarea IMM-urilor locale;
- atragerea de investitori din domenii nepoluante sau cu valoare adăugată mare.
Un semnal clar pentru administrațiile locale
Mesajul transmis de ADR Sud-Muntenia este unul direct: parcurile industriale trebuie să devină o prioritate strategică pentru administrațiile locale, în special în județe precum Călărași, unde lipsa acestora reprezintă un blocaj major în dezvoltarea economică.
Fără proiecte mature pregătite din timp, județele riscă să rateze oportunități importante de finanțare și să rămână în afara marilor fluxuri investiționale regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Peste 127 de milioane de euro pentru eficiență energetică. Persoanele fizice devin beneficiari direcți ai fondurilor europene
Persoanele fizice vor putea accesa, în perioada următoare, fonduri europene pentru eficiență energetică, printr-un instrument financiar dedicat, anunțat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 16 decembrie.
Potrivit conducerii ADR Sud-Muntenia, pentru acest tip de finanțare a fost alocat un buget de peste 127 de milioane de euro, fiind singurul instrument din regiune care are ca beneficiari direcți persoanele fizice .
Ce presupune acest program
Finanțarea vizează creșterea eficienței energetice a locuințelor individuale, prin investiții care reduc consumul de energie și costurile suportate de proprietari.
Programul se va baza pe instrumente financiare, nu pe granturi clasice, ceea ce înseamnă că beneficiarii vor accesa fondurile prin intermediul băncilor comerciale, într-un sistem mixt:
- o parte credit bancar;
- o parte grant din fonduri europene.
Componenta nerambursabilă poate varia în funcție de performanța energetică obținută în urma investiției.
Ce tipuri de investiții pot fi finanțate
Deși lista finală a cheltuielilor eligibile va fi stabilită ulterior, reprezentanții ADR Sud-Muntenia au indicat că programul se adresează lucrărilor care au impact direct asupra consumului energetic, precum:
- izolarea termică a locuințelor;
- modernizarea sistemelor de încălzire;
- utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru autoconsum;
- alte soluții care conduc la reducerea pierderilor de energie.
Scopul este ca investițiile realizate să producă economii reale și măsurabile, atât pentru proprietari, cât și pentru sistemul energetic în ansamblu.
Accesarea fondurilor: rolul băncilor
La fel ca în cazul celorlalte instrumente financiare anunțate, dosarele nu vor fi depuse la ADR, ci direct la băncile partenere, care vor analiza eligibilitatea beneficiarilor și viabilitatea investiției.
ADR Sud-Muntenia a explicat că Banca Europeană de Investiții va negocia condițiile financiare cu băncile comerciale, urmând ca produsele rezultate să fie lansate pe piață sub forma unor credite cu componentă de grant european.
De ce este important acest program
Introducerea persoanelor fizice ca beneficiari direcți reprezintă o schimbare majoră în politica de finanțare regională, într-un context marcat de creșterea prețurilor la energie și presiunea costurilor de întreținere a locuințelor.
Prin acest program:
- proprietarii pot reduce facturile pe termen lung;
- crește valoarea imobilelor;
- se reduce consumul de energie și impactul asupra mediului.
În același timp, investițiile în eficiență energetică contribuie la atingerea obiectivelor climatice asumate de România la nivel european .
Un program cu impact larg
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au subliniat că interesul pentru acest tip de finanțare este ridicat, tocmai pentru că se adresează direct populației, nu doar administrațiilor sau mediului de afaceri.
Programul este așteptat să genereze un număr mare de proiecte, cu impact rapid și vizibil în comunități, mai ales în zonele unde eficiența energetică a locuințelor este scăzută.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ADR Sud Muntenia / Turismul intră pe lista finanțărilor europene. Primăriile pot dezvolta obiective turistice cu sprijin financiar
Turismul a intrat oficial pe lista domeniilor care pot primi finanțare europeană în regiunea Sud-Muntenia. Anunțul a fost făcut de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 16 decembrie.
Pe scurt, primăriile și alte autorități locale pot obține bani pentru proiecte turistice, dar nu prin granturi clasice, ci printr-un sistem nou, care combină fondurile europene cu credite bancare.
Ce înseamnă, concret, această finanțare
În loc să depună un dosar direct la ADR, autoritățile locale vor merge la bancă, cu un proiect turistic bine pregătit. Banca analizează proiectul și acordă finanțarea, care este formată din:
- o parte credit bancar;
- o parte bani europeni nerambursabili.
Dacă proiectul este implementat corect și îndeplinește obiectivele asumate, o parte din credit poate fi redusă, ceea ce înseamnă mai puțini bani de rambursat.
Ce tip de proiecte pot fi finanțate
Finanțarea se adresează proiectelor turistice care pot funcționa și aduce beneficii reale comunității, cum ar fi:
- amenajarea sau modernizarea obiectivelor turistice;
- infrastructură pentru agrement și petrecerea timpului liber;
- dezvoltarea zonelor cu potențial natural sau cultural;
- proiecte care pot atrage turiști și genera venituri locale.
Nu sunt vizate ideile aflate doar pe hârtie, ci proiecte clare, mature, care pot fi puse rapid în practică.
De ce se schimbă modul de finanțare
Autoritățile europene vor ca banii să ajungă în proiecte care chiar funcționează. De aceea, finanțarea prin bănci asigură:
- o analiză mai atentă a proiectelor;
- responsabilitate mai mare din partea beneficiarilor;
- rezultate concrete, nu investiții blocate.
În acest fel, fondurile europene sunt folosite mai eficient, iar comunitățile locale pot beneficia de investiții durabile.
O oportunitate pentru județele cu potențial turistic
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au arătat că există deja interes pentru astfel de proiecte, inclusiv din județul Călărași. Zonele cu peisaje naturale, Dunărea, patrimoniu cultural sau spații de agrement pot fi puse mai bine în valoare prin aceste finanțări.
Pentru comunități, investițiile în turism pot însemna:
- locuri de muncă;
- venituri suplimentare la bugetele locale;
- servicii mai bune pentru locuitori;
- mai mulți vizitatori și o imagine mai bună a zonei.
Cine ajută la acordarea finanțării
Un rol important îl are Banca Europeană de Investiții, care colaborează cu băncile din România pentru stabilirea condițiilor de finanțare. Produsele financiare vor fi disponibile direct la bănci, iar autoritățile locale se vor putea adresa acestora pentru accesarea fondurilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
COD GALBEN de ceață în mai multe localități din județul Călărași
Parcurile industriale, o urgență de dezvoltare regională. Județul Călărași nu are niciun parc funcțional
Peste 127 de milioane de euro pentru eficiență energetică. Persoanele fizice devin beneficiari direcți ai fondurilor europene
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
