La zi
VIDEO. ISU Călărași – Săptămâna Protecției Civile, la final
Începând din data de 24 februarie, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Ştirbei” al județului Călăraşi a desfășurat mai multe activități dedicate sărbătoririi a 92 de ani de la înființarea Protecției Civile în România.
Scopul acestor activități a fost acela de a dezvolta comportamentul preventiv al cetățenilor în diferite situații de urgență.
Prin activităţile planificate am vrut să atigem toate categoriile din publicul ţintă, astfel fiind desfăşurate:
# 13 activități Expoziții de tehnică de intervenție – pe toată perioada manifestării s-au distribuit materiale de informare preventive pentru diferite tipuri de risc;
# 10 activități Zi educativ-preventivă în lăcașurile de cult, prilej cu care cadrele ISU Călăraşi au desfășurat acțiuni de informare preventivă cu privire la regulile ce trebuie respectate în lăcașurile de cult;
# 29 activități – Exerciții de evacuare în caz de cutremur la unitățile de învățământ din județ, ocazie cu care a fost prezentat modul corect de acțiune înainte, pe timpul și după producerea unui seism, sau a unui incendiu, dar și tehnici de acordarea a primului ajutor. La aceste exerciții au participat elevi, cadre didactice și personal auxiliar, coordonați de colegii noștri din cadrul Inspecţiei de Prevenire şi ai Serviciului Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților;
# 9 activități – Constituirea unor puncte de informare preventivă cu tematică de protecție civilă, în zonele cu un aflux ridicat de persoane, scopul acestora fiind creșterea gradului de conștientizare în rândul populației și familiarizarea acestora cu măsurile și regulile de comportare ce trebuie adoptate în cazul producerii unor situații de urgență;
# 55 activități – De asemenea, în acestă perioadă, membrii Serviciilor Voluntare pentru Situații de urgență de la localitățile din județ au fost angrenați în distribuirea materialelor suport, cu precădere în zonele unde sunt familii / comunități vulnerabile, dar și în desfășurarea unor exerciții demonstrative de stingere a incendiilor;
# 20 Acțiuni – „Ziua Porților Deschise” a atras peste 1900 de vizitatori, deopotrivă copii, dar și adulți.
# Exercițiul naţional de alarmare publică „Miercurea Alarmelor” a avut drept scop antrenarea autorităţilor administraţiei publice locale, verificarea funcţionării sistemului de alarmare şi, nu în ultimul rând, de pregătire a populaţiei prin cunoaşterea semnificaţiei semnalelor de alarmare. Din fericire nu s-au înregistrat apeluri pe numărul unic de urgență 112, semn că populația a fost informată despre faptul că este un exercițiu și nu s-a creat panică în rândul acestora. Le mulțumim pe această cale pentru înțelegere și îi asigurăm că acest tip de exerciții sunt necesare și utile.
◘ Pe timpul simulărilor au fost verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înştiinţare către autorităţi, cât şi modul de funcţionare a mijloacelor de alarmare a populaţiei (sirene) existente la nivelul comunităţilor.
Locuitorii judeţului au putut auzi semnalul “alarmă la dezastre”, compus din cinci sunete a câte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.
◘ Alarmarea populaţiei s-a realizat cu un număr de 93 de sirene – operative 84, dintre care 75 de sirene electrice şi 18 sirene electronice.
◘ Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor.
◘ Cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia, prin intermediul sirenelor electrice şi electronice, au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor.
◘ De asemenea, sistemul de înştiinţare-alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau unui atac aerian / pe timpul conflictelor armate.
În cazul unor situaţii reale, mai multe informaţii vor fi transmise prin intermediul mesajelor RO-ALERT, al aplicaţiei DSU şi alte surse ale structurilor pentru situaţii de urgenţă, precum şi pe posturile de radio şi de televiziune.
Obiectivul nostru a fost să asigurăm educarea populației pentru cunoașterea diferitelor tipuri de riscuri, a măsurilor preventive și a comportamentului ce trebuie adoptat, în cazul producerii unor situații reale – 2800 persoane, adulți și copii fiind în contact direct cu personalul ISU Călărași pe parcursul acestei săptămâni.
Ne dorim o creștere a mentalității auto-protecției în cadrul comunităților locale. Fiecare cetățean are datoria de a cunoaște modurile de comportare în cazul producerii unor situații de urgență, atât pentru protecția propriei persoane, dar și a celor din jurul său.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În dimineața zilei de 18 septembrie 2025, liniștea aparentă a administrației publice din Brașov a fost tulburată de o amplă operațiune a Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii anticorupție au efectuat 12 percheziții simultane în județele Brașov și Galați, vizând sediul Companiei de Apă Brașov, Consiliul Județean și mai multe adrese private. Ancheta vizează suspiciuni grave de corupție: dare și luare de mită, precum și trafic de influență.
În centrul investigației se află Liviu Cocoș, directorul general al Companiei de Apă Brașov și prim-vicepreședinte al filialei locale PNL. Alături de el, Șerban Constantin Todorică, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al PNL Brașov, este de asemenea vizat. Potrivit surselor judiciare, rețeaua investigată ar include șase suspecți, printre care un consilier județean, membri ai conducerii companiei și ai administrației locale.
Operațiunea DNA vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de remunerațiile exorbitante din cadrul Companiei de Apă Brașov. Fostul director general ar fi beneficiat de un salariu lunar de peste 70.000 de lei brut, iar contractul său includea o clauză de despăgubire de 400.000 de lei în caz de reziliere abuzivă. Aceste cifre au stârnit indignare publică și au alimentat suspiciuni privind gestionarea fondurilor publice.
Ancheta în desfășurare ridică semne de întrebare asupra modului în care funcțiile publice au fost folosite pentru obținerea de foloase necuvenite. DNA investighează dacă întreaga structură administrativă a fost infiltrată de interese politice și economice, într-un mecanism de influență și recompensă care a afectat transparența și integritatea instituțiilor locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA
Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.
Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.
Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.
DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.
În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.
Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În orașul Ulm din Germania, o inițiativă remarcabilă a luat naștere pentru a veni în sprijinul persoanelor fără adăpost în fața iernilor aspre. Inginerii și designerii locali au dezvoltat „Ulmer Nests” – capsule de dormit inovatoare, alimentate cu energie solară, care oferă un refugiu sigur și călduros celor care trăiesc pe străzi.
Aceste capsule, concepute cu un design minimalist și funcțional, sunt construite din materiale rezistente la intemperii și izolate termic, protejând utilizatorii de frig, vânt și umezeală. Fiecare „Ulmer Nest” este echipat cu panouri solare care alimentează un sistem de încălzire intern, asigurând o temperatură confortabilă chiar și în nopțile geroase. În plus, capsulele sunt dotate cu senzori care monitorizează calitatea aerului și alertează autoritățile în caz de urgență, oferind astfel un nivel suplimentar de siguranță.
Proiectul, lansat ca un răspuns la criza locuințelor și la condițiile dure din timpul iernii, a fost bine primit atât de comunitate, cât și de organizațiile care sprijină persoanele fără adăpost. „Ulmer Nests” nu doar că oferă un adăpost temporar, ci și demnitate și speranță celor care au nevoie de ele, reprezentând un exemplu de inovație socială care combină tehnologia cu empatia.
Inițiativa a atras atenția internațională, inspirând alte orașe să ia în considerare soluții similare. Cu toate că „Ulmer Nests” nu rezolvă complet problema lipsei de adăpost, ele reprezintă un pas important către crearea unui mediu mai sigur și mai uman pentru cei vulnerabili.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
DNA zguduie Compania de Apă Brașov și administrația județeană
Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA
Ulmer Nests: Capsule solare care salvează vieți în iernile geroase din Germania
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
