Știri
VIDEO. Grădinile din zona Jirlău, demolate pentru regenerare urbană prin fonduri UE
https://youtu.be/rRT-fZ6RuTM
Marius Dulce: Pe malul acestui iaz decantor vom face pista de biciclete, iar complementar cu pista de biciclete vom începe cu proiectul de regenerare zona Vest, în care am inclus și parcul Navrom, unde vom face alei, parcuri, locuri de joacă, fântâni, skatepark pentru copii, vom face locuri de joacă moderne cu tartan turnat. Va fi o oază de liniște pentru toți din Călărași, mai ales că e pe suprafață mare. Cu pista de biciclete vom merge până în parcul Central. Ba mai mult, avem în gând să ne comutăm și cu Drumul Național spre Chiciu. O să fie, așa cum am spus, cu bănci inteligente, iluminat public, fântâni, locuri de joacă.
Avem unde să modernizăm Călărași, pentru că, într-adevăr unele locuri sunt deja amenajate frumos aici – un loc liniștit pentru unii cetățeni, dar unele sunt lăsate în paragină, pline de gunoaie. Nu putem să dezvoltăm orașul decât dacă dărâmăm aceste locuri în care unii au adunat destul de multe gunoaie.”
În continuare, primarul Marius Dulce vorbește despre planurile de demolare din zonă pentru a facilita realizarea obiectivului: „Într-o lună noi trebuie să lăsăm terenul liber de sarcini. Estimăm că licitația se va termina într-o lună, până la sfârșitul lui august. Atunci, trebuie neapărat să predăm terenul liber de sarcini și să demolăm tot ce este aici. În zilele următoare, domnul administrator public (Eduard Grama) o să supervizeze toate aceste acțiuni, pentru că vorbim de aceste demolări de 8 luni, nu s-a întâmplat nimic. Ne-au mai ceruț clemență încă o săptămână, o să încercăm să le-o oferim, dar după aceea demolăm, strângem tot pentru a lăsa terenul curat și pentru ca cel care va câștiga licitația să poată să intervină și să putem să facem în această zonă de regenerare urbană, proiectul zona Vest, un parc modern în care toți cetățenii județului se pot plimba și destinde. ”
Eduard Grama, administrator public PMC: Cred că în octombrie vom avea constructorul aici. Este o zonă, ca și celelalte zone ale Călărașiului, care a fost ocupată sub loc de grădini. Oamenii au avut la dispoziție 8 luni, timp în care puteau să-și strângă cam tot ce aveau aici pentru a lăsa terenul liber de sarcină, așa cum a fost condiția când s-a semnat contractul de ocupare temporară cu primăria.
Sunt convins că împreună cu primarul Marius Dulce vom reuși ca până în 2024 să schimbăm fața acestui municipiu, unul care a agreat, alături de administrația liberală, construcții ilegale și nu le vom tolera. Vom lua măsuri drastice, indiferent de persoanele care ocupă aceste locuri. Îmi pare rău că trebuie să o spun, dar zona cu destinație grădini nu are această funcție. Începând de mâine, vom începe să demolăm această zonă și sunt convins că în 2-3 luni ceea ce vedem aici va avea cu totul o altă imagine.
Rămân surprins că acest proiect pe Fonduri Europene nu a fost implementat în perioada în care trebuia să fie, întrucât oameni din cadrul administrației locale nu și-au făcut treaba. Vorbim de un decalaj de un an și jumătate. Pot să consider că a fost chiar un sabotaj la adresa municipiului, la adresa populației, a tuturor. Este de neconceput ca proiecte semnate, finanțate să fie întârziate pentru ca anumite persoane să primească doar sporurile de proiect și pentru a avea liniște în cadrul Primăriei Călărași. Nu suntem în an electoral, suntem doar obligați să le arătăm oamenilor că se pot face lucruri îndrăznețe și mărețe într-un municipiul destul de mic raportat la celelalte municipii reședință de județ din țară. Cred că în perioada următoare poate fi văzută o schimbare majoră la nivelul municipiului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Serviciile de pașapoarte, permise și înmatriculări ar putea fi mutate în Palatul Prefectural. Ce spune prefectul Laurențiu State
Prefectura Călărași analizează posibilitatea mutării serviciilor publice de pașapoarte, permise auto și înmatriculări în Palatul Prefectural, odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare. Anunțul a fost făcut de prefectul județului, Laurențiu State, care a explicat că obiectivul principal este facilitarea accesului cetățenilor la aceste servicii, într-un spațiu modern și unitar.
Prefectul a precizat că ideea mutării acestor servicii este strâns legată de demersul privind trecerea Palatului Prefectural în administrarea Consiliului Județean. În acest scenariu, clădirea ar putea deveni un adevărat centru administrativ, în care mai multe structuri cu adresabilitate mare să funcționeze sub același acoperiș.
„Intenția noastră este ca serviciile de înmatriculări, permise și pașapoarte să le aducem în cadrul Palatului Prefectural”, a declarat prefectul Laurențiu State.
Acesta a subliniat însă că mutarea nu este automată și depinde de mai mulți factori, în special de disponibilitatea spațiilor. Palatul Prefectural va trebui să găzduiască atât aparatul prefectural, cât și eventualele servicii publice, iar acest lucru ridică probleme de ordin logistic.
„Gândiți-vă că și noi, ca instituție, și serviciile respective implică un spațiu destul de mare și nu știu dacă va exista această posibilitate”, a explicat prefectul.
În plus, proiectul prin care a fost reabilitată clădirea impune anumite condiții privind destinația spațiilor, în special cele cu caracter socio-cultural. Astfel, unele zone vor rămâne cu funcțiuni stabilite clar, iar posibilitatea relocării serviciilor va trebui analizată în raport cu aceste constrângeri.
Prefectul a mai precizat că, indiferent de decizia finală, scopul este reducerea aglomerației și îmbunătățirea condițiilor pentru cetățeni. Mutarea serviciilor într-un spațiu modern ar putea însemna fluxuri mai bine organizate, acces mai facil și o interacțiune mai eficientă cu instituțiile statului.
Decizia finală va fi luată după clarificarea situației juridice a clădirii și după obținerea punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Interne, autoritățile urmând să comunice public orice pas concret făcut în acest sens.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Bani europeni cu porția: unele județe rup norma, altele stau pe margine. Unde se află Călărașiul?
Fondurile europene sunt pe masă, dar nu toată lumea se grăbește să le ia. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: diferențele dintre județe și primării sunt uriașe, iar cine nu depune proiecte rămâne, pur și simplu, în urmă.
Ialomița – campioană la proiecte. Cifre care vorbesc de la sine
Județul Ialomița conduce detașat clasamentul. Aproape 100 de proiecte, cu o valoare totală de 1,3 miliarde de lei, au fost depuse doar aici. Consiliul Județean trage greu la cântar, dar și orașele mari vin din urmă:
Slobozia, Fetești, Amara sau Urziceni au intrat serios în cursa pentru bani europeni.
Comune mici, rezultate mari. Surpriza vine din rural
Contrar așteptărilor, nu doar orașele mari joacă tare. Unele comune din mediul rural au reușit să depășească municipii întregi. Exemplul cel mai clar: Movilița, cu 5 proiecte și 45 de milioane de lei atrași.
Mesajul este simplu: nu mărimea contează, ci hârtiile făcute la timp.
Și totuși… cine lipsește din clasament?
În timp ce unii trag tare să prindă finanțări, alte UAT-uri nu apar deloc pe listă. Zero proiecte, zero bani. Nu pentru că fondurile nu există, ci pentru că nimeni nu le-a cerut.
Oficialii ADR au fost direcți: sprijin există, întâlniri au fost, explicații s-au dat. Mai departe, fiecare primărie răspunde pentru ce face sau nu face.
Ce înseamnă asta pentru oameni
Unde sunt proiecte, sunt drumuri, școli, investiții și locuri de muncă. Unde nu sunt, rămân promisiunile. Diferențele dintre localități nu se mai văd doar pe hârtie, ci în viața de zi cu zi.
Banii europeni nu se împart egal. Se câștigă. Iar cine stă pe margine, pierde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Afaceri de milioane pe fonduri europene: cine sunt privații care au prins finanțări mari în Sud-Muntenia
În timp ce unele administrații locale încă mai fac calcule, mediul privat din regiunea Sud-Muntenia a trecut la fapte. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: marile proiecte private încep să schimbe economia locală, iar sumele atrase nu sunt deloc mici .
Frumușani, pe primul loc: proiect privat de top
Cel mai mare proiect privat menționat oficial vine din Frumușani, unde compania Total Tehnology a atras o finanțare consistentă, considerată de ADR drept cea mai mare investiție privată din zonă în actualul program.
Este un exemplu clar că fondurile europene nu sunt doar pentru primării, ci pot susține direct dezvoltarea unor afaceri solide, cu impact real în economie: producție, locuri de muncă și taxe plătite local.
Municipiul Călărași intră pe harta investițiilor private
Și municipiul Călărași apare pe lista proiectelor private majore. Potrivit directorului general al ADR Sud-Muntenia, la Călărași este în derulare un proiect privat în valoare de aproximativ 8 milioane de lei.
Chiar dacă suma nu bate recorduri regionale, proiectul este relevant pentru economia locală și confirmă că antreprenorii din Călărași încep să profite de oportunitățile europene, nu doar să aștepte investiții publice.
Unde merg banii: industriile care „rup” finanțările
Cele mai multe proiecte private finanțate vizează domenii concrete, cu rezultate rapide:
- construcții metalice și structuri industriale,
- construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale,
- servicii medicale și cabinete de specialitate,
- producția de bunuri de uz gospodăresc și sanitar.
Sunt domenii care angajează oameni, produc valoare și mișcă economia, nu doar „consumă fonduri”.
De ce reușesc privații unde alții ezită
Un detaliu important subliniat de oficialii ADR: proiectele private se finalizează mai rapid, mai ales atunci când vizează dotări și achiziții, nu lucrări de infrastructură greoaie. În multe cazuri, un proiect privat poate fi dus la capăt în mai puțin de un an.
Cu alte cuvinte, antreprenorii bine pregătiți nu așteaptă, ci investesc, cofinanțează și merg mai departe.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Magazinele PPC Energie din judeţele Călărași, Constanța, Ialomița și Tulcea vor fi închise în perioada 1-4 ianuarie 2026
„Lovitură de stat la CCR” – Deputatul USR anunță cerere de demitere a judecătorilor care blochează reforma pensiilor magistraților
Serviciile de pașapoarte, permise și înmatriculări ar putea fi mutate în Palatul Prefectural. Ce spune prefectul Laurențiu State
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
