La zi
VIDEO. ISU Călărași – Săptămâna Protecției Civile, la final
Începând din data de 24 februarie, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Ştirbei” al județului Călăraşi a desfășurat mai multe activități dedicate sărbătoririi a 92 de ani de la înființarea Protecției Civile în România.
Scopul acestor activități a fost acela de a dezvolta comportamentul preventiv al cetățenilor în diferite situații de urgență.
Prin activităţile planificate am vrut să atigem toate categoriile din publicul ţintă, astfel fiind desfăşurate:
# 13 activități Expoziții de tehnică de intervenție – pe toată perioada manifestării s-au distribuit materiale de informare preventive pentru diferite tipuri de risc;
# 10 activități Zi educativ-preventivă în lăcașurile de cult, prilej cu care cadrele ISU Călăraşi au desfășurat acțiuni de informare preventivă cu privire la regulile ce trebuie respectate în lăcașurile de cult;
# 29 activități – Exerciții de evacuare în caz de cutremur la unitățile de învățământ din județ, ocazie cu care a fost prezentat modul corect de acțiune înainte, pe timpul și după producerea unui seism, sau a unui incendiu, dar și tehnici de acordarea a primului ajutor. La aceste exerciții au participat elevi, cadre didactice și personal auxiliar, coordonați de colegii noștri din cadrul Inspecţiei de Prevenire şi ai Serviciului Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților;
# 9 activități – Constituirea unor puncte de informare preventivă cu tematică de protecție civilă, în zonele cu un aflux ridicat de persoane, scopul acestora fiind creșterea gradului de conștientizare în rândul populației și familiarizarea acestora cu măsurile și regulile de comportare ce trebuie adoptate în cazul producerii unor situații de urgență;
# 55 activități – De asemenea, în acestă perioadă, membrii Serviciilor Voluntare pentru Situații de urgență de la localitățile din județ au fost angrenați în distribuirea materialelor suport, cu precădere în zonele unde sunt familii / comunități vulnerabile, dar și în desfășurarea unor exerciții demonstrative de stingere a incendiilor;
# 20 Acțiuni – „Ziua Porților Deschise” a atras peste 1900 de vizitatori, deopotrivă copii, dar și adulți.
# Exercițiul naţional de alarmare publică „Miercurea Alarmelor” a avut drept scop antrenarea autorităţilor administraţiei publice locale, verificarea funcţionării sistemului de alarmare şi, nu în ultimul rând, de pregătire a populaţiei prin cunoaşterea semnificaţiei semnalelor de alarmare. Din fericire nu s-au înregistrat apeluri pe numărul unic de urgență 112, semn că populația a fost informată despre faptul că este un exercițiu și nu s-a creat panică în rândul acestora. Le mulțumim pe această cale pentru înțelegere și îi asigurăm că acest tip de exerciții sunt necesare și utile.
◘ Pe timpul simulărilor au fost verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înştiinţare către autorităţi, cât şi modul de funcţionare a mijloacelor de alarmare a populaţiei (sirene) existente la nivelul comunităţilor.
Locuitorii judeţului au putut auzi semnalul “alarmă la dezastre”, compus din cinci sunete a câte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.
◘ Alarmarea populaţiei s-a realizat cu un număr de 93 de sirene – operative 84, dintre care 75 de sirene electrice şi 18 sirene electronice.
◘ Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor.
◘ Cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia, prin intermediul sirenelor electrice şi electronice, au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor.
◘ De asemenea, sistemul de înştiinţare-alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau unui atac aerian / pe timpul conflictelor armate.
În cazul unor situaţii reale, mai multe informaţii vor fi transmise prin intermediul mesajelor RO-ALERT, al aplicaţiei DSU şi alte surse ale structurilor pentru situaţii de urgenţă, precum şi pe posturile de radio şi de televiziune.
Obiectivul nostru a fost să asigurăm educarea populației pentru cunoașterea diferitelor tipuri de riscuri, a măsurilor preventive și a comportamentului ce trebuie adoptat, în cazul producerii unor situații reale – 2800 persoane, adulți și copii fiind în contact direct cu personalul ISU Călărași pe parcursul acestei săptămâni.
Ne dorim o creștere a mentalității auto-protecției în cadrul comunităților locale. Fiecare cetățean are datoria de a cunoaște modurile de comportare în cazul producerii unor situații de urgență, atât pentru protecția propriei persoane, dar și a celor din jurul său.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile
Sărbătorile de iarnă au adus bucurie în casele călărășenilor, dar pentru o parte dintre ei, excesele alimentare și consumul exagerat de alcool s-au încheiat pe patul de spital. Potrivit datelor obținute de Calarasipress.ro, în perioada 25–29 decembrie, Serviciul de Ambulanță Județean Călărași a înregistrat 511 solicitări, un număr în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cele mai multe intervenții au fost legate de probleme digestive apărute după mesele copioase. 157 de persoane au avut colici abdominale, iar alte 83 de cazuri au fost asociate consumului excesiv de alcool, potrivit datelor centralizate de SAJ Călărași.
Comparativ cu sărbătorile din 2024, numărul total al solicitărilor a crescut cu aproximativ 5%, semn că mesele îmbelșugate și paharele în plus rămân, pentru unii, o practică a sărbătorilor.
Medicii și echipajele de ambulanță atrag atenția că astfel de situații pot fi evitate prin moderație la masă și un consum responsabil de alcool. Sărbătorile ar trebui să rămână un prilej de bucurie, nu un motiv de urgență medicală.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Județul Călărași continuă să se confrunte cu un declin demografic accentuat. Datele oficiale publicate de Direcția Regională de Statistică arată că, în luna octombrie 2025, balanța naturală a populației a rămas profund negativă, în contextul în care numărul deceselor îl depășește semnificativ pe cel al nașterilor.
Natalitate în scădere, mortalitate ridicată
În luna octombrie 2025 s-au născut 191 copii, cu 45 mai puțini decât în luna precedentă. În același interval, s-au înregistrat 321 de decese, cu 21 mai multe față de luna anterioară.
Diferența dintre cele două valori se reflectă direct în sporul natural al populației, care a ajuns la minus 130 de persoane, un indicator clar al declinului demografic. O veste ușor pozitivă vine din zona mortalității infantile: nu a fost înregistrat niciun deces sub un an, nivel similar cu cel din octombrie 2024.
Căsătorii și divorțuri: mai puține evenimente oficiale
Pe zona de stare civilă, luna octombrie 2025 a adus 128 de căsătorii, cu 56 mai puține decât în luna precedentă și cu 20 mai puține comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
Și numărul divorțurilor a fost mai redus: 24 de divorțuri, în scădere atât față de luna anterioară (minus 5), cât și față de octombrie 2024 (minus 3).
Tendință îngrijorătoare
Analiza evoluției pe ultimele 12 luni confirmă o realitate greu de ignorat: județul Călărași pierde constant populație. Natalitatea rămâne la un nivel scăzut, în timp ce mortalitatea se menține ridicată, iar sporul natural negativ devine o constantă, nu o excepție.
Dincolo de cifrele reci, datele demografice din luna octombrie 2025 indică o direcție clară: județul Călărași intră într-o zonă de risc demografic, cu efecte care se vor resimți tot mai puternic în următorii ani.
1. Mai puțini copii înseamnă școli mai goale
Scăderea constantă a numărului de nașteri va duce, inevitabil, la reducerea numărului de elevi. În mediul rural, dar nu numai, acest lucru se traduce prin clase comasate, școli închise și pierderea locurilor de muncă din sistemul educațional. Fenomenul este deja vizibil în mai multe localități din județ.
2. Populație tot mai îmbătrânită
Când decesele depășesc constant nașterile, structura populației se schimbă rapid. Călărașiul riscă să devină un județ cu tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini tineri activi, ceea ce pune presiune pe sistemul de sănătate și pe serviciile sociale.
3. Forță de muncă mai puțină, economie mai fragilă
Un număr mai mic de tineri înseamnă mai puțini angajați disponibili pentru firmele locale. Investitorii evită zonele în care nu există resursă umană, iar acest lucru poate frâna dezvoltarea economică și poate accentua migrația către alte județe sau în străinătate.
4. Bugete locale sub presiune
Mai puțini locuitori activi înseamnă mai puține taxe și impozite colectate, în timp ce cheltuielile cu sănătatea și asistența socială cresc. Pentru administrațiile locale, acest dezechilibru se poate traduce în investiții mai puține și servicii publice tot mai greu de susținut.
5. Un cerc vicios greu de oprit
Fără politici locale și naționale coerente – sprijin real pentru familii, locuri de muncă stabile, servicii medicale accesibile și infrastructură modernă – declinul demografic riscă să devină ireversibil. Tinerii pleacă, natalitatea scade, iar județul intră într-un cerc vicios din care iese tot mai greu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Taxa de 25 lei pe coletele Shein, Temu și AliExpress: cine plătește cu adevărat de la 1 ianuarie 2026?
De la 1 ianuarie 2026, România introduce o taxă logistică fixă de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare comercială sub 150 de euro provenit din afara Uniunii Europene (în special din China sau Turcia). Măsura vizează în mod direct comenzile de pe platforme populare precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol și a generat valuri de confuzie și dezbateri pe rețelele sociale – mulți români cred că vor plăti ei suplimentar la livrare.
Cine suportă oficial taxa?
Conform legii (parte din pachetul 2 de măsuri fiscale), obligația de plată revine expeditorului – adică furnizorului de bunuri, persoanei care expediază coletul sau platformei digitale care facilitează vânzarea (cum ar fi Shein, Temu etc.). Nu cumpărătorul final!
Poșta Română și companiile de curierat sunt responsabile doar de colectarea, declararea și virarea taxei către ANAF lunar. În practică, furnizorii de servicii poștale colectează taxa de la expeditor/platformă și o predau statului.
Ce se va întâmpla în realitate cu prețurile?
Deși taxa este impusă formal expeditorului, este foarte probabil ca platformele să transferă (parțial sau total) acest cost către consumatori prin:
- creșterea prețurilor produselor
- adăugarea unei taxe suplimentare la checkout
- modificarea politicilor de livrare
Astfel, comenzile mici și ieftine (haine, gadgeturi etc.) vor deveni ceva mai scumpe pentru români. Platformele ar putea absorbi o parte din costuri pentru a rămâne competitive, dar diferența de preț față de cumpărăturile din UE se va reduce.
De ce apare această taxă acum?
Volumul uriaș de colete low-value (aprox. 78 milioane estimate în 2025 în România) provenite mai ales din China a creat presiune pe sistemele vamale și logistice. Măsura este temporară, până la modernizarea Uniunii Vamale la nivel european (unde se va aplica o taxă mai mică de ~3 euro/colet din iulie 2026).
Scopul declarat: combaterea concurenței neloiale, subevaluarea comenzilor, frauda, siguranța produselor și impactul de mediu al transporturilor aeriene masive.
Cine beneficiază?
- Comercianții și producătorii din UE – produsele livrate din depozite europene nu vor fi afectate de taxa de 25 lei, devenind mai atractive ca preț.
- Companiile de logistică din UE – dacă platformele ca Shein sau Temu mută stocuri în Europa, cererea de depozite și distribuție locală va crește.
Pe scurt: deși legea spune clar că nu tu, cumpărătorul, plătești direct taxa, realitatea comerțului online înseamnă că prețurile finale vor crește probabil pentru comenzile extracomunitare mici. Recomandarea: verifică opțiunile de livrare din UE sau comandă mai multe produse odată pentru a dilua impactul taxei per colet!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași încheie anul cu un mesaj pentru comunitate: „Deschidem un nou capitol, plin de promisiuni”
Tot mai puțini copii se nasc în județul Călărași. Unde duc aceste statistici
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
