Știri
VIDEO. Medici drogați, povești de dragoste cu asistentele sexy și ofițeri sub acoperire geloși
Cazul medicului de la Spitalul din Călărași, prins drogat, ia amploare. Anchetatorii au descoperit, în urma unui control în mașină, seringi cu diferite substanțe. Surse din rândul polițiștilor spun că au fost ridicate în vederea efectuării unor verificări.
După ce a fost adus de polițiști la UPU Călărași, pentru că a refuzat testarea la fața locului, rezultate din urină au indicat prezența mai multor substanțe puternice în corpul șefului din spital. Au fost reținute ca fiind prezente în buletinul de analize: Coc, mAMP, OPI și PCP, potrivit unor surse. Probele de sânge au fost trimise de îndată la București pentru examinare. Până la venirea rezultatului, medicul se află în continuare la spital și lucrează.
La o zi după ce cazul medicului prins drogat a fost făcut public în exclusivitate de CălărașiPRESS, conducerea Spitalului Județean de Urgență Călărași vine cu o explicație halucinantă.
“Este ca și cum dânsul a consumat alcool, s-a trezit și a venit la muncă. Paralela cam asta este.” – Bogdan Mihai, fost manager.
FOSTUL MANAGER AMESTECĂ BĂUTURA CU DROGURILE?
Comparația îi aparține lui Bogdan Mihai, fostul manager al SJU Călărași, în prezent administrator public al Județul Călărași, care spune că substanța care a ieșit pozitivă la test, respectiv THC-5 [cannabis], ar fi, de fapt, o substanță folosită pentru recreere, care este reținută în organism până la 14 zile. Nu pare să fie foarte deranjat de ceea ce se întâmplă în jurul lui, sau poate nu înțelege gravitatea generată de situație. Să sperăm că nu încurajează astfel de modalități de recreere.
Printre răspunsurile evazive pe care le oferă fostul manager, acesta nu a vrut să comunice ora la care Kovacs ar fi trebuit să-și termine activitatea în ziua în care a fost prins drogat la volanul mașinii sale.
Potrivit unor surse din spital, contractul de muncă al medicului Kovacs Emerich este de o normă și jumătate, de unde se deduce faptul că acesta ar fi trebuit să părăsească spitalul ora 18:00.
Potrivit unor date, în trecut, fostul manager al unității medicale ar fi ajuns prin birourile DIICOT Călărași, în care ar fi fost audiat ca martor într-un dosar care îl privește tot pe șeful ATI din spital. Întrebat despre această situație, fostul șef de spital neagă orice afirmație care l-ar implica în vreo audiere la DIICOT.
Bogdan Mihai, fost manager: “Aveți o informație greșită, n-am fost audiat ca martor.”
În ciuda faptului că obiceiurile de a consuma substanțe interzise sunt cunoscute de către fostul manager Bogdan Mihai, care în urmă cu doi ani i-ar fi atras medicului atenția asupra vehiculărilor, acesta nu a efectuat niciun demers pentru a combate o posibilă situație ca cea în care s-a ajuns acum, motivând că nu există cadrul legal care să prevadă acest lucru.
“Am spus că este un zvon public și nu doar atât, multe persoane din comunitate știu. (…) Dacă dvs. aveți un cadrul legal de a obliga un angajat, nu doar în spital, cum v-ați simți? “
“Am făcut evaluări și discuții de principiu. Am schimbat proceduri. Am făcut o evidență clară la tot ceea ce înseamnă camera și locația unde se manipulează, și există o evidență a substanțelor care pot fi interpretate în acest sens. Nu au fost găsite dovezi sau elemente care să ne poată conducă într-o zonă prin care să ne dăm seama că ceva se întâmplă.”
https://youtu.be/cTilCFzPWvo
În cadrul întâlnirii de astăzi am solicitat conducerii Spitalul Județean de Urgență Călărași să-l întrebe pe șeful ATI dacă dorește să stea de vorbă public despre situația în care este implicat și să ofere clarificări. A refuzat. Sau nu a fost lăsat de conducere. Avem îndoiala aceasta pentru că un cadru medical din spital ne-a transmis că șeful de la ATI nu a fost întrebat dacă vrea să vorbească și nici despre existența presei în spital nu ar fi știut.
În spatele tuturor celor menționate mai sus, se află, de fapt, o altă poveste. Totul pentru iubire. La nici o zi după ce a fost prins drogat la volan, medicul a venit la muncă, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.
Din cauza unor tensiuni create la momentul respectiv, s-a luat decizia ca asistentele să fie mutate pe alte secții din spital. Una dintre acestea chiar a părăsit SJU Călărași, mutându-se la spitalul TBC – Pneumoftiziologie din Călărași.
A doua ajungând să fie transferată pe o altă secție tot în cadrul SJU Călărași, iar cea de-a treia a ajuns la secția Anestezie și Terapie Intensivăsă, unde a fost luată sub aripa șefului său, Kovacs Emerich, dezvoltând o relație de iubire, spun chiar surse din interiorul spitalului. Ar exista chiar și filmulețe încriminatorii, unele ajungând pe grupurile de Telegram.
Ceea ce nu știa șeful de la Terapie Intensivă era faptul că, asistenta după care i s-au aprins călcâiele este aproape măritată cu un polițist, încadrat ofițer în cadrul Serviciul de Informații si Protecție Internă Călărași, fostul “Doi și-un sfert”. Dacă a fost coincidență sau nu rămâne de văzut.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Arme, muniție și câini ogar, descoperite în urma unor percheziții pentru braconaj cinegetic, în Ialomița
Deputatul PNL Ciprian Pandea: Dronele agricole pot fi achiziționate cu fonduri europene prin AFIR
Colinde și emoție la Parohia Sfântului Mucenic Dasie. Primarul Marius Dulce: „Copiii ne-au reamintit adevăratul spirit al sărbătorilor”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
