La zi
VIDEO. ISU Călărași – Săptămâna Protecției Civile, la final
Începând din data de 24 februarie, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Ştirbei” al județului Călăraşi a desfășurat mai multe activități dedicate sărbătoririi a 92 de ani de la înființarea Protecției Civile în România.
Scopul acestor activități a fost acela de a dezvolta comportamentul preventiv al cetățenilor în diferite situații de urgență.
Prin activităţile planificate am vrut să atigem toate categoriile din publicul ţintă, astfel fiind desfăşurate:
# 13 activități Expoziții de tehnică de intervenție – pe toată perioada manifestării s-au distribuit materiale de informare preventive pentru diferite tipuri de risc;
# 10 activități Zi educativ-preventivă în lăcașurile de cult, prilej cu care cadrele ISU Călăraşi au desfășurat acțiuni de informare preventivă cu privire la regulile ce trebuie respectate în lăcașurile de cult;
# 29 activități – Exerciții de evacuare în caz de cutremur la unitățile de învățământ din județ, ocazie cu care a fost prezentat modul corect de acțiune înainte, pe timpul și după producerea unui seism, sau a unui incendiu, dar și tehnici de acordarea a primului ajutor. La aceste exerciții au participat elevi, cadre didactice și personal auxiliar, coordonați de colegii noștri din cadrul Inspecţiei de Prevenire şi ai Serviciului Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților;
# 9 activități – Constituirea unor puncte de informare preventivă cu tematică de protecție civilă, în zonele cu un aflux ridicat de persoane, scopul acestora fiind creșterea gradului de conștientizare în rândul populației și familiarizarea acestora cu măsurile și regulile de comportare ce trebuie adoptate în cazul producerii unor situații de urgență;
# 55 activități – De asemenea, în acestă perioadă, membrii Serviciilor Voluntare pentru Situații de urgență de la localitățile din județ au fost angrenați în distribuirea materialelor suport, cu precădere în zonele unde sunt familii / comunități vulnerabile, dar și în desfășurarea unor exerciții demonstrative de stingere a incendiilor;
# 20 Acțiuni – „Ziua Porților Deschise” a atras peste 1900 de vizitatori, deopotrivă copii, dar și adulți.
# Exercițiul naţional de alarmare publică „Miercurea Alarmelor” a avut drept scop antrenarea autorităţilor administraţiei publice locale, verificarea funcţionării sistemului de alarmare şi, nu în ultimul rând, de pregătire a populaţiei prin cunoaşterea semnificaţiei semnalelor de alarmare. Din fericire nu s-au înregistrat apeluri pe numărul unic de urgență 112, semn că populația a fost informată despre faptul că este un exercițiu și nu s-a creat panică în rândul acestora. Le mulțumim pe această cale pentru înțelegere și îi asigurăm că acest tip de exerciții sunt necesare și utile.
◘ Pe timpul simulărilor au fost verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înştiinţare către autorităţi, cât şi modul de funcţionare a mijloacelor de alarmare a populaţiei (sirene) existente la nivelul comunităţilor.
Locuitorii judeţului au putut auzi semnalul “alarmă la dezastre”, compus din cinci sunete a câte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.
◘ Alarmarea populaţiei s-a realizat cu un număr de 93 de sirene – operative 84, dintre care 75 de sirene electrice şi 18 sirene electronice.
◘ Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor.
◘ Cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia, prin intermediul sirenelor electrice şi electronice, au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor.
◘ De asemenea, sistemul de înştiinţare-alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau unui atac aerian / pe timpul conflictelor armate.
În cazul unor situaţii reale, mai multe informaţii vor fi transmise prin intermediul mesajelor RO-ALERT, al aplicaţiei DSU şi alte surse ale structurilor pentru situaţii de urgenţă, precum şi pe posturile de radio şi de televiziune.
Obiectivul nostru a fost să asigurăm educarea populației pentru cunoașterea diferitelor tipuri de riscuri, a măsurilor preventive și a comportamentului ce trebuie adoptat, în cazul producerii unor situații reale – 2800 persoane, adulți și copii fiind în contact direct cu personalul ISU Călărași pe parcursul acestei săptămâni.
Ne dorim o creștere a mentalității auto-protecției în cadrul comunităților locale. Fiecare cetățean are datoria de a cunoaște modurile de comportare în cazul producerii unor situații de urgență, atât pentru protecția propriei persoane, dar și a celor din jurul său.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Brigitte Bardot, legendara muză a anilor ’60 și neobosita apărătoare a animalelor, a murit la 91 de ani
Brigitte Bardot, una dintre cele mai iconice figuri ale cinematografiei franceze și simbol mondial al libertății și senzualității anilor 1950-1960, a încetat din viață duminică, 28 decembrie 2025, la vârsta de 91 de ani. Anunțul a fost făcut oficial de Fundația Brigitte Bardot printr-un comunicat transmis agenției France Presse.
Născută pe 28 septembrie 1934 la Paris, „BB” a intrat în istoria filmului cu roluri memorabile, în special cel din Și Dumnezeu… a creat femeia (1956), regizat de Roger Vadim, peliculă care i-a propulsat cariera internațională și a provocat o adevărată revoluție în moravuri. Prezența ei magnetică, stilul natural, părul ciufulit și atitudinea rebelă au fascinat generații întregi. De la dansurile incendiare din Saint-Tropez până la colaborările cu marii regizori ai epocii (Godard, Clouzot, Autant-Lara), Brigitte Bardot a întruchipat femeia modernă, emancipată și provocatoare.
După ce a jucat în aproape 50 de filme, în 1973, la doar 39 de ani, a decis să se retragă definitiv din cinematografie, ultimul său film fiind Istoria foarte bună și foarte veselă a lui Colinot. De atunci, întreaga ei existență a fost dedicată luptei pentru drepturile animalelor. În 1986 a înființat Fundația Brigitte Bardot, care a devenit una dintre cele mai importante organizații din lume în domeniul protecției animalelor, militând activ împotriva vânătorii focii, a coridei, a crescătoriilor industriale și a oricărei forme de cruzime față de viețuitoare.
În ultimii ani, Brigitte Bardot a trăit retrasă la proprietatea sa din La Madrague, Saint-Tropez, înconjurată de numeroasele animale pe care le-a salvat și îngrijit. Deși sănătatea i s-a deteriorat considerabil în 2025 – fiind spitalizată de mai multe ori, inclusiv pentru o intervenție chirurgicală majoră în noiembrie – în mai 2025 a apărut rar la televizor, la BFMTV, unde a apărat cu patimă cauza abolirii vânătorii cu gonaci.
Franța și întreaga lume își iau astăzi adio de la o personalitate complexă: pentru unii, eterna seducătoare și muză a unei epoci, pentru alții, o militantă pasionată, uneori controversată, dar întotdeauna profund liberă. Brigitte Bardot lasă în urmă o moștenire uriașă în cinema, modă și în lupta neobosită pentru apărarea animalelor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un grav accident de circulație, soldat cu moartea unei persoane, a avut loc sâmbătă seara, în localitatea Modelu, pe DN3B.
Potrivit primelor informații, șoferul unui autoturism ar fi încercat să efectueze o manevră de depășire, însă nu a mai reușit să revină pe banda sa de mers. Autovehiculul a părăsit partea carosabilă și a ieșit în afara drumului, impactul fiind extrem de violent.
În urma accidentului, o femeie aflată pe scaunul din dreapta a suferit răni incompatibile cu viața. Echipajele medicale ajunse la fața locului au constatat decesul victimei.
Poliția a intervenit de urgență, a securizat perimetrul și a demarat cercetările pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor producerii accidentului. Traficul pe DN3B a fost restricționat temporar.
Martorii spun că zgomotul impactului a fost extrem de puternic, bubuitura scoțând mai mulți localnici din case, speriați de sunetul produs.
Conform primelor date, șoferul nu ar fi adaptat viteza la condițiile de drum, această ipoteză urmând să fie analizată în cadrul anchetei aflate în desfășurare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Scandalul pașapoartelor românești: Cum au pătruns mii de ruși în UE cu acte false, furând inclusiv identitatea soldaților ucraineni căzuți la datorie
O amplă rețea infracțională destructurată în 2025 a permis sute, posibil mii de cetățeni ruși să obțină fraudulos cetățenia română și, implicit, acces liber în Uniunea Europeană. Scopul principal: ocolirea sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei și protejarea averilor în spațiul european.
Ancheta publicată de Le Monde (și confirmată de surse judiciare românești) dezvăluie o schemă sofisticată, coordonată de un grup infracțional format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni (majoritatea rezidenți în România), care colabora cu avocați, notari, traducători și funcționari corupți din servicii de stare civilă.
Cum funcționa schema?
Rețeaua exploata programul legal de redobândire a cetățeniei române pentru descendenții foștilor cetățeni români din teritoriile interbelice (inclusiv părți din actuala Ucraină și Republica Moldova). În lipsa arhivelor distruse în Al Doilea Război Mondial, membrii grupării inventau rude fictive sau falsificau documente care atestau originea românească.
Cel mai șocant aspect: în unele cazuri documentate de anchetatori și confirmate de surse din poliție și justiție, solicitanții ruși au folosit identitatea unor soldați ucraineni uciși pe front sau dați dispăruți. Aceștia se prezentau drept etnici ucraineni cu origini românești, beneficiind astfel de procedura simplificată.
Numai în 2025, gruparea a depus peste 900 de cereri de naturalizare cu acte falsificate, majoritatea pentru cetățeni ruși. Autoritățile estimează că peste 18.700 de persoane din fostul spațiu sovietic figurau cu reședințe fictive în România, iar mii au obținut deja pașapoarte românești.
Prețuri și beneficiari
Serviciile rețelei erau promovate deschis pe rețele sociale în limba rusă: un pașaport european costa între 4.000 și 75.000 de euro, în funcție de complexitatea cazului și de profilul clientului. Printre beneficiari se numără oligarhi, oameni de afaceri apropiați de Kremlin și chiar persoane aflate pe liste internaționale de sancțiuni sau urmărite penal.
Un mic oraș din nordul României, Vârful Câmpului (lângă granița cu Ucraina), a devenit epicentrul fraudei: mii de străini au fost înregistrați la aceleași adrese fictive, uneori fără acordul proprietarilor.
Consecințe și reacții
Procurorii români au efectuat zeci de percheziții în 2024 și 2025, anulând deja zeci de documente (68 doar în Sectorul 6 București, cu alte sute în verificare). Experții avertizează că acest scandal reprezintă o gravă breșă de securitate națională și europeană, permițând accesul în Schengen unor persoane care pot reprezenta riscuri reale.
Avocatul Denis Buruian, implicat în anularea unor astfel de cetățenii, declară că fenomenul subminează încrederea în sistemul european. Mulți beneficiari s-au mutat ulterior în țări precum Franța sau Dubai, pentru a-și proteja averile.
Pe măsură ce anchetele avansează, amploarea escrocheriei conturează un eșec sistemic al instituțiilor românești: vulnerabilități legislative, lipsa verificărilor încrucișate și corupție la nivel local au transformat un mecanism legal menit să repare nedreptăți istorice într-o portiță periculoasă pentru interese ostile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Brigitte Bardot, legendara muză a anilor ’60 și neobosita apărătoare a animalelor, a murit la 91 de ani
Flori de fân – comoara ascunsă a fânețelor pentru sănătate deplină
Tanagerul pestriț – soarele picurat printre frunze
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
