La zi
VIDEO. Deputatul PSD Constantin Bîrcă: Bugetul a fost votat! – “Bugetul dictaturii! Situația este dezastroasă și în celelalte domenii de activitate”
Joi, 4 Martie a.c., deputatul PSD, Constantin Bârcă, critică, în cadrul unei conferințe de presă, bugetul de stat aprobat pentru anul 2021 și pune accentul pe decizia Ministrului Agriculturii de a vota “împotriva fermierilor”. Bugetul de stat a fost adoptat, în forma propusă de Guvernul Cîţu, cu 234 de voturi pentru şi 170 împotrivă.
Deputat PSD Constantin Bîrcă: S-a aprobat bugetul de stat pe 2021. Este bugetul dictaturii, al coaliției de austeritate, un buget care produce dezechilibre economice. Va fi urmat de instabilitate socială și vom fi condamnați, suntem condamnați, la sărăcie. Un lucru este clar, iar eu vă mărturisesc că nu înțeleg cum Ministrul Agriculturii a votat în Parlament împotriva fermierilor, împotriva intereselor acestora. De ce a votat? Răspunsul este simplu. Pentru că așa a dictat Guvernul.
Am spus că este un buget dictatorial – toată lumea votează la comandă, neținându-se seamă de nevoile oamenilor, pentru că nu vorbim doar de bugetul agriculturii, ci de bugetul tuturor instituțiilor ministerelor din țara aceasta. În viziunea mea, Ministrul Agriculturii ar fi trebuit să reprezinte interesele fermierilor, să se zbată pentru aceștia și să aducă fondurile necesare pentru acest domeniu pe care dumnealui a ales să-l conducă. De asemenea, vă spun că cei doi Parlamentari PNL-iști ai județului Călărași au votat împotriva binelui fermierilor, și anume acele despăgubiri de secetă pe care le-au tot trâmbițat anul trecut în campania electorală. Au spus că în localitățile călărășene o să curgă lapte și miere, fermierii vor avea bani pentru despăgubirile de secetă. Am fost afectați, într-adevăr, de o secetă pedologică extremă. Anul acesta, după cum vedem în buget, nu au bani pentru a-și reîncepe activitățile necesare în perioada aceasta, și anume a-și începe înființarea culturilor. Cu siguranță ne aducem aminte anul trecut, în campania electorală fiind, au făcut o mare nedreptate fermierilor – au închis târgurile, piețele, oboarele, fermierii au fost nevoiți, după ce că erau bătuți de soartă, să-și vândă puținele produse în stradă, în frig, batjocoriți și umiliți în același timp.
La intervențiile mele de săptămânile trecute v-am spus că la submăsura 4.3 nu există alocați bani în buget. Acest lucru s-a menținut, bugetul a fost aprobat fără ca submăsura 4.3 să fie bugetată. De ce am revenit la acest lucru? Este foarte simplu. PSD a alocat fonduri necesare, multe, pentru reabilitarea sistemului de irigat. În anii trecuți am avut apă pe canalele magistrale, anul acesta sperăm să se întâmple același lucru, dar nu știm. Chiar dacă se va întâmpla lucrul acesta, fermierii nu au bani la această submăsură 4.3 astfel încât să achiziționeze instalații de irigare pentru ca apa din canalele magistrale să ajungă până acolo unde este necesar, la plantă.
Situația este dezastroasă și în celelalte domenii de activitate. Avem o lege care permitea creșterea pensiilor cu 40%, avem certitudinea că acest lucru nu se va întâmpla. O altă categorie neîndreptățită sunt studenții, care nu mai primesc gratuitate pe CFR. Toate lucrurile astea ne fac să ne gândim că avem în față o perioadă foarte grea. Din punctul meu de vedere, ca mic fermier, cred că fermierii vor avea și acest an mult de suferit.
În perioada următoare, tot ce ne-a rămas nouă este de a ne zbate pentru toate clasele sociale. Toți parlamentarii PSD, cei care fac parte din Comisia de Agricultură, va trebui să punem presiune pe ministerele de resort, astfel încât nevoile cu care se confruntă cetățenii acestei țări și călărășenii, deopotrivă, să reușească să treacă cu bine peste acest an. Nu vă ascund că parlamentarii PSD au depus peste 3600 de amendamente. În acestea erau cuprinse nevoile cetățenilor din localitățile țării noastre. Vorbeam despre apă – canal, drumuri, despre reabilitarea grădinițelor, școlilor. Toate lucrurile astea au rămas ca un strigăt de disperare, pentru că ele au fost, rând pe rând, respinse.
Am rămas, așadar, cu un buget care se spune că este mult mai bun față de cel de anul trecut, dar în realitate, dacă ne uităm pe capitolele bugetare, vedem că avem bani mai puțini. De unde acest decalaj? Ei au introdus în bugetul de stat consolidat și sumele care ar trebui să ajungă în România prin Programul Național de Redresare și Reziliență. N-a existat, până acum, un buget astfel construit, să introducem și banii pe care ar urma să-i absorbim pe o perioadă de 4 ani. Ni s-a spus inițial că avem 80 de miliarde de euro la dispoziție pentru următorii ani, apoi au apărut informații că ar fi doar 30 de miliarde de euro. Toate lucrurile astea ne fac să credem că acest Program Național de Redresare și Reziliență este ceva abstract, un lucru neserios. Lucrurile, cel puțin din punctul de vedere al bugetului, nu sunt bune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Românii vor continua să folosească bani cash, însă cu restricții mai stricte pentru sumele mari, începând din vara anului 2027. Uniunea Europeană a introdus un plafon maxim de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în tranzacțiile comerciale – adică atunci când cumperi bunuri sau servicii de la firme sau profesioniști. România, ca stat membru, va aplica această regulă obligatoriu, scopul principal fiind combaterea spălării banilor, evaziunii fiscale și finanțării activităților ilegale, pe fondul creșterii plăților electronice.
Ce se schimbă exact și de ce acționează UE? Regulamentul european stabilește un plafon uniform de 10.000 de euro (sau echivalentul în lei) pentru orice plată cash într-o singură tranzacție sau în mai multe operațiuni legate între ele, efectuate către comercianți sau entități profesionale. Banii lichizi nu dispar, dar nu mai pot fi folosiți pentru achiziții de valoare mare „pe loc”, cu bancnote și monede.
Măsura vizează reducerea circuitelor financiare opace, unde numerarul greu de urmărit facilitează activități ilegale precum traficul de droguri, corupția sau finanțarea terorismului. Prin direcționarea sumelor mari către sisteme bancare și plăți digitale, autoritățile pot monitoriza mai eficient fluxurile de bani.
Pentru cetățenii obișnuiți, numerarul rămâne esențial pentru tranzacțiile mici: cumpărături zilnice, piețe, situații fără POS sau conexiune la internet. Mesajul oficial de la Bruxelles este clar – cash-ul nu este interzis, ci limitat la rolul său tradițional.
Limitele actuale în România și impactul noii reguli UE În prezent, conform Legii nr. 70/2015, plățile cash sunt deja plafonate în România:
- Maximum 1.000 de lei/zi de la o persoană fizică spre o firmă;
- Până la 10.000 de lei/zi între persoane fizice;
- Maximum 2.000 de lei/zi la magazinele cash & carry.
Aceste restricții naționale rămân valabile, dar plafonul european de 10.000 de euro devine un „capac” superior general pentru tranzacțiile comerciale. Important: limita UE se aplică în principal plăților către profesioniști (firme, magazine etc.), nu și între persoane fizice private (de exemplu, vânzarea unei mașini între doi particulari poate fi cash fără plafon, conform regulilor europene).
Economiștii avertizează asupra efectelor secundare: în zonele rurale, unde infrastructura digitală este slab dezvoltată, sau pentru persoanele în vârstă obișnuite doar cu numerar, tranziția poate crea dificultăți. Totuși, măsura accelerează digitalizarea economiei, făcând plățile mari mai transparente și mai sigure.
De la 10 iulie 2027, regula devine obligatorie în toată UE, inclusiv în România. Numerarul nu va dispărea din portofele, dar își va pierde treptat poziția dominantă pentru tranzacțiile importante, în favoarea unei economii mai moderne și mai controlate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului
Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.
Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.
Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.
Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.
Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol
În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.
Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.
O clădire cu peste un secol de istorie
Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.
Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.
Investiție cu impact local major
Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România
Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.
Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.
Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.
Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.
În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.
Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deszăpezire la prețuri mari sau eficientă? Calarasipress.ro compară municipiile Tulcea și Călărași cu județele Ialomița, Giurgiu și Tulcea și dezvăluie diferențe incredibile
Recomandare de carte -„Un animal sălbatic” de Joel Dicker
Ioana Cantacuzino – Prințesa cerului românesc
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
