La zi
VIDEO. Frăsinet | Primarul Alin Ploieșteanu: “Îmi voi onora toate promisiunile făcute în fața cetățenilor”
Noul primar al comunei Frăsinet, Alin Ploieșteanu, a vorbit, într-un interviu acordat site-ului Călărași PRESS, despre obiectivele primului mandat câștigat și de modalitățile identificate pentru rezolvarea probelemelor lăsate nerezolvat de fosta conducere. Muncește ca fermier de peste 20 de ani, iar prin muncă și sârguință a ajuns unul dintre cei mai respectați fermieri din zonă și unul dintre cei mai atenți lideri la problemele comunității din Frăsinet implicându-se și sprijinind rezolvarea nenumăratelor probleme al cetățenilor din Frăsinet.
https://youtu.be/2ljWA1pnB34
Cele mai importante probleme au fost identificate, iar cu ajutorul echipei din primărie vor aduce comuna Frăsinet pe direcția dezvoltării și a prosperității.
Fosta administrație a mimat interesul pentru cetățeni, iar acest lucru a fost vizibil în urma alegerile locale câștigate de Ploiesteanu. Cele mai importante obiective au fost stabilite pe lista priorităților.
Prioiect depus pentru asfaltarea a 7 km în satul Luptători și Curătești, alți 5,5 km de asalt vor ajunge în satul Dănesti din comuna Frăsinet
Un alt proiect important și necesar ce urmează a fi depus este acela de introducere a sistemului de canalizare în toată localitate Frăsinet și satele aparținătoare, apoi demararea amplului proiect de asfaltare
Un Parc Temeric – “Pescuit” va fi realizat în satul Dănesti, alături de acesta va fi și un teren sintetic pe care sportivii/ elevii vor putea desfășura activități sportive. In următorii 3 ani, toate satele ( Dănesti m, Frăsinet și Luptetori, Pupăza) acestei comune vor avea parcuri cu spatii verzi generoase…
CALARASIPRESS.RO: Sunteți noul primar al localității, v-ați preluat scrutinul în urma alegerilor din 27 septembrie, scrutin pe care l-ați câștigat la o diferență considerabilă față de fostul primar. Astăzi discutăm despre lucrurile pe care le-ați găsit în localitatea pe care ați preluat-o. Mă refer aici la administrație, partea financiară, perspectivele localității, și ce doriți dumneavoastră să faceți în această comună.
Alin Ploieșteanu: În primărie lucrurile sunt ok din toate punctele de vedere, nu sunt datorii. Am găsit o primărie cât de cât bine pusă la punct.
CALARASIPRESS.RO: Ce v-ați propus pentru anul 2021 ca dezvoltare?
Alin Ploieșteanu: În primul rând, am făcut SF-ul pentru Luptători și Curătești pentru asfaltare, urmând să depunem acest proiect la CNI. Am depus un proiect pentru un parc pe Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) în satul Luptători. Proiectele vor fi destul de numeroase fiindcă asta mi-am propus de când am venit la primărie, să accesăm proiecte europene, naționale, deoarece fără ele nu putem avea o comună dezvoltată.
CALARASIPRESS.RO: Puteți face o sinteză a ceea ce ați găsit în localitate de când ați preluat mandatul? Ce lucruri s-au realizat din cele promise în ultimul mandat al fostului primar?
Alin Ploieșteanu: Nu s-au realizat prea multe, doar 7 kilometri de asfaltare de care au beneficiat toate comunele din județ și din țară. În afară de aceste lucruri, fostul primar s-a gândit să reabiliteze doar căminele culturale, școlile sunt într-o stare deplorabilă. Au promis alei pietonale din 2016 care nu s-au realizat, au promis parcuri pentru copiii din comună care nu s-au realizat. Pentru mine, copiii au prioritate și pentru asta am venit la primărie.
CALARASIPRESS.RO: În perioada campaniei electorale v-ați plimbat prin localitate și ați discutat cu oamenii. Care erau cele mai mari probleme pe care vi le aduceau la cunoștință?
Alin Ploieșteanu: Depinde de localitate. De exemplu, în Frăsinet și Luptători apa era de o calitate mizerabilă. La Frăsinet am reușit să reabilităm, urmează și la Luptători. Așteptăm să se încălzească vremea și vom efectua și acolo reabilitarea rețelei de apă, așa fel încât apa să fie potabilă pentru locuitori.
Din păcate fostul primar nu a reușit să ducă la bun sfârșit tot ce și-a propus…
Nu știu de ce, lucrurile pe care le-am făcut eu au fost simple pentru reabilitarea acestor sate. În Dănești, Curătești, Pupăza e ok. Prioritatea mea a fost să redeschid farmacia. Iată că în ziua în care filmăm acest material ați reușit acest lucru. Am avut destul de multe discuții cu doamna farmacistă, până la urmă a înțeles că pentru comuna Frăsinet farmacia este o prioritate. A avut și ea destul de multe pretenții, dar am reabilitat farmacia, cabinetul domnului doctor arată altfel iar locuitorii pot vedea asta. Eu zic că începem să ne mișcăm și că suntem pe drumul cel bun.
Astăzi, oamenii pot veni în localitate cu rețete compensate pentru a-și putea lua medicamentele de care depind.
Pentru oamenii din comuna noastră, eu spun că aceasta este principala prioritate. Asta și-au dorit, farmacia. Avem o comună destul de îmbătrânită, sunt oameni cărora le este greu să se duca la Lehliu-Gară pentru o rețetă. Aici găsesc tot – rețete compensate, absolut tot.
CALARASIPRESS.RO: Ce proiecte sperați să realizați în acest an și în primul dumneavoastră mandat?
Alin Ploieșteanu: Cum am spus, în 2016, împreună cu primarul am realizat împreună agenda. Ce trebuie să facem pentru comuna asta? Facem parcul pentru copii, facem alei pietonale astfel încât copii să nu mai fie nevoiți să meargă pe șosea. Am avut cazuri în care și-au rupt mâini, picioare. Apoi școlile, sunt într-o stare deplorabilă. Am început reabilitarea școlii cu clasele I-VIII din comuna Frăsinet. De 60 de ani nu era schimbată tabla. Am betonat toată curtea școlii. Urmează anveloparea școlii. Vrem să facem toalete interioare, căldura să nu mai fie de la sobele cu care eu învățam acum 40 de ani. Gaze există? Nu există. Știți foarte bine că există un proiect la nivel național pentru gaze în care sper să fim incluși. V-ați gândit la asocieri cu mai multe localități? Am avut discuții cu Valea Argovei, am încercat la Mânăstirea. Acolo sunt comune care fac parte din PSD. Eu sper să ajung la o înțelegere cu dânșii pentru că sunt niște primari cu care te poți înțelege.
Prioritar pentru dumneavoastră este nevoie cetățeanului, nu neapărat dorința politică.
Avem o relație bună între noi, primarii vecini. Nu avem probleme și sper că putem realiza o asociere.
CALARASIPRESS.RO: Dispensarul din localitate?
Alin Ploieșteanu:Trebuie neapărat depus proiect și o să-l depunem cât de curând. În maxim o lună o să fie depus proiectul pentru dispensar. Am ambiții multe, sper ca măcar 70% să le realizăm. Până acum, cel puțin în ultimii patru ani, când au fost fonduri europene și naționale, degeaba. Nici măcar nu ne-am gândit la ele.
Vorbeați despre modernizarea sediului primăriei.
Nu e o prioritate absolută, întâi să realizăm pe celelalte și pe urmă modernizarea sediului primăriei.
CALARASIPRESS.RO: Aveți aprobat un proiect de amenajare a Parcului din curtea școlii Luptători.
Alin Ploieșteanu: Este un proiect de 170.000 de Euro, sper să fim eligibili și să ne apucăm cât mai curând de treabă.
CALARASIPRESS.RO:Despre asfaltare din localitate, ce puteți spune?
Alin Ploieșteanu: E un subiect sensibil. Dacă o să fim ajutați de Guvernul României și de Uniunea Europeană, după cum se tot zvonește, înseamnă ca putem face și asfaltarea. Eu sper să reușim. Oricum, satele Luptători, Dănești și Curătești nu rămân așa. O sa fie pietruite, vor avea toate condițiile, fără niciun fel de problemă.
CALARASIPRESS.RO: Care este colaborarea dumneavoastră cu administrația județeană, cu Consiliul Județean Călărași?
Alin Ploieșteanu: Nu am niciun fel de problemă, îl respect pe domnul președinte Iliuță, nu am avut niciodată vreo contră cu dânsul, sunt deschis la orice discuție. Nu am o problemă cu absolut nimeni.
CALARASIPRESS.RO: Cum funcționează Consiliul Local din Frăsinet?
Alin Ploieșteanu: Consilierii locali au înțeles că sutem aici pentru cetățenii acestei comune, însă unul singur, fostul primar Sandu Mihăiță, face ambiții, nu dorește să participe la ședințe și este contra acțiunilor noastre.
CALARASIPRESS.RO: Ce mesaj aveți pentru locuitorii comunei Frăsinet?
Alin Ploieșteanu: Să aibă încredere și știu ca eu am venit aici să-i ajut. Ușa mea este deschisă pentru fiecare și stiu. De trei, patru luni vin la primărie și intră la mine în birou oricând și la orice oră.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primăria comunei Independența reamintește cetățenilor că, potrivit Legii nr. 260/2008, toate locuințele din România trebuie să fie asigurate obligatoriu împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor.
Anunțul vine în contextul intensificării fenomenelor meteo extreme din ultimii ani, care au provocat pagube majore în mai multe localități, inclusiv în județul Constanța.
Reprezentanții administrației locale atrag atenția că nerespectarea acestei obligații poate atrage sancțiuni contravenționale. În plus, conform Hotărârii de Guvern nr. 663/2025, ajutoarele de urgență în caz de calamități vor fi acordate diferențiat, în funcție de existența poliței PAD. Proprietarii care nu au locuința asigurată nu vor putea primi compensații integrale.
Primăria recomandă tuturor locuitorilor să verifice valabilitatea polițelor existente și, dacă este cazul, să reînnoiască polița PAD cât mai curând. Aceasta asigură protecția financiară în caz de dezastre naturale și evitarea sancțiunilor legale.
O poliță PAD are un cost anual accesibil, de 20 sau 10 euro, în funcție de tipul locuinței, și oferă despăgubiri de până la 20.000 de euro în cazul producerii unor riscuri asigurate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În pădurile dese ale Americii de Nord, unde lumina soarelui abia pătrunde prin coronamentul copacilor seculari, se ascunde o legendă vie care a captivat imaginația a generații întregi: Bigfoot, cunoscut și sub numele de Sasquatch. Această creatură uriașă, descrisă ca un hominid acoperit cu blană groasă, înalt de peste doi metri și cântărind sute de kilograme, nu este doar un mit inventat la foc de tabără. Ea se bazează pe sute de mărturii oculare reale, urme de picioare uriașe descoperite în noroi și zăpadă, și chiar înregistrări audio cu urlete ciudate care răsună noaptea prin munți.
Povestea începe în anii 1800, când triburile native americane din Pacificul de Nord-Vest vorbeau deja despre “Sasquatch” – un spirit al pădurii, un uriaș blănos care trăia în armonie cu natura, dar care putea deveni agresiv dacă era deranjat. Aceste relatări indigene, transmise oral de secole, descriu o ființă inteligentă, capabilă să evite contactul uman, care lăsa în urmă urme de picioare de până la 43 de centimetri lungime, cu degete distincte și fără urme de gheare – un detaliu care sugerează o creatură bipedă, asemănătoare omului, dar mult mai primitivă.
Prima observație modernă documentată a avut loc în 1811, când exploratorul britanic David Thompson a descoperit urme uriașe în zăpada din Munții Stâncoși, în ceea ce este acum statul Idaho. Acestea măsurau 35 de centimetri și păreau să aparțină unui picior uman, dar de proporții imposibile. De atunci, rapoartele s-au înmulțit. În 1924, minerul Albert Ostman a susținut că a fost răpit de o familie de Bigfoot în British Columbia, Canada – o poveste detaliată, cu descrieri vii ale creaturilor care miroseau a animale sălbatice și comunicau prin sunete guturale.
Cel mai faimos incident rămâne cel din 1958, în Bluff Creek, California, unde muncitorul Jerry Crew a găsit urme masive în noroiul șantierului forestier. Aceste amprente, turnate în ipsos și fotografiate, au declanșat o adevărată isterie media. Ziarele au botezat creatura “Bigfoot”, iar mii de oameni au început să caute dovezi. În 1967, Roger Patterson și Bob Gimlin au filmat un clip de 59 de secunde în aceeași zonă: o femelă Bigfoot traversând un pârâu, privind direct în cameră, cu mișcări fluide și musculatură vizibilă sub blana maronie. Analizele moderne, inclusiv cele cu tehnologie digitală, arată că filmul nu a fost falsificat ușor – mersul creaturii respectă anatomia unui primat mare, cu un centru de greutate imposibil de reprodus de un om în costum la acea vreme.
De-a lungul deceniilor, organizații precum Bigfoot Field Researchers Organization (BFRO) au colectat peste 5.000 de rapoarte credibile din SUA și Canada. Martori din toate categoriile – polițiști, rangeri, vânători – descriu întâlniri similare: un miros puternic de mosc, crengi rupte la înălțime mare, pietre aruncate ca avertisment și urlete care seamănă cu un amestec între urlet de lup și strigăt uman. În 2008, un exemplar presupus de Bigfoot a fost prezentat presei în Georgia, dar s-a dovedit a fi un costum – un hoax care a întărit scepticismul, dar nu a șters miile de alte dovezi.
Știința rămâne divizată. Biologi precum Jeffrey Meldrum de la Universitatea de Stat Idaho analizează urmele și susțin că ar putea aparține unei specii necunoscute, poate un descendent al Gigantopithecus, un urangutan uriaș dispărut acum 100.000 de ani în Asia. ADN-ul din probe de păr colectate nu a dat rezultate conclusive – uneori uman, alteori de urs sau cerb. Totuși, lipsa unui corp sau schelet complet ridică întrebări: oare Bigfoot îngroapă morții, așa cum fac elefanții?
Astăzi, legenda trăiește în parcuri naționale precum Olympic sau Yosemite, unde turiști și cercetători continuă vânătoarea. Bigfoot nu este doar o creatură; este un simbol al misterului naturii sălbatice, al frontierelor neexplorate ale lumii noastre. Poate că într-o zi vom găsi dovada finală – un corp, un cuib, o fotografie clară. Până atunci, pădurile șoptesc: el este acolo, ascuns în umbre, păzind secretele străvechi ale pământului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Rachetă cu Coada de Rachetă (Coracias spatulatus), cunoscută și sub numele de Rachetă cu Coada Spatula, este o pasăre spectaculoasă din familia Coraciidae, înrudită îndeaproape cu alte specii de râchetă precum racheta europeană. Această specie este endemică în Africa subsahariană, fiind întâlnită în principal în regiuni deschise precum savane, păduri ușoare de miombo și zone riverane din țări ca Angola, Botswana, Republica Democrată Congo, Malawi, Mozambic, Namibia, Zambia și Tanzania. Preferă habitate cu copaci înalți izolați, unde poate vâna de pe un punct de observație ridicat.
Cu o lungime de aproximativ 35-40 cm (incluzând coada prelungită), pasărea adultă cântărește între 120 și 160 de grame. Penajul său este un amestec vibrant de culori: capul, gâtul și partea inferioară sunt de un albastru deschis, iar spatele și aripile prezintă nuanțe de verde-turcoaz și albastru intens. Cea mai distinctivă trăsătură este coada lungă și modificată, cu două pene centrale prelungite în formă de rachetă sau spatulă, de unde și numele științific “spatulatus”. Aceste pene exterioare sunt negre cu vârfuri albastre, creând un efect vizual dramatic în zbor. Ciocul este robust, negru, adaptat pentru capturarea prăzii, iar picioarele sunt galbene.
Comportamentul său este tipic pentru rachete: este o pasăre teritorială și acrobatică, executând zboruri spectaculoase cu rostogoliri și picaje pentru a atrage partenerul sau a apăra teritoriul în sezonul de împerechere (care variază regional, dar adesea coincide cu sezonul ploios, între septembrie și martie). Se hrănește predominant cu insecte mari – lăcuste, gândaci, termite – dar și cu șopârle, broaște și ocazional fructe. Vânează prin pândă de pe crengi înalte, lansându-se în picaj rapid asupra prăzii.
Reproducerea implică și cuiburile din în cavități naturale de copaci sau în găuri de ciocănitori abandonate, la înălțimi de 5-10 metri. Femela depune 2-4 ouă albe, pe care le clocește timp de 18-20 de zile, în timp ce masculul asigură hrana. Puii părăsesc cuibul după circa 25-30 de zile, dar rămân dependenți de părinți câteva săptămâni.
Deși nu este considerată amenințată global (statut IUCN: Least Concern), populațiile locale pot fi afectate de pierderea habitatului prin defrișări și agricultură intensivă. Totuși, adaptabilitatea sa la medii modificate o face rezilientă în multe zone protejate, precum parcurile naționale din Zambia sau Botswana.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Scandal la Roseți. Polițiștii au tras focuri de avertisment pentru a calma doi frați recalcitranți
Primăria Independența amintește proprietarilor despre obligativitatea asigurării locuințelor
HALLOWEEN MAGIC LA BIBLIOTECĂ: OLTENIȚENII, INVITAȚI LA UN EVENIMENT PLIN DE CREATIVITATE ȘI DISTRACȚIE
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
