Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 541

Știri

VIDEO. Marius Dulce despre bugetul din anul 2023. Cum dezminte primarul acuzațiile venite din partea PNL-Alin Drăgulin

Published

on

Într-o conferință de presă ținută joi, 9 februarie 2023 la sediul Primăriei Municipiului Călărași, primarul Marius Dulce a prezentat proiectele demarate pentru dezvoltarea municipiului reședință de județ în anul curent. El a subliniat că există unele acuzații nefondate din partea PNL, care nu vin cu soluții constructive, ci doar cu critici. De exemplu, el a dezmințit afirmația lui Alin Drăgulin de la PNL conform căreia municipiul Oltenița ar avea un buget mai mare decât Călărași, subliniind că această afirmație este absurdă, deoarece Oltenița nu dispune de resursele și industria din Călărași.

De asemenea, primarul a menționat că, spre deosebire de Oltenița, bugetul Călărașiului conține și fondurile europene care încă nu au fost primite, dar care sunt o promisiune, precum și o finanțare de 430.000.000 de lei pe PNI și finanțare pe AFM. El a subliniat că proiectele din PNRR în valoare de 193.729.313 de lei, ar fi putut să crească bugetul Călărașiului de 3-4 ori, însă în acest moment este dificil să se estimeze impactul finanțărilor și consumarea acestora, astfel încât nu este posibil să se facă un buget detaliat în acest sens.

“Ne-am gândit să vă prezentăm ce ne dorim să facem anul acesta, mai ales că cei de la PNL au început să arate cu degetul fel de fel de lucruri care sunt adevărate, de altfel. Este o politică subversivă, pentru că pe față nu vin cu nimic constructiv, vin numai cu „nu faceți, nu faceți, nu faceți”. Nu au venit cu nimic constructiv în acești ani, și atunci trebuie să punem lucrurile la punct și să spunem ce se întâmplă. Ultima dată citeam pe Facebook că domnul Alin Drăgulin deja iese în spațiul public cu niște aberații pe care trebuia să le clarificăm, pentru că nu poți să spui că mun. Oltenița are un buget mai mare decât mun. Călărași. Cine a preluat această știre este de râs și totodată și de plâns – cineva care se vrea lider să spună că un municipiu ca Oltenița poate avea un buget mai mare decât mun. Călărași, mai ales că nu are nici industria pe care o are Călărași, nu are nici resurse. Dacă vă uitați cu atenție în bugetul pe care l-au prezentat cei de la Oltenița, deși nu este treaba mea, ați văzut destul de clar că au prins în buget și fondurile europene care deocamdată sunt o promisiune. Și noi avem pe PNRR un număr de 18 proiecte în valoare de 193.729,313. Dacă puneam acest lucru în buget, deja ajungeam cu un buget care depășește bugetul actual de 3-4 ori și atunci nu mai spunem că avem 430.000.000 finanțare pe PNI, nu mai vorbim că avem pe AFM. Atunci, nu putem să facem un buget din ăsta estimativ în care deocamdată e în premisele consumării și folosirii acestor finanțări pentru a face bine în Călărași.” a precizat edilul municipiului Călărași, Marius Dulce.

Primarul Marius Dulce a prezentat proiectele demarate pentru dezvoltarea municipiului și a subliniat că bugetul este unul real. Primăria va aloca fonduri pentru infrastructură rutieră, locuri de joacă și canalizări, iar promisiunea este să finalizeze toate proiectele până la 31 decembrie 2023. Edilul a menționat că sunt lucruri multe de făcut în Călărași și proiecte destul de mari, dar se vor concentra pe cele obligatorii pentru a le finaliza în timpul stabilit. Printre acestea se numără închiderea bazarului, proiectul de la Piața Unirii și lucrările de pe strada București. Cu toate acestea, există și probleme, cum ar fi creșterea apei care poate afecta lucrările, cum ar fi portul turistic și promenada.

“Bugetul este unul real, pentru că așa cum am început din 2020 până în prezent, vom merge pe infrastructură rutieră, pe locuri de joacă, vom merge acolo unde trebuie să schimbăm anumite canalizări. Avem nevoi multiple și promisiunile – trebuie să închidem bazarul și o să îl închidem acum de curând. Cred că la sfârșitul lunii sau cel mult 15 martie. Lucrăm la Piața Unirii sau centrală, dar acolo s-au întâmplat tot felul de probleme din punct de vedere juridic, pentru că și procedural. De restul ne ocupăm. Ținta noastră este de a acoperi și de a aduce proiectele toate până la 31 decembrie 2023, să le facem, proiectele europene pe POR. După aceea lucrăm intens pe PNRR, pentru că trebuie să dăm drumul la documentație și să folosim banii. La AFM o să semnăm toate proiectele pe care le-am câștigat deja. Merg mai greu ca să ne cheme la semnarea de contracte, dar cu siguranță se va întâmpla acest lucru în curând. Avem lucruri multe de făcut în Călărași și proiecte destul de mari, pentru că ne dorim să terminăm aceste proiecte în 2023, pe cele unde suntem obligați să le terminăm. Mai avem probleme, dacă vă uitați la promenadă. Dacă crește apa nu mai sunt lucrări care stau sub controlul nostru. Sunt lucrări care merg în paralel și care sunt complementare, cum e portul turistic și promenada. E clar că dacă crește apa și inundă în zona portului nu putem să lucrăm decât pe o anumită parte, iar timpul – vorbim de -8 grade sau -10 grade, nu putem lucra așa cu mare intensitate.

Am început și lucrările pe strada București. Contractul semnat trebuie să se termine undeva în 15-20 ianuarie, dar promisiunea lor că le vom termina până la 31 decembrie. Dacă este o iarnă mai grea oricum nu au cum să lucreze și trebuie să închidem până la 31 decembrie 2023.” a mai precizat Marius Dulce în conferința de presă susținută la sediul PMC Călărași.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Comercianții simt un an mai slab, dar patinoarul ține publicul aproape de Târgul de Crăciun

Published

on

Căbănuțele din cadrul Târgului de Crăciun din municipiul Călărași au reunit și în acest an producători locali și comercianți de produse specifice sezonului, însă atmosfera este una mai rezervată față de edițiile precedente. Potrivit comercianților, vinul fiert s-a vândut mai bine decât alte produse tradiționale, inclusiv gogoșile cu toppinguri dulci, care în anii trecuți erau printre cele mai căutate. La fel și patinoarul care se bucură de un număr mare de iubitori de mișcare pe gheață.

Anul 2025 pare însă mai slab din punct de vedere al vânzărilor, lucru vizibil atât în încasări, cât și în numărul redus de persoane prezente în târg, mai ales în anumite intervale orare. Comercianții spun că traficul este fluctuant, iar entuziasmul publicului nu mai este la nivelul anilor anteriori.

Optimismul celor din căbănuțe este, la rândul său, scăzut, la fel ca temperaturile de afară. Mulți dintre ei speră totuși ca zilele următoare, apropierea Crăciunului și eventualele evenimente să aducă un aflux mai mare de vizitatori.

Nemulțumirile nu au întârziat să apară nici în rândul călărășenilor. Mai multe voci au comentat aspectul actual al Târgului de Crăciun, considerat de unii mai modest comparativ cu edițiile anterioare. Oamenii spun că s-au obișnuit cu decoruri mai bogate, spectacole ample și un număr mai mare de ghirlande și instalații luminoase, care să creeze o atmosferă festivă mai intensă.

Advertisement

În ciuda criticilor, căbănuțele rămân un punct de interes al târgului, oferind produse tradiționale și momente de socializare, chiar dacă ediția din acest an este percepută ca una mai reținută, atât din punct de vedere vizual, cât și al participării publicului.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Moțiunea AUR împotriva Dianei Buzoianu a trecut în Senat. Buzoianu: „Nu e despre apă, e despre setea de spectacol”

Published

on

Moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, a fost adoptată luni în plenul Senatului. Documentul politic a trecut cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere, marcând un vot dur al opoziției și al unei părți din coaliția de guvernare împotriva ministrului USR.

Moțiunea, intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, vizează gestionarea crizei generate de golirea barajului Paltinu, situație care a lăsat fără apă potabilă zeci de mii de persoane din județele Prahova și Dâmbovița.

Votul din Senat a fost posibil după ce senatorii PSD au anunțat public că vor susține moțiunea depusă de AUR, ceea ce a asigurat majoritatea necesară adoptării documentului. PNL și UDMR nu au votat moțiunea, iar USR a votat împotrivă.

Ce înseamnă adoptarea moțiunii

Adoptarea unei moțiuni simple nu atrage automat demiterea unui ministru. Documentul are valoare politică și exprimă o sancțiune simbolică din partea Parlamentului față de activitatea unui membru al Guvernului. Din punct de vedere juridic, Diana Buzoianu își păstrează funcția.

Advertisement

Reacția Dianei Buzoianu

După anunțarea rezultatului, ministra Mediului a declarat că nu își va da demisia și a catalogat moțiunea drept un demers politic lipsit de consistență. Aceasta a susținut că a fost prezentă pe teren în timpul crizei și că ministerul a acționat pentru a gestiona situația de urgență.

Reacția USR

Liderul USR, Dominic Fritz, a transmis că Diana Buzoianu are susținerea totală a partidului și a premierului Ilie Bolojan. USR a anunțat că rămâne în coaliția de guvernare, în ciuda votului comun PSD–AUR, considerat o încălcare a protocolului de coaliție.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Parcare publică și acces controlat la Prefectură. Prefectul anunță reguli noi după finalizarea lucrărilor

Published

on

Curtea Prefecturii Călărași va fi reorganizată complet după finalizarea lucrărilor de reabilitare a Palatului Prefectural. Prefectul județului Călărași, Laurențiu State, a anunțat că este avută în vedere amenajarea unei parcări de utilitate publică, dar cu acces strict controlat, pentru a pune capăt haosului actual din zonă.

Potrivit prefectului, accesul în curtea Prefecturii va fi realizat prin bariere automate, pe bază de cartele, astfel încât intrarea să fie monitorizată și reglementată. Măsura vizează atât angajații instituțiilor, cât și cetățenii care au nevoie să ajungă la serviciile publice din clădire.

„Am gândit o parcare de utilitate publică, cu acces controlat, astfel încât să nu mai existe situația actuală, în care oricine intră și parchează la întâmplare”, a declarat prefectul Laurențiu State.

Prefectul a explicat că, în prezent, accesul este dificil de controlat din cauza lucrărilor aflate în desfășurare, constructorul fiind nevoit să intre cu utilaje și autovehicule pentru aprovizionare. După finalizarea reabilitării, însă, regulile vor fi schimbate, iar parcarea va funcționa după un sistem clar stabilit.

O altă problemă semnalată este ocuparea spațiilor verzi din incinta Prefecturii. Prefectul a subliniat că nu va mai fi permisă oprirea sau parcarea pe zonele verzi, indiferent de instituția sau persoana care solicită acces.

Advertisement

„Nu vom mai permite oprirea pe spațiul verde din incinta Prefecturii. Acest aspect va fi monitorizat și reglementat”, a precizat Laurențiu State.

De asemenea, prefectul a menționat că există situații în care autoturisme aparținând unor instituții sau unor persoane din afara Prefecturii parchează în curte fără un cadru clar. Aceste practici vor fi eliminate, iar accesul va fi limitat strict la cei îndreptățiți.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading