Știri
VIDEO. Ion Samoilă, despre prefectul Valentin Barbu: Permanent ne trezim atacați, deciziile luate de CJ sunt atacate
Scandalul dintre Consiliul Județean Călărași și Instuția Prefectului Județului Călărași este departe de a se fi terminat. S-a reaprins scânteia scandalului privind reabilitarea Palatului Administrativ al Prefecturii. În luna iunie 2021, președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță a afirmat într-o conferință de presă că prefectul Valentin Barbu sabotează prin diferite acțiuni demersurile CJ de a găsi soluții pentru obținerea surselor de finanțare în vederea reabilitării Prefecturii.
Vineri, 1 octombrie a.c., în cadrul conferinței de presă susținute la sediul organizației județene a PSD Călărași, vicepreședintele CJC, Ion Samoilă a descris din nou situația în care este implicat Consiliul Județean Călărași, considerând că principalul vinovat pentru acest demers suspendat este chiar prefectul Valentin Barbu.
Vicepreședintele CJ, Samoilă Ion: Îmi aduc aminte, cu aproape un an de zile în urmă, la conducerea Prefecturii a fost numit domnul Valentin Barbu, atunci am avut o declarație prin care l-am felicitat pentru numire, cu speranța că vom avea o colaborare mai bună, având istroric in cadrul Consiliului Județean Călărași, unde a și lucrat și cunoaște problemele intituției. Din păcate, o spun după un an de zile. M-am înșelat! Prefectul Județului, Valentin Barbu nu a reușit să depășească anumite obstacole, orgolii personale, permanent ne trezim atacați, deciziile luate de instituție sunt atacate, toată chestiunea,un poate destul de gravă, considerând că este un abuz. În campania electorală PSD a vorbit și a promis reabilitarea Palatului Prefecturii. Suntem în situația în care putem da ordinul de începere, numai că prefectul a împiedicat și împiedică intrarea constructorului pentru a-i preda amplasamentul din motive numai de care dumnealui știe. Pe surse am aflat că ar intenția prin Ministerul Afacerilor Interne să reabiliteze această clădire, mă îndoiesc, pentru că această clădire este nereabilitată de 30 de ani și Ministerul Afacerilor Interne nu cred că are disponibilitatea și bugetul să rezolve această problemă. Este o chestiunea care trenează și noi nu putem să punem la dispoziția constructorului.
Vicepreședintele CJ Călărași, Ion Samoilă susține că Prefectura sabotează demersurile CJ prin care solicită finanțări de la Guvern pentru rezolvarea anumitor probleme
A doua chestiune, din punctul meu de vedere, foarte gravă – vreau să vă anunț că pe canalele noastre, prin Uniunea Națională a Consiliilor Județene, s-a făcut o adresă către prefecturi prin care se solicită UAT-urilor dacă au nevoie de sume de la fondul de rezervă bugetar. Nu numai că prefectura nu ne-a făcut această adresă către Consiliul Județean, noi intrând în posesia ei, am făcut fundamentarea până la sfârșitul anului cu sume necesare pentru Direcția de Protecție a Copilului și Asistență Socială și nevoile CJ pe care am înaintat-o către prefectură și spre știință Ministerului Dezvoltării. Am așteptat până la data limită la care trebuia să răspundem la această adresă, nu am primit înștiințare de la prefectură și am trimis cu număr de înregistrare la prefectură. Ieri am fost sunați de Ministerul Dezvoltării să ne spună că proiectul de hotărâre care are fost înaintat de către Prefectura Călărași Ministerului Dezvoltării nu coincide cu sumele solicitate de noi și sunt alte sume. Noi am cerut 21.000.000 pentru Protecția Copilului și pentru nevoile CJ, iar hotărârea prefecturii a ajuns la 50% din sumele pe care noi le-am solicitat. Nu știm din ce bază, probabil din pix s-au gândit că este bine la jumătate. Ăsta este modul de lucru și cum înțelege Prefectura, în speță domnul prefect, să ajute județul Călărași când este vorba de bani de la Guvern. Consider că este o gravă abatere, pe lângă faptul că nu ne-a solicitat o fundamentare, au găsit de cuviință ca sumele să fie la jumătate. O să-l întrebăm, am înțeles că este în concediu, deci o să discutăm luni. Asta este realitatea cu care ne confruntăm și nu înțeleg comportamentul și de ce nu poate să lase orgoliile de o parte. Aici nu este o chestiune între persoana Valentin Barbu și președintele CJ, aici este vorba de bani pentru cetățeni ai județului Călărași. Nu mai spun de cei care sunt instituționalizați, vă dați seama că nevoile sunt mult mai mari.
INVESTIȚIILE CONSILIULUI JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI MERG MAI DEPARTE
În ceea ce privește activitatea CJ, cu toate greutățile, investițiile merg mai departe. Podul de la Radovanu sperăm ca anul acesta să îl finalizăm. În continuare reabilităm drumuri județene, avem drumuri județene și pe PNDL și prin Societatea de Drumuri și Poduri, lucrările continuă și la aripa nouă a spitalului, la portul de la Călărași se lucrează. Pe PNDL lucrăm pe DJ402, 403 și 211. În perspectivă, avem deja pregătite documentații pentru încă 7 drumuri județene și ieri am luat o hotărâre în CJ pentru podul peste brațul Borcea. Aceste lucrări le avem pregătite, suntem cu documentația avansată, urmând să le depunem pe programul „Anghel Saligny”. Cu toate greutățile, noi încercăm și depunem toate eforturile să depunem investiții, să dezvoltăm județul Călărași, chiar dacă opoziția locală totdeauna sunt și votează împotrivă oricăror hotărâri de CJ, urmând la rândul lor fiind atacate în prefectură.
În plan politic am o singur lucru pe care vreau să îl anunț. La nivel de organizație națională PSD se desfășoară o strângere de semnături care se desfășoară atât pe tabele, cât și online, cu numele „STOP scumpirilor de electricitate”, urmând ca parlamentarii să susțină în Parlament acest demers în baza semnăturilor strânse de fiecare organizație în parte.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CĂLĂRAȘI | Un milion de euro pentru modernizarea Școlii „Tudor Vladimirescu”. Primarul Marius Dulce anunță noi investiții în educație
Comunicat de presa – Programul de loialitate PPC myRewards își dublează numărul de comercianți parteneri și aduce clienților acces la oferte și discount-uri din partea a peste 40 de companii
Ciocănitoarea de castan – regina roșie a pădurilor tropicale
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
