La zi
VIDEO. Ministrul Grindeanu, vizită de lucru la pasajul Drajna. Vezi cum arată șantierul (GALERIE FOTO)
Vineri, 29 iulie a.c., viceprim-ministrul României, Sorin Grindeanu – ministrul Transporturilor și Infrastructurii, însoțit de specialiștii din aparatul de lucru, au efectuat o vizită de lucru pe șantierul pasajului suprateran Drajna din Călărași, lucrare începută în această primăvară. În prezent, de la momentul demarării acestui proiect, șantierul a trecut de 40% iar constructorul spune că are toate speranțele că lucrarea va fi realizată înainte de termen.
Sorin Vrăjitoru, fost deputat de Călărași, secretar de stat în Ministerul Transporturilor l-a însoțit pe oficial în vizita din șantier. Vrăjitoru este parlamentarul care, în anul 2019 a inițiat amendamentul privind realizarea Pasajului Drajna.
Președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță, vicepreședintele CJ Ion Samoilă, deputatul Bîrcă Constantin, dar și alte autorități locale au fost prezente la vizita lui Grindeanu.
După o scurtă analiză în șantier, Grindeanu spune că lucrurile arată și merg bine. Constructorul ARCADA Company a precizat că sunt șanse mari ca pasajul să fie deschis mai devreme decât termenul prevăzut în contractul de lucrări.
“În luna iunie 2023 este termenul, însă domnul director m-a asigurat că ar vrea să termine înainte de termen acest proiect. Sunteți undeva la 50% din ce știu eu. Au fost ceva probleme cu rețelele, dar s-au rezolvat. Să se țină de acest termen de sfârșit de an, astfel încât în iarnă să se poată circula. E un exemplu de bună practică și uite că se poate, spre deosebire de alte proiecte unde din păcate sunt întârzieri. Dacă ritmul se menține ca în prima jumătate a anului, se termină mai repede cu aproximativ 6 luni față de termenul asumat prin contract”. – a punctat Sorin Grindeanu, viceprim-ministrul României.
Sorin Vrăjitoru, inițiatorul proiectului, secretar de stat în Ministerul Transporturilor spune că tot ce se întâmplă este o mare realizare, nu personală, o realizare a tuturor.
“Este o mare bucurie, cel puțin a mea, personală, și cred că nu numai pentru mine, și pentru călărășeni, pentru cei ce traversează acest nod rutier. Amendamentul depus de mine în timpul mandatului de deputat în februarie 2019 la bugetul de stat, astăzi jumătate a dat roade, dacă putem să folosim un joc de cuvinte. După cum puteți observa, din cele 10 pile cât are pasajul că documentație tehnică, 9 sunt în picioare. Au fost montate primele tabliere. În spatele dumneavoastră se află cele două culeee care deservesc acest pod, iar pentru mine, pentru călărășeni și pentru întreaga țară nu poate să fie decât o mare bucurie. Datorită faptului că eliminăm acele cozi infernale care se fac nu numai pe perioada verii, pe toată perioada anului aici la Drajna, care merg câteodată și până pe autostrada A2.
Vă spun un secret – tot proiectul a mers într-un ritm alert. Nici eu nu am crezut la început că sunt, practic, de la depunerea amendamentului, din februarie 2019 și până astăzi, sunt aproape 3 ani cu tot cu avize luate. Au fost necesare 22 sau 24 de avize de pe la toate instituțiile posibile și imposibile din România, cu licitație făcută, cu exproprierile care de regulă în România durează foarte mult. Astăzi ne aflăm într-un grad de execuție al pasajului de peste 50% și asta nu poate să fie decât o mare bucurie, iar datorită faptului că, astăzi, domnul vice prim-ministru, Sorin Grindeanu, Ministrul Transporturilor și infrastructurii, este astăzi prezent la Călărași. Reamintesc că domnia sa a semnat și ordinul de începere al lucrărilor pe data de 15 ianuarie, anul curent, nu poate să fie decât o mare bucurie. Este practic o garanție că acest pasaj va merge într-un ritm alert până la capăt. Noi sperăm, dacă timpul ne va lăsa, ca undeva la finalul anului să putem să fim gata cu acest pasaj. Probabil va mai necesita o lună și ceva de zile după ce acest pasaj se va finaliza și pentru testele necesare, conform graficului de execuție și graficului tehnic.” – a declarat, pentru Călărași PRESS, Sorin Vrăjitoru.
Coordonatorul companie Arcadia spune că până la sfârșitul lunii august 2022 vor fi montate elementele suprastructurii pasajului. Lucrările pasajului ar urma să fie finalizate în octombrie anul acesta.
“După 6 luni deja se vede ceva după noi. Ne menținem punctul de vedere transmis acum șase luni de zile. Pe termen scurt, vă dăm asigurări că suprastructura va fi montată, adică grinzile prefabricate vor fi montate cel târziu la sfârșitul lui august. Domnul director a făcut toate demersurile să închidem circulația pe calea ferată între 16 – 20 august. Vom avea un mic obstacol cu DN-ul, dar nu cred că vor fi probleme, pentru că avem tot suportul SDN-ului, DRDP-ului. Nu va fi nicio problemă. Infrastructura o terminăm în două săptămâni și jumătate. Ne rămâne doar suprastructura și, cu siguranță, pasajul în sine va fi terminat la jumătatea lunii octombrie. Ne mai rămân, după aceea, drumurile, umpluturile, straturile și siguranța circulației”, a explicat, pentru Canal SUD, Alexandru Stanciu, șef șantier Arcadia.
Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași spune că această lucrare este foarte importantă pentru județ și nu numai.
“Acest pasaj va rezolva și problema blocajului de la autostradă, pe timp de vară. Vom reuși, prin acest proiect, să fluidizăm traficul între Slobozia și Călărași”, a declarat Vasile Iliuță, președintele CJC.
Pasajul Drajna are puțin peste 2,70 km. Valoarea proiectului este de peste 98 milioane de lei, fără TVA, iar finanțarea s-a făcut prin POIM. Construcția supraterană va traversa DN3A și linia de cale ferată București-Constanța. Lucrarea va face parte din viitorul drum expres Călărași-Brăila.
La zi
Corcodușele și sănătatea – un dar uitat al naturii
Deși adesea trecute cu vederea și considerate doar un fruct „sălbatic” al copilăriei, corcodușele (cunoscute și sub numele de prune sălbatice) sunt o adevărată comoară pentru sănătate. Provenite din arborele Prunus cerasifera, aceste fructe viu colorate – galbene, roșii sau violet – apar la începutul verii și oferă o combinație echilibrată de gust acrișor și dulce, dar mai ales o serie de beneficii nutriționale importante.
Bogăție de vitamine și antioxidanți
Corcodușele sunt o sursă excelentă de vitamina C, esențială pentru susținerea sistemului imunitar, sinteza colagenului și combaterea stresului oxidativ. De asemenea, conțin cantități semnificative de vitamina A și vitamine din complexul B, care sprijină funcționarea sistemului nervos și a metabolismului.
Pigmenții care dau culoarea intensă corcodușelor – în special cele roșii și violet – sunt antocianine, antioxidanți puternici care protejează celulele de îmbătrânirea prematură și pot reduce riscul de boli cardiovasculare.
Ajutor digestiv natural
Corcodușele sunt recunoscute pentru efectul lor benefic asupra digestiei. Bogate în fibre, ele pot stimula tranzitul intestinal și pot preveni constipația. În plus, consumul de corcodușe crude, mai ales pe stomacul gol, are un ușor efect detoxifiant, ajutând la eliminarea toxinelor acumulate în organism.
În medicina populară, sucul sau infuzia din corcodușe era folosită pentru calmarea crampelor digestive și a stărilor de greață.
Aliat în curele de slăbire
Fiind hipocalorice (aproximativ 30–40 kcal/100g), dar bogate în apă și fibre, corcodușele pot fi consumate cu încredere de către persoanele care doresc să slăbească. Ele oferă sațietate rapidă, fără a încărca organismul cu zaharuri procesate sau grăsimi. De asemenea, au un indice glicemic scăzut, ceea ce le face potrivite și pentru diabetici – cu moderație.
Efect ușor diuretic și depurativ
Datorită conținutului ridicat de apă și de potasiu, corcodușele au un efect diuretic blând, ajutând la eliminarea excesului de lichide și la susținerea funcției rinichilor. Acest lucru contribuie la detoxifierea naturală a organismului și la menținerea tensiunii arteriale în limite normale.
Utilizări și recomandări
Corcodușele pot fi consumate proaspete, uscate, sub formă de compoturi, gemuri, siropuri sau chiar oțet. Este important însă să fie culese din zone curate, departe de drumuri circulate sau surse de poluare.
Deși sunt în general bine tolerate, consumul excesiv poate provoca ușoare deranjamente digestive, mai ales la persoanele cu un stomac sensibil.
Corcodușele nu sunt doar un simbol al verii românești, ci și un fruct valoros pentru sănătate, pe care îl putem integra cu ușurință într-un stil de viață echilibrat. Gustul lor acrișor ne aduce aminte de copilărie, iar compoziția lor nutrițională ne reamintește cât de generoasă este natura – chiar și atunci când nu o băgăm în seamă.
Fapt Divers
Meșterul ascuns al codrilor: Povestea croitorului fagului
În inima pădurilor românești, unde fagii seculari stau de strajă peste umbre și legende, trăiește o mică vietate, croitorul fagului (Cerambyx cerdo). Nu e un meșter cu ac și ață, ci un gândac cerambicid, lung de 3-5 centimetri, cu antene lungi cât corpul său, care sculptează povești nevăzute în lemnul bătrân al fagilor.
Croitorul fagului e un artist al naturii, dar și un semn al trecerii timpului. Larvele sale, ascunse sub scoarța copacilor, sapă galerii lungi și sinuoase, hrănindu-se cu lemnul moale al fagilor bătrâni sau slăbiți. Într-un dans lent, care poate dura până la 4 ani, ele transformă lemnul în labirinturi, pregătindu-se pentru metamorfoza ce le va da aripi. Adultul, cu carapacea sa neagră, lucioasă, iese în lume doar pentru o vară, între mai și august, căutând să-și lase urmașii în alți fagi.
Dar croitorul nu e doar un sculptor. E un simbol al echilibrului fragil al pădurii. Prezența lui arată că natura își urmează cursul, reciclând copacii bătrâni pentru a face loc vieții noi. Totuși, în România, unde pădurile de fag sunt bijuterii ale Carpaților, croitorul e și o specie protejată, inclusă în Directiva Habitate a Uniunii Europene. Defrișările și dispariția fagilor bătrâni îi pun existența în pericol, căci fără acești giganți, croitorul nu mai are pânza pe care să-și țeasă galeriile.
În serile calde, când soarele apune peste codrii de la poalele munților, croitorul fagului zboară tăcut, purtând pe aripile sale povestea unei păduri care respiră. E un meșter discret, dar esențial, un croitor al vieții sălbatice, care ne amintește că fiecare detaliu al naturii are rostul său.
La zi
Semnificația istorică a zilei de 30 iunie
IATĂ CE SĂ-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1606 – A murit domnitorul Moldovei Ieremia Movilă.
1801 – S-a născut Frédéric Bastiat, jurnalist francez.
1826 – Împăratul rus Nicolae I sancționează decizia Consiliului de Miniștri, cu privire la întemeierea în satele de stat ale Basarabiei țariste a administrațiilor de plasă.
1848 – Are loc o puternică acțiune a maselor bucureștene în urma căreia regimul reacționar restaurat de mitropolitul Neofit este din nou înlăturat. În Valahia se formează un guvern interimar.
1848 – Guvernul provizoriu al Valahiei hotărăște organizarea unui corp de dorobanți și panduri voluntari care ulterior va constitui baza unei armate populare. Unitatea militară va fi constituită sub comanda lui Gheorghe Magheru, numit ad-hoc căpitan general.
1859 – Acrobatul francez Charles Blondin a traversat cascada Niagara, mergând pe o funie.
1866 – A fost promulgată, de către domnitorul Carol I, noua Constituție a României – în vigoare cu unele modificări din 1879, 1884 si 1917, pana in 1923 – redactată după modelul Constituției Belgiei din februarie 1835.
1882 – Charles Guiteau a fost spânzurat in Washington D.C. , pentru asasinarea președintelui SUA, James Garfield.
1886 În Canada a avut loc prima călătorie transcontinentală cu trenul care pleacă din Montreal și ajunge pe 4 iulie la Port Mody, în Columbia Britanică.
1894 – La Londra, a fost inaugurat Tower Bridge, un pod suspendat basculant peste Tamisa.
1905 – Albert Einstein publică în revista științifică Annalen der Physik lucrarea „Asupra electrodinamicii corpurilor in mișcare”, prin care a fost avansată Teoria relativității restrânse.
1908 – A avut loc fenomenul Tunguska în Siberia.
1911 – S-a născut scriitorul polonez stabilit în SUA, Czeslaw Milosz, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980. (“Lumina zilei”, “Unde răsare și apune soarele”, “Grădina ştiinţei”, “Martorul poeziei”).
1917 – Primul Război Mondial – Grecia declară război Puterilor Centrale.
1922 – Este semnat acordul Hughes-Peynado, care încheie ocupația Statelor Unite în Republica Dominicană.
1929 – Cu sprijinul Parlamentului României, a fost finalizată și sfințită Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bălți (din Basarabia, în România unită).
1934 – Noaptea cuțitelor lungi – Adolf Hitler a eliminat mai mulți membri marcanți ai organizației Sturmabteilung, în frunte cu liderul acestuia, Ernst Röhm, precum și alți adversari politici ai săi.
1936 – Se publică romanul “Pe aripile vântului” al scriitoarei americane Margaret Mitchell. Romanul “Pe aripile vântului” (Gone with the Wind) a fost distins cu Premiul Pulitzer în anul 1937.
1948 – John Bardeen, Walter Brattain et William Shockley, fac prima demonstrație cu invenția lor – tranzistorul- care va revoluționa industria electronică.
1960 – Congo își câștigă independența față de Belgia. Ulterior țara a adoptat numele de Zair.
1964 – A fost înființat studioul cinematografic Animafilm din București.
1970 – Brazilia a câștigat Mondialul de fotbal din Mexic după 4-1 în finala cu Italia. Pentru sud-americani au marcat Pele, Gerson, Jairzinho şi Carlos Alberto în timp ce italienii au reușit punctul de onoare prin Bonisegna.
1971 – Echipajul navei sovietice “Soiuz 11″ a murit la aterizare.
1973 – Se produce cea mai lungă eclipsă totală de soare din secolul XX (6 min. 20 s)
1982 – A intrat în vigoare Decretul Consiliului de Stat al României, numărul 240 din 29/06/82, privind stabilirea unor masuri pentru gospodărirea judicioasă și reducerea în continuare a consumului de energie electrică, energie termică, gaze naturale și alți combustibili.
1992 – Și-a început activitatea Curtea Constituțională a României, formată din opt judecători și un președinte. Curtea Constituțională din România, și-a început activitatea la data de 6 iunie 1992, odată cu depunerea jurământului de credință de către cei nouă judecători numiți în componența noii autorități, a cărei organizare și funcționare a fost reglementate prin Legea nr. 47 din 18 mai 1992.
1995 – S-a semnat, la Bruxelles, protocolul adițional la Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeana, prin care era consfințit cadrul juridic de participare a țării noastre la programele comunitare de cooperare economică, tehnico-științifică și culturală.
1997 – Colonia Hong Kong a revenit sub suveranitatea Republicii Populare Chineze, după 156 de ani de administrație britanică.
1997 – Scriitoarea britanica J. K. Rowling publică primul volum din seria de mare succes a romanului “Harry Potter”.
2002 – Finala Campionatului Mondial de Fotbal este câștigată de Brazilia, cu un 2 : 0 împotriva Germaniei. Finala Campionatului Mondial de Fotbal 2002 a fost un meci de fotbal jucat pe 30 iunie 2002 care a determinat câștigătoarea trofeului campionatului mondial de fotbal 2002, Brazilia, care a învins-o pe Germania cu 2 la 0 prin dubla lui Ronaldo.
2005 – Spania a legalizat căsătoria intre persoane de același sex.
2010 – Intră în vigoare Legile austerității, anunțate de președintele Traian Băsescu, privitoare la reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor și recalcularea unor categorii de pensii.
2013 – Lovitura de stat din Egipt din 2013.
2015 – Pe 30 iunie a fost adăugată o secundă în plus în dispozitivele care măsoară timpul universal, pentru a compensa încetinirea vitezei de rotație a Terrei în jurul propriei axe.
Corcodușele și sănătatea – un dar uitat al naturii
Incendiu în trenul săgeata albastră în gara Golești
Recomandare de carte – „Să ucizi o pasăre cântătoare” de Lee Harper
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
