La zi
VIDEO. Frăsinet | Primarul Alin Ploieșteanu: “Îmi voi onora toate promisiunile făcute în fața cetățenilor”
Noul primar al comunei Frăsinet, Alin Ploieșteanu, a vorbit, într-un interviu acordat site-ului Călărași PRESS, despre obiectivele primului mandat câștigat și de modalitățile identificate pentru rezolvarea probelemelor lăsate nerezolvat de fosta conducere. Muncește ca fermier de peste 20 de ani, iar prin muncă și sârguință a ajuns unul dintre cei mai respectați fermieri din zonă și unul dintre cei mai atenți lideri la problemele comunității din Frăsinet implicându-se și sprijinind rezolvarea nenumăratelor probleme al cetățenilor din Frăsinet.
https://youtu.be/2ljWA1pnB34
Cele mai importante probleme au fost identificate, iar cu ajutorul echipei din primărie vor aduce comuna Frăsinet pe direcția dezvoltării și a prosperității.
Fosta administrație a mimat interesul pentru cetățeni, iar acest lucru a fost vizibil în urma alegerile locale câștigate de Ploiesteanu. Cele mai importante obiective au fost stabilite pe lista priorităților.
Prioiect depus pentru asfaltarea a 7 km în satul Luptători și Curătești, alți 5,5 km de asalt vor ajunge în satul Dănesti din comuna Frăsinet
Un alt proiect important și necesar ce urmează a fi depus este acela de introducere a sistemului de canalizare în toată localitate Frăsinet și satele aparținătoare, apoi demararea amplului proiect de asfaltare
Un Parc Temeric – “Pescuit” va fi realizat în satul Dănesti, alături de acesta va fi și un teren sintetic pe care sportivii/ elevii vor putea desfășura activități sportive. In următorii 3 ani, toate satele ( Dănesti m, Frăsinet și Luptetori, Pupăza) acestei comune vor avea parcuri cu spatii verzi generoase…
CALARASIPRESS.RO: Sunteți noul primar al localității, v-ați preluat scrutinul în urma alegerilor din 27 septembrie, scrutin pe care l-ați câștigat la o diferență considerabilă față de fostul primar. Astăzi discutăm despre lucrurile pe care le-ați găsit în localitatea pe care ați preluat-o. Mă refer aici la administrație, partea financiară, perspectivele localității, și ce doriți dumneavoastră să faceți în această comună.
Alin Ploieșteanu: În primărie lucrurile sunt ok din toate punctele de vedere, nu sunt datorii. Am găsit o primărie cât de cât bine pusă la punct.
CALARASIPRESS.RO: Ce v-ați propus pentru anul 2021 ca dezvoltare?
Alin Ploieșteanu: În primul rând, am făcut SF-ul pentru Luptători și Curătești pentru asfaltare, urmând să depunem acest proiect la CNI. Am depus un proiect pentru un parc pe Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) în satul Luptători. Proiectele vor fi destul de numeroase fiindcă asta mi-am propus de când am venit la primărie, să accesăm proiecte europene, naționale, deoarece fără ele nu putem avea o comună dezvoltată.
CALARASIPRESS.RO: Puteți face o sinteză a ceea ce ați găsit în localitate de când ați preluat mandatul? Ce lucruri s-au realizat din cele promise în ultimul mandat al fostului primar?
Alin Ploieșteanu: Nu s-au realizat prea multe, doar 7 kilometri de asfaltare de care au beneficiat toate comunele din județ și din țară. În afară de aceste lucruri, fostul primar s-a gândit să reabiliteze doar căminele culturale, școlile sunt într-o stare deplorabilă. Au promis alei pietonale din 2016 care nu s-au realizat, au promis parcuri pentru copiii din comună care nu s-au realizat. Pentru mine, copiii au prioritate și pentru asta am venit la primărie.
CALARASIPRESS.RO: În perioada campaniei electorale v-ați plimbat prin localitate și ați discutat cu oamenii. Care erau cele mai mari probleme pe care vi le aduceau la cunoștință?
Alin Ploieșteanu: Depinde de localitate. De exemplu, în Frăsinet și Luptători apa era de o calitate mizerabilă. La Frăsinet am reușit să reabilităm, urmează și la Luptători. Așteptăm să se încălzească vremea și vom efectua și acolo reabilitarea rețelei de apă, așa fel încât apa să fie potabilă pentru locuitori.
Din păcate fostul primar nu a reușit să ducă la bun sfârșit tot ce și-a propus…
Nu știu de ce, lucrurile pe care le-am făcut eu au fost simple pentru reabilitarea acestor sate. În Dănești, Curătești, Pupăza e ok. Prioritatea mea a fost să redeschid farmacia. Iată că în ziua în care filmăm acest material ați reușit acest lucru. Am avut destul de multe discuții cu doamna farmacistă, până la urmă a înțeles că pentru comuna Frăsinet farmacia este o prioritate. A avut și ea destul de multe pretenții, dar am reabilitat farmacia, cabinetul domnului doctor arată altfel iar locuitorii pot vedea asta. Eu zic că începem să ne mișcăm și că suntem pe drumul cel bun.
Astăzi, oamenii pot veni în localitate cu rețete compensate pentru a-și putea lua medicamentele de care depind.
Pentru oamenii din comuna noastră, eu spun că aceasta este principala prioritate. Asta și-au dorit, farmacia. Avem o comună destul de îmbătrânită, sunt oameni cărora le este greu să se duca la Lehliu-Gară pentru o rețetă. Aici găsesc tot – rețete compensate, absolut tot.
CALARASIPRESS.RO: Ce proiecte sperați să realizați în acest an și în primul dumneavoastră mandat?
Alin Ploieșteanu: Cum am spus, în 2016, împreună cu primarul am realizat împreună agenda. Ce trebuie să facem pentru comuna asta? Facem parcul pentru copii, facem alei pietonale astfel încât copii să nu mai fie nevoiți să meargă pe șosea. Am avut cazuri în care și-au rupt mâini, picioare. Apoi școlile, sunt într-o stare deplorabilă. Am început reabilitarea școlii cu clasele I-VIII din comuna Frăsinet. De 60 de ani nu era schimbată tabla. Am betonat toată curtea școlii. Urmează anveloparea școlii. Vrem să facem toalete interioare, căldura să nu mai fie de la sobele cu care eu învățam acum 40 de ani. Gaze există? Nu există. Știți foarte bine că există un proiect la nivel național pentru gaze în care sper să fim incluși. V-ați gândit la asocieri cu mai multe localități? Am avut discuții cu Valea Argovei, am încercat la Mânăstirea. Acolo sunt comune care fac parte din PSD. Eu sper să ajung la o înțelegere cu dânșii pentru că sunt niște primari cu care te poți înțelege.
Prioritar pentru dumneavoastră este nevoie cetățeanului, nu neapărat dorința politică.
Avem o relație bună între noi, primarii vecini. Nu avem probleme și sper că putem realiza o asociere.
CALARASIPRESS.RO: Dispensarul din localitate?
Alin Ploieșteanu:Trebuie neapărat depus proiect și o să-l depunem cât de curând. În maxim o lună o să fie depus proiectul pentru dispensar. Am ambiții multe, sper ca măcar 70% să le realizăm. Până acum, cel puțin în ultimii patru ani, când au fost fonduri europene și naționale, degeaba. Nici măcar nu ne-am gândit la ele.
Vorbeați despre modernizarea sediului primăriei.
Nu e o prioritate absolută, întâi să realizăm pe celelalte și pe urmă modernizarea sediului primăriei.
CALARASIPRESS.RO: Aveți aprobat un proiect de amenajare a Parcului din curtea școlii Luptători.
Alin Ploieșteanu: Este un proiect de 170.000 de Euro, sper să fim eligibili și să ne apucăm cât mai curând de treabă.
CALARASIPRESS.RO:Despre asfaltare din localitate, ce puteți spune?
Alin Ploieșteanu: E un subiect sensibil. Dacă o să fim ajutați de Guvernul României și de Uniunea Europeană, după cum se tot zvonește, înseamnă ca putem face și asfaltarea. Eu sper să reușim. Oricum, satele Luptători, Dănești și Curătești nu rămân așa. O sa fie pietruite, vor avea toate condițiile, fără niciun fel de problemă.
CALARASIPRESS.RO: Care este colaborarea dumneavoastră cu administrația județeană, cu Consiliul Județean Călărași?
Alin Ploieșteanu: Nu am niciun fel de problemă, îl respect pe domnul președinte Iliuță, nu am avut niciodată vreo contră cu dânsul, sunt deschis la orice discuție. Nu am o problemă cu absolut nimeni.
CALARASIPRESS.RO: Cum funcționează Consiliul Local din Frăsinet?
Alin Ploieșteanu: Consilierii locali au înțeles că sutem aici pentru cetățenii acestei comune, însă unul singur, fostul primar Sandu Mihăiță, face ambiții, nu dorește să participe la ședințe și este contra acțiunilor noastre.
CALARASIPRESS.RO: Ce mesaj aveți pentru locuitorii comunei Frăsinet?
Alin Ploieșteanu: Să aibă încredere și știu ca eu am venit aici să-i ajut. Ușa mea este deschisă pentru fiecare și stiu. De trei, patru luni vin la primărie și intră la mine în birou oricând și la orice oră.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat, în dimineața zilei de 20 august 2025, percheziții de amploare în județul Constanța, vizând atât domiciliul primarului municipiului Mangalia, Cristian Radu, cât și sediul Primăriei Mangalia. Acțiunea face parte dintr-o anchetă penală ce investighează presupuse infracțiuni de corupție comise de funcționari publici din administrația locală, conform unui comunicat oficial al DNA.
Cristian Radu, primar al Mangaliei din 2012 și aflat la al patrulea mandat, este suspectat de luare de mită, potrivit surselor judiciare citate de multiple publicații. Surse apropiate anchetei menționează că edilul ar fi primit sume impresionante, estimate la peste 500.000 de euro, în schimbul unor favoruri acordate în cadrul activităților administrative. Pe lângă locuința sa din zona Ceronav, de pe malul lacului Siutghiol din Constanța, și un hotel din Mangalia unde primarul ar fi cazat ocazional, procurorii au descins și la biroul acestuia din primărie, care a fost sigilat, împreună cu cel al administratorului public, George Didi Călin.
Ancheta vizează și alți angajați ai Primăriei Mangalia, inclusiv administratorul public George Didi Călin, suspectați de implicare în activități ilegale. Procurorii au solicitat documente oficiale de la primărie pentru a verifica modul în care au fost încheiate anumite contracte și eventuale beneficii obținute de persoanele implicate. În plus, se investighează o posibilă rețea de corupție care ar implica și Poliția Locală Mangalia, conform informațiilor furnizate de Dorinel Colgiu, un fost apropiat al primarului, prins în flagrant în iulie 2024 pentru trafic de influență.
Cristian Radu nu se află la prima confruntare cu DNA. În 2023, acesta a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că, între 2014 și 2017, a încheiat 95 de contracte de asistență juridică cu o firmă de avocatură, deși primăria avea deja un contract similar cu onorarii semnificativ mai mici. Prejudiciul estimat în acel dosar se ridică la peste 2,7 milioane de euro.
După finalizarea perchezițiilor, primarul Cristian Radu și alți suspecți au fost duși la sediul DNA Constanța pentru audieri. Ancheta este în desfășurare, iar DNA a precizat că va oferi detalii suplimentare atunci când situația o va permite.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Marți dimineață, 19 august 2025, Autostrada A1 București–Pitești a fost scena unei tragedii care a șocat o țară întreagă. În jurul orei 09:00, la kilometrul 41, în apropierea localității Vânătorii Mici, județul Giurgiu, doi tineri au fost loviți mortal de un TIR. Ceea ce părea inițial un accident rutier grav a luat o turnură cutremurătoare odată cu dezvăluirile șoferului și ale martorilor.
Detalii cutremurătoare din ancheta Poliției
Conform mărturiei șoferului TIR-ului, Laurențiu Curelea, un bărbat de 40 de ani din Prahova, cei doi tineri – un băiat și o fată – se aflau pe banda de urgență a autostrăzii, mergând îmbrățișați. Într-un moment de neînțeles, aceștia s-ar fi aruncat împreună în fața camionului aflat în mers. „Pur și simplu au sărit, s-au îmbrățișat, s-au luat în brațe și au sărit în fața camionului. Am încercat să evit în stânga cât am putut,” a povestit șoferul, vizibil șocat, pentru Știrile ProTV. Mărturia sa este susținută de un alt șofer, care circula în spatele TIR-ului și a observat gestul dramatic al tinerilor.
Șoferul TIR-ului a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ, iar probe biologice au fost recoltate pentru analize suplimentare. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului.
O poveste de iubire interzisă?
Noi informații sugerează că cei doi tineri ar fi fost minori, cu vârste estimate între 13 și 15 ani, conform unor surse citate de Antena 3 și româniatv.net. Se pare că relația lor nu era acceptată de familiile lor, ceea ce ar fi contribuit la gestul extrem. Giorgiana, adolescenta de 14 ani, i-ar fi spus tatălui ei în dimineața tragediei că îl iubește, acestea fiind ultimele ei cuvinte înainte de a pleca de acasă. Povestea lor de dragoste, marcată de opoziția familiilor, ridică întrebări dureroase despre motivele care i-au împins pe cei doi să recurgă la un astfel de act.
Un gest care ridică semne de întrebare
Ipoteza unei duble sinucideri este luată în calcul de anchetatori, bazându-se pe declarațiile șoferului și ale martorilor. Faptul că tinerii au mers peste 5 kilometri pe jos până la locul incidentului, fără a lăsa urme ale unei mașini în zonă, sugerează că gestul ar fi fost premeditat. „Cred că a fost convenit, că erau împreună, adică erau îmbrățișați,” a mai adăugat șoferul TIR-ului, conform Observator News.
Sprijin pentru cei în criză
Această tragedie readuce în atenție importanța sănătății mintale și a sprijinului pentru tinerii care se confruntă cu dificultăți emoționale. Persoanele care se luptă cu depresia sau gânduri suicidale pot apela TEL VERDE 0374.456.420, disponibil 24/7, sau la Alianța Română de Prevenție a Suicidului la 0800 801 200 (vineri-duminică) ori prin email la [email protected].
Tragedia de pe A1 rămâne o rană deschisă, o poveste de dragoste încheiată dramatic, care îndeamnă la reflecție asupra presiunilor sociale și familiale care pot afecta tinerii. Ancheta continuă, iar autoritățile speră să aducă lumină asupra circumstanțelor care au dus la acest gest extrem.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
„Delfinul” – Spaima sovieticilor din Marea Neagră: Secretele primului submarin militar al României
În inima apelor tulburi ale Mării Negre, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, un nume a devenit sinonim cu curajul și eficiența: NMS Delfinul, primul submarin militar al României. Construit cu ambiție și marcat de controverse, acest submersibil a scris pagini de istorie prin misiunile sale îndrăznețe împotriva flotei sovietice. Povestea sa este una despre perseverență, eroism și provocări tehnice, dar și despre moștenirea unui vas care a pus România pe harta puterilor maritime.
Planurile pentru construirea primului submarin românesc au fost conturate încă de la începutul secolului XX, însă Primul Război Mondial a amânat realizarea acestui vis. Abia în 1926, România a comandat construcția NMS Delfinul (Nava Majestății Sale Delfinul) la șantierul naval „Quarnero” din Fiume, pe atunci o bază navală italiană (azi Rijeka, Croația). Cu o lungime de 68 de metri, dotat cu șase torpile Whitehead de 533 mm și un tun naval Bofors de 101,6 mm, submarinul promitea să fie o armă redutabilă. Costul său, de peste 135 de milioane de lei, era o investiție uriașă pentru România interbelică, reflectând ambiția de a-și consolida prezența navală în Marea Neagră.
Cu toate acestea, construcția nu a fost lipsită de probleme. La primele probe din 1931, submarinul a dezvăluit defecte majore: prova a cedat, acumulatorul a explodat, iar vinciul s-a rupt. Autoritățile române au acuzat constructorii italieni de folosirea unor materiale de calitate inferioară, ceea ce a dus la rezilierea contractului și la un proces care a durat trei ani. În cele din urmă, după noi negocieri, submarinul a fost finalizat și livrat României în 1936, fiind inaugurat oficial pe 15 august, de Ziua Marinei.
„Delfinul” în al doilea Război Mondial: O forță de temut
Odată intrat în serviciul Marinei Române, NMS Delfinul a devenit un instrument esențial în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Între 1941 și 1942, sub comanda unor ofițeri precum Constantin Costăchescu și Corneliu Lungu, submarinul a efectuat nouă misiuni în Marea Neagră, provocând pagube semnificative flotei sovietice. Echipajul, format din 40 de oameni, inclusiv șase ofițeri, a operat în condiții extrem de dificile, confruntându-se cu atacuri intense din partea navelor și aviației inamice.
Una dintre celebrele acțiuni ale „Delfinului” a avut loc pe 5 noiembrie 1941, în largul Crimeei, lângă Yalta. Comandantul Costăchescu a observat un convoi sovietic escortat și a ales să atace o navă de transport de 12.000 de tone, suspectată a fi încărcată cu muniții. O torpilă lansată de la o distanță de 800 de metri a lovit ținta, provocând o explozie devastatoare care a rupt vasul în două. Convoiul sovietic s-a împrăștiat, iar navele de escortă au vânat „Delfinul” timp de opt ore, lansând aproximativ 80 de grenade antisubmarin. Submarinul a scăpat nevătămat, ajungând la o adâncime record de 80 de metri, demonstrând îndemânarea echipajului și rezistența vasului.
„Delfinul” a contribuit și la alte succese, inclusiv scufundarea distrugătorului sovietic Moscova și avarierea crucișătoarelor Harkov și Voroșilov, care atacau Constanța. Prezența sa în Marea Neagră a forțat flota sovietică, care dispunea de 47 de submarine, să aloce resurse considerabile pentru apărarea antisubmarin, limitându-i astfel capacitatea ofensivă.
Echipajul: Eroism și sacrificiu
Succesele „Delfinului” s-au datorat curajului și profesionalismului echipajului, condus de căpitanul Constantin Costăchescu, decorat în 1943 cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a pentru „eroismul și sângele rece” demonstrate în misiuni. Echipajul a înfruntat condiții meteo extreme, atacuri constante și stresul operațiunilor subacvatice, fără a înregistra pierderi umane, deși submarinul a fost ținta a sute de bombe și grenade.
Declinul și moștenirea „Delfinului”
După 1942, „Delfinul” a suferit avarii serioase și a intrat în reparații până în august 1944, când România a trecut de partea Aliaților. Submarinul a fost confiscat de sovietici, care l-au folosit ca sursă de piese de schimb, returnându-l României în 1957 în stare de epavă. Deși Marina Română a încercat să-l refacă pentru uz civil, în anii ’70 a fost scos definitiv din uz. Unele componente, precum motorul diesel Krupp și manometrul de adâncime, sunt astăzi expuse la Muzeul Marinei din Constanța și la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București.
În 1985, România a primit un nou submarin, tot numit „Delfinul”, construit în URSS, parte a clasei Kilo. Acesta, însă, este nefuncțional din 1996 din cauza lipsei fondurilor pentru întreținere, marcând un contrast dureros cu gloria primului „Delfinul”.
Moștenirea unui simbol naval
NMS Delfinul rămâne un simbol al ambiției și curajului Marinei Române. Deși depășit tehnologic la intrarea în război, a demonstrat că strategia, curajul și devotamentul pot compensa limitările tehnice. Povestea sa, marcată de triumfuri și provocări, continuă să inspire, amintind de rolul crucial al României în teatrul naval al Mării Negre.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv
Primarul Cristian Radu, prins în plasa DNA pentru mită de peste 500.000 de euro!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
