Știri
VIDEO. Eduard Grama, despre decizia Coaliției de guvernare privind numirea prefectului de Călărași: “Așteptăm să intrăm în normalitate, în județul Călărași”
Răsturnare de situație în cazul numirilor prefecților. Socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de acasă… Coaliția de guvernare a decis la începutul acestei săptămâni ca Prefectura să rămână la PNL. Socoteala de acasă făcută de PSD Călărași era alta. Săptămâna trecută, președintele PSD Călărași, Vasile Iliuță, afirma că partidele din Coaliție au stabilit că reprezentantul Guvernului în teritoriu va aparține aceleiași formațiuni politice din care face parte șeful Consiliului Județean, lucru afirmat de altfel chiar de președintele PNL, Florin Cîțu.
Eduard Grama, administratorul public al Primăriei Călărași, a explicat pentru presă cum s-a stabilit împărțirea prefecturilor, susținând că negocierile ar fi fost făcute de “cooperativa albaneză de la Prahova”.
https://youtu.be/78GfpUn1H48
“Așteptăm să intrăm în normalitate, în județul Călărași. Proiectele actuale, de la nivelul municipiului și județului, au fost blocate de actualul prefect, Valentin Barbu, care este în echipă cu un individ (n.r. subprefectul Nicolae Dumitru, care, în perioada următoare, își va continua studiile la liceu și va reuși să își updateze școala începută cu mulți ani în urmă.
Luptele politice au fost în 2020. În momentul de față, avem un județ condus de președintele CJ, care este PSD, avem un municipiu condus de un primar PSD, deci, avem un câștig cu un procent destul de mare, stabilit la nivelul anului 2020, prin votul cetățenilor, oameni care au girat că ceea ce facem va putea avea continuitate și putem schimba fața județului și a municipiului. Că la colțul străzii ne mai dăm cu părerea de mari victorii vizavi de un prefect, mi se pare deplasat, pentru că am mers cu Vasile Iliuță, președintele partidului, la negocierile de la București. Negocierile la nivel de București au fost făcute de cooperativa albaneză de la Prahova. O miză care a renunțat la prefectul PNL, în schimbul unui alt prefect PNL, pentru județul Călărași. Vom avea (n.r. social-democrații) doi subprefecți și un secretar general al subprefectului. Valentin Barbu nu va mai fi viitorul prefect și nici Nicu Dumitru nu va mai fi subprefect.
Împreună suntem obligați să schimbăm fața județului Călărași. Am dovedit și dovedim că această echipă, în frunte cu președintele Consiliului Judetean, Vasile Iliuță, poate face acest lucru chiar într-un termen scurt.” – a declarat Eduard Grama în conferința de presă a PSD Călărași
Vicepreședintele Consiliului Județean Ion Samoilă spune în conferința de presă de astăzi că speră ca relația dintre Consiliul Județean și Prefectură să se îmbunătățească prin numirea celor doi subprefecți PSD și prin alianța creată la nivel național. Alte subiecte abordate au fost repartizarea sumelor de 6% către UAT-uri, alimentarea DGASPC-ului cu sumele necesare pentru funcționare până la sfârșitul anului din fondul de rezervă al Guvernului, cât și alimentarea Spitalului Județean cu 13 miliarde de lei vechi.
“Despre ce s-a întâmplat la nivel național legat de funcțiile de deconcentrate și legat de prefectură, într-adevăr noi am avut țintă prefectul județului Călărași din cauza situației în care ne aflăm. 80% din hotărârile Consiliului Județean (CJ) și din dispozițiile pe care le dăm sunt atacate de către prefect în instanță, multe dintre ele blocând într-un fel desfășurarea activității CJ.
Noi suntem oameni de partid. Până la urmă, faptul că nu avem prefectul de călărași, dar suntem într-o alianță și sperăm din tot sufletul ca de aici înainte situația între noi și prefectură să fie una funcțională – noi numind cei doi subprefecți și secretarul general al Prefecturii. Consider că având și noi reprezentanții noștri în prefectură, dar și înțelegerea făcută la nivel național, situația de până acum nu se va mai întâmpla.
După ce ieri am avut o întâlnire cu cei de la PNL, astăzi avem o ședință la ora 12:00 pentru repartizarea sumelor de 6%. Sper să înțeleagă că nu ne blochează pe noi, CJ, ci blochează UAT-urile care au nevoie disperată de bani, fondurile fiind insuficiente pentru a-și desfășura activitatea. Sper în urma discuțiilor să nu mai avem contestată și ultima hotărâre, pentru că ultimul termen de transmis la finanțe este 17 decembrie, deci mai este o zi. Dacă astăzi se rezolvă, se pot alimenta conturile și primăriile pot să-și cheltuiască banii până la sfârșitul anului, ceea ce n-o să se cheltuiască o să rămână în fondul de rezervă.
De la Guvern acum în ultima perioadă din fondul de rezervă, noi CJ a mai primit niște bani. Am asigurat Direcția de Protecție a Copilului cu sumele necesare până la sfârșitul anului și o parte, aproximativ 13 miliarde, către Spitalul Județean, fiind o mare nevoie. Spitalul este un mare consumator de fonduri.
La CJ, cu toate greutățile pe care vi le-am spus până acum, lucrurile merg într-o direcție bună. Săptămânal v-am invitat pe șantierele pe care le avem deschise atât la nivelul municipiului, cât și în județ. Lucrăm acum la execuția bugetară – este posibil datorită creditului pe care l-am luat în vară ca sumele pe care le-am luat pe proiecte, anul viitor să ne rămână ceva bani pentru excedent și din excedent să putem finanța alte lucrări anul viitor.” – a declarat Ion Samoilă în conferința de presă
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Deputatul AUR Dragoș Coman critică dur Guvernul: „Taxe pe orice, un mod medieval de a guverna”
Deputatul AUR Dragoș Coman a lansat, în plenul Camerei Deputaților, o critică vehementă la adresa Guvernului, acuzându-l că în doar câteva luni a impus o serie de taxe care apasă tot mai greu pe populație și pe micii fermieri. Declarația politică a fost susținută miercuri, 4 decembrie.
Parlamentarul a afirmat că „deviza actualului Guvern este: puneți taxe pe orice”, susținând că executivul a introdus impozite care afectează direct familiile cu copii, persoanele bolnave, pensionarii și toate formele de proprietate. Una dintre cele mai criticate măsuri vizează impozitarea solariilor și serelor din gospodăriile micilor producători.
Dragoș Coman a descris măsurile fiscale ca pe o manifestare a „lipsei totale de pricepere a actualilor miniștri”, comparând modul de guvernare cu „o practică medievală”. În discursul său, a acuzat Guvernul că reduce veniturile populației, ale profesorilor, ale elevilor și studenților, în timp ce introduce taxe care scumpesc viața de zi cu zi și descurajează inițiativa privată.
Deputatul AUR a avertizat că politicile actuale îi împing pe români să plece din țară: „Am ajuns să avem milioane de români care s-au săturat de politicile păguboase și au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.”
Criticile sale s-au concentrat în special asupra impozitării serelor și solariilor, pe care a numit-o „un adevărat atentat la adresa agriculturii românești”. Coman a acuzat Guvernul că prin astfel de măsuri ar servi interesele marilor importatori de legume, care ar beneficia de scăderea producției interne.
Acesta a comparat noul sistem fiscal cu „fumăritul”, un impozit medieval perceput pe vatră sau coșul de fum, afirmând că „fumăritul a devenit oficial de la 1 ianuarie”.
Declarația s-a încheiat cu un mesaj ferm la adresa colegilor parlamentari: „Impozitarea solarilor din grădină reflectă un mod antinațional de a guverna.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.
Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.
În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.
Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.
Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.
În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.
Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.
În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.
După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.
Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.
Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.
La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.
A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ai grijă de tine și de cei dragi în sezonul rece: Ghidul siguranței în domeniul electric
Horoscop săptămânal – 5 – 11 decembrie 2025
Primul Festival Internațional de Folclor „Sing and Dance by the Danube” va avea loc în perioada 9–13 iulie 2026
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
