Știri
VIDEO. DISPENSAR ȘI GRĂDINIȚĂ ÎN COMUNA ROSEȚI
Cu ce realizări ați încheiat anul 2021 și ce proiecte importante veți avea în derulare în acest an, în 2022?
Nicolae Rîjnoveanu, primarul comunei Roseți: E bine ca lumea să știe despre realizările pe care le-am obținut în 2021 și de ceea ce ne dorim să realizăm în 2022. Așa cum am mai spus, aproape că am realizat tot ce ne-am propus, deși ne-a ținut foarte mult pe loc această pandemie, această criză care s-a abătut asupra țării noastre și a făcut să nu lucrăm cu toate motoarele. Chiar la unele din lucrări am cam rămas în urmă, dar sperăm să facem în termenele pe care ni le-am propus. Este vorba de canalizare și de apă, extindere rețea. În februarie va trebui să definitivăm această lucrare. Suntem la finalizare, dar nu știu dacă ne încadrăm, totuși sper.
Anul trecut am terminat școlile. N-am recepționat lucrarea, întrucât nu a fost gata cu cartea tehnică a construcției. Atât un constructor, cât și celălalt, deci ambele societăți au avut probleme. Ba chiar societatea care ne-a executat lucrările de modernizare apă și extindere rețea de canalizare de trei-patru ori a avut probleme. Au avut salariați care s-au îmbolnăvit și au trebuit să oprească lucrările pe o perioadă de 14 zile. În momentul când ai oprit lucrările, când se preiau se mai întârzie, de fapt. Am întâmpinat aceste necazuri, asta este situația, dar s-au rezolvat.
Pot să spun că am încheiat 2021 cu brio. Rezultatele sunt aproape cele pe care noi am contat. Când privește celelalte obligații pe care ni le-am asumat, putem spune că suntem foarte înaintați. Este vorba de proiectele pe care le-am întocmit și pe care urmăm să le implementăm. Adevărul este că în campania electorală eu unul am prevăzut ca două dintre aceste lucrări, dispensar și grădiniță, măcar să le putem implementa. Noi speram ca anul ăsta, cred în condițiile în care depunem cererile de finanțare și tot, putem începe lucrările și chiar se poate definitiva până la finalul acestui mandat. Am depus și proiectul pentru gaze, unde deja ni s-a recunoscut și ni s-a aprobat documentația spre finanțare, urmând a se executa următoarea etapă și a primi avizul pentru partea economică financiară a proiectului. De fapt, asta se verifică la ora actuală.
O altă lucrare pe care am avut-o în plan și care deja se află în execuție, este vorba despre extindere rețea distribuție energie electrică în zona unde noi atribuim locuri de casă pentru tinerii căsătoriți și care fac obiectul Legii 15. Știți condițiile – să nu aibă mai mult 35 de ani, nici soțul, nici soția, părinții lor nici la unul, nici la celălalt să nu fi primit la vreuna dintre legile fondului funciar o suprafață de 5000 metri pătrați în proprietate, să nu fi avut niciodată un loc de casă atribuit sau o casă în proprietate și să fie căsătoriți, asta este unul dintre condițiile puse de consiliul local. Acolo avem de distribuit 224 de locuri de casă, este un cartier întreg. La ora actuală, am început execuția lucrărilor, se lucrează la excavații. În primăvară, dacă timpul e bun, s-ar putea chiar mai devreme, să investim și să executăm în regie proprie rețeaua de apă acolo, măcar două artere. Avem în jur de 50 de cereri pentru teren acolo. E mult până începem, după o să vedeți că toate locurile alea se vor ocupa.
Încă o condiție, să fie din comuna Roseți, nu din altă parte. Unitatea administrativ teritorială Roseți acordă tinerilor din Roseți, pentru că această suprafață este e a noastră. În primul rând, mă interesează ca cei care lucrează prin străinătate și vor să-și facă o locuință aici, că de fapt de aia se duc în străinătate, ei strâng bani pentru a-ș construi o locuință la noi în comună. Nu vă ascund că de fapt noi mai avem un puls, dar pentru cei care au loturi de grădină în proprietate pe partea dreapta a lui DN3B până în Crucea de Leac. Și acolo se pot construi case. În condițiile în care sunt cetățeni cu familie numeroasă care au primit o suprafață de 5000 de metri pătrați automat au posibilitatea de a-și face casă acolo pe suprafețele pe care ei le au în proprietate.
PROIECTE DEPUSE PRIN PROGRAMUL ANGHEL SALIGNY
Nicolae Rîjnoveanu, primarul comunei Roseți: Avem un proiect depus pe Anghel Saligny pentru modernizarea rețelei de iluminat public. Dorim să depunem pe PNRR sau alte posibilități pentru a rezolva câteva străzi cu probleme. Este vorba de Str. General Dragalina. Trebuie neapărat să investim în crama stradală, întrucât este o stradă foarte folosită de cetățeni și acele rigole de scurgere să le acoperim cu niște lucrări dintre astea care să colecteze apele pluviale dar pe care se și pot circula peste aceste suprafețe. În felul ăsta se deschide crama stradală cu aproape 3 metri. Mai avem și un scuar de făcut, Strada Largă care este un Bulevard – o bandă de circulație dinspre Sud trebuie rezolvată. Mai avem o stradă, Popescu General Oiță care prin plan frontalier nu ni s-a dat voie să executăm. Acum ni s-a dat dreptate, fapt pentru care în procesul pe care l-am avut cu BRCT am câștigat.
Am mai depus încă o documentație tehnică pe Anghel Saligny cu o nouă etapă de canalizare. Noi avem acoperită cu rețea de canalizare aproape 70% din suprafață, 30% nu este acoperită, iar această suprafață, deci toată partea de Sud de la DN3B, pentru a se introduce rețea de canalizare ne trebuie o altă soluție din partea proiectantului.
PANDEMIA AFECTEAZĂ DEZVOLTAREA COMUNELOR
Spuneați mai devreme că pandemia de Coronavirus v-a afectat două dintre proiectele aflate în desfășurare. Cum altfel a fost afectată viața administrației locale din Roseți și viața comunității de această pandemie?
Nicolae Rîjnoveanu, primarul comunei Roseți: Ca peste tot în țară, sunt probleme din punctul ăsta de vedere. Își pune punctul asupra învățământului, educației, asupra transportului, asupra vieții noastre în general. De ce să nu recunoaștem, a fost un dezastru pentru România. La un moment dat, chiar în primărie, nu mai lucram decât cu 4 oameni. Toți erau izolați și carantinați. Aveam vreo 3 în spital, a fost o nenorocire pe capul nostru, dar am trecut cu bine. Am avut o formație foarte bună lângă mine, un băiat foarte bun care zilnic dădea pe la cei carantinați și izolați și îi întreba care este situația. Oamenii au fost foarte receptivi, mai multe probleme creează acum de la un moment încoace. Trebuie să atrag atenția și să spun că toată perioada asta de pandemia am fost cam singur în fața acestei nenorociri. Poliție nu am avut, șeful de post a fost întotdeauna chemat la secție. Am zis și o repet – e cel mai mare blestem pe capul nostru, al UAT-urilor din mediul rural, această organizare o nenorocire și nimeni nu vrea să recunoască. E posibil ca într-o localitate de 6609 locuitori să nu ai niciun polițist?
În opinia dumneavoastră cum credeți că ar trebui rezolvată această problemă gravă despre care vorbiți?
Nicolae Rîjnoveanu, primarul comunei Roseți: Așa cum a fost înainte. Un polițist la 1000 de locuitori, așa e normal. Am ținut în frâu toată treaba asta cu oamenii mei, cu paznicii mei. De fapt, acum poliția nu mai lucrează nici sâmbăta, nici duminica, nici noaptea, nu mai lucrează. Nu avem polițiști și ies la 48 sau la 50 de ani la pensie, ce fel de organizare e asta? Văd în primării și în administrație publică tot felul de nenorociri, dar nu-și pun întrebarea. Pentru orice necaz din comună, pe cine întreabă, nu întreabă primarul? Noi nu avem polițiști și le dăm drumul la 48, 50 de ani. Când încep să capete experiență noi îi trimitem la pensie, ce am făcut? Acolo sus nu gândesc. Țara este atât de bogată încât aruncăm bani pe fereastră? Toată lumea se minunase despre salariile primarilor. Eu când am ieșit la pensie am ieșit cu 1280 de lei, iar un șef de post a ieșit cu 4100 sau 4200, e posibil așa ceva? De ordinea și liniștea publică nu răspund ei, răspunde primarul. Ei nu au niciun Dumnezeu.
Este aceeași problema și cu medicii de familie. Fiecare medic de familie acolo unde își exercită munca, să și-o facă. Să se ducă la cetățean, acasă în vizită.
La dumneavoastră în comună se întâmplă treaba aceasta?
Nicolae Rîjnoveanu, primarul comunei Roseți: Păi nu am decât un medic. Vă dați seama, la 6000 de cetățeni ar trebui să am 3 medici.
Cu ce alte probleme vă mai confruntați?
Nicolae Rîjnoveanu, primarul comunei Roseți: Ne confruntăm și cu faptul că cetățeanul nu e atât de educat. E vorba de gunoaie, de cel menajer. Am ajuns în situația în care prețul colectării gunoiului menajer să fie mai scump decât apa. Metrul cub de apă a fost 2,5 lei, iar la gunoi se plătește 5 lei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Parcurile industriale, o urgență de dezvoltare regională. Județul Călărași nu are niciun parc funcțional
Lipsa parcurilor industriale din județul Călărași a fost semnalată explicit în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, ca fiind una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale regiunii.
Directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, a subliniat că, în prezent, județul Călărași nu dispune de un parc industrial funcțional, în condițiile în care acest tip de infrastructură este esențial pentru atragerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și diversificarea economiei locale .
De ce contează parcurile industriale
Parcurile industriale reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de dezvoltare economică, oferind investitorilor:
- infrastructură pregătită (utilități, drumuri, acces logistic);
- proceduri administrative simplificate;
- posibilitatea dezvoltării rapide a unor capacități de producție sau servicii.
În lipsa acestora, județele riscă să fie ocolite de investitori, chiar dacă dispun de poziționare geografică avantajoasă, forță de muncă sau acces la rețele de transport.
Județul Călărași, un paradox economic
Deși Călărașiul beneficiază de acces la Dunăre, apropiere de Capitală și terenuri disponibile, absența parcurilor industriale limitează serios capacitatea județului de a concura cu alte zone din regiune sau din țară.
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au atras atenția că această lipsă nu mai este doar o problemă de oportunitate ratată, ci una de strategie economică, care poate afecta pe termen lung dezvoltarea județului.
Oportunități de finanțare pentru autorități și parteneriate public-private
În contextul noii perioade de programare, parcurile industriale sunt considerate eligibile pentru finanțare prin instrumente financiare, adresate atât autorităților publice, cât și mediului privat sau parteneriatelor public-private.
Modelul propus permite:
- implicarea autorităților locale în punerea la dispoziție a terenurilor;
- atragerea capitalului privat pentru dezvoltarea infrastructurii;
- utilizarea fondurilor europene sub formă de granturi combinate cu credite bancare.
Acest tip de finanțare este văzut de ADR Sud-Muntenia ca fiind unul dintre cele mai eficiente mecanisme pentru dezvoltarea rapidă a parcurilor industriale, fără a bloca bugete publice pe termen lung .
Parcurile industriale, catalizator pentru locuri de muncă
Un alt argument major pentru dezvoltarea parcurilor industriale îl reprezintă crearea de locuri de muncă stabile. Proiectele de acest tip generează nu doar angajări directe, ci și activitate economică conexă: transport, servicii, construcții, mentenanță.
În plus, parcurile industriale pot susține:
- relocarea unor afaceri din zonele suprasaturate;
- dezvoltarea IMM-urilor locale;
- atragerea de investitori din domenii nepoluante sau cu valoare adăugată mare.
Un semnal clar pentru administrațiile locale
Mesajul transmis de ADR Sud-Muntenia este unul direct: parcurile industriale trebuie să devină o prioritate strategică pentru administrațiile locale, în special în județe precum Călărași, unde lipsa acestora reprezintă un blocaj major în dezvoltarea economică.
Fără proiecte mature pregătite din timp, județele riscă să rateze oportunități importante de finanțare și să rămână în afara marilor fluxuri investiționale regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Peste 127 de milioane de euro pentru eficiență energetică. Persoanele fizice devin beneficiari direcți ai fondurilor europene
Persoanele fizice vor putea accesa, în perioada următoare, fonduri europene pentru eficiență energetică, printr-un instrument financiar dedicat, anunțat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 16 decembrie.
Potrivit conducerii ADR Sud-Muntenia, pentru acest tip de finanțare a fost alocat un buget de peste 127 de milioane de euro, fiind singurul instrument din regiune care are ca beneficiari direcți persoanele fizice .
Ce presupune acest program
Finanțarea vizează creșterea eficienței energetice a locuințelor individuale, prin investiții care reduc consumul de energie și costurile suportate de proprietari.
Programul se va baza pe instrumente financiare, nu pe granturi clasice, ceea ce înseamnă că beneficiarii vor accesa fondurile prin intermediul băncilor comerciale, într-un sistem mixt:
- o parte credit bancar;
- o parte grant din fonduri europene.
Componenta nerambursabilă poate varia în funcție de performanța energetică obținută în urma investiției.
Ce tipuri de investiții pot fi finanțate
Deși lista finală a cheltuielilor eligibile va fi stabilită ulterior, reprezentanții ADR Sud-Muntenia au indicat că programul se adresează lucrărilor care au impact direct asupra consumului energetic, precum:
- izolarea termică a locuințelor;
- modernizarea sistemelor de încălzire;
- utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru autoconsum;
- alte soluții care conduc la reducerea pierderilor de energie.
Scopul este ca investițiile realizate să producă economii reale și măsurabile, atât pentru proprietari, cât și pentru sistemul energetic în ansamblu.
Accesarea fondurilor: rolul băncilor
La fel ca în cazul celorlalte instrumente financiare anunțate, dosarele nu vor fi depuse la ADR, ci direct la băncile partenere, care vor analiza eligibilitatea beneficiarilor și viabilitatea investiției.
ADR Sud-Muntenia a explicat că Banca Europeană de Investiții va negocia condițiile financiare cu băncile comerciale, urmând ca produsele rezultate să fie lansate pe piață sub forma unor credite cu componentă de grant european.
De ce este important acest program
Introducerea persoanelor fizice ca beneficiari direcți reprezintă o schimbare majoră în politica de finanțare regională, într-un context marcat de creșterea prețurilor la energie și presiunea costurilor de întreținere a locuințelor.
Prin acest program:
- proprietarii pot reduce facturile pe termen lung;
- crește valoarea imobilelor;
- se reduce consumul de energie și impactul asupra mediului.
În același timp, investițiile în eficiență energetică contribuie la atingerea obiectivelor climatice asumate de România la nivel european .
Un program cu impact larg
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au subliniat că interesul pentru acest tip de finanțare este ridicat, tocmai pentru că se adresează direct populației, nu doar administrațiilor sau mediului de afaceri.
Programul este așteptat să genereze un număr mare de proiecte, cu impact rapid și vizibil în comunități, mai ales în zonele unde eficiența energetică a locuințelor este scăzută.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ADR Sud Muntenia / Turismul intră pe lista finanțărilor europene. Primăriile pot dezvolta obiective turistice cu sprijin financiar
Turismul a intrat oficial pe lista domeniilor care pot primi finanțare europeană în regiunea Sud-Muntenia. Anunțul a fost făcut de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 16 decembrie.
Pe scurt, primăriile și alte autorități locale pot obține bani pentru proiecte turistice, dar nu prin granturi clasice, ci printr-un sistem nou, care combină fondurile europene cu credite bancare.
Ce înseamnă, concret, această finanțare
În loc să depună un dosar direct la ADR, autoritățile locale vor merge la bancă, cu un proiect turistic bine pregătit. Banca analizează proiectul și acordă finanțarea, care este formată din:
- o parte credit bancar;
- o parte bani europeni nerambursabili.
Dacă proiectul este implementat corect și îndeplinește obiectivele asumate, o parte din credit poate fi redusă, ceea ce înseamnă mai puțini bani de rambursat.
Ce tip de proiecte pot fi finanțate
Finanțarea se adresează proiectelor turistice care pot funcționa și aduce beneficii reale comunității, cum ar fi:
- amenajarea sau modernizarea obiectivelor turistice;
- infrastructură pentru agrement și petrecerea timpului liber;
- dezvoltarea zonelor cu potențial natural sau cultural;
- proiecte care pot atrage turiști și genera venituri locale.
Nu sunt vizate ideile aflate doar pe hârtie, ci proiecte clare, mature, care pot fi puse rapid în practică.
De ce se schimbă modul de finanțare
Autoritățile europene vor ca banii să ajungă în proiecte care chiar funcționează. De aceea, finanțarea prin bănci asigură:
- o analiză mai atentă a proiectelor;
- responsabilitate mai mare din partea beneficiarilor;
- rezultate concrete, nu investiții blocate.
În acest fel, fondurile europene sunt folosite mai eficient, iar comunitățile locale pot beneficia de investiții durabile.
O oportunitate pentru județele cu potențial turistic
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au arătat că există deja interes pentru astfel de proiecte, inclusiv din județul Călărași. Zonele cu peisaje naturale, Dunărea, patrimoniu cultural sau spații de agrement pot fi puse mai bine în valoare prin aceste finanțări.
Pentru comunități, investițiile în turism pot însemna:
- locuri de muncă;
- venituri suplimentare la bugetele locale;
- servicii mai bune pentru locuitori;
- mai mulți vizitatori și o imagine mai bună a zonei.
Cine ajută la acordarea finanțării
Un rol important îl are Banca Europeană de Investiții, care colaborează cu băncile din România pentru stabilirea condițiilor de finanțare. Produsele financiare vor fi disponibile direct la bănci, iar autoritățile locale se vor putea adresa acestora pentru accesarea fondurilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
COD GALBEN de ceață în mai multe localități din județul Călărași
Parcurile industriale, o urgență de dezvoltare regională. Județul Călărași nu are niciun parc funcțional
Peste 127 de milioane de euro pentru eficiență energetică. Persoanele fizice devin beneficiari direcți ai fondurilor europene
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
