Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 547

La zi

VIDEO. Deputatul PSD Constantin Bîrcă: Bugetul a fost votat! – “Bugetul dictaturii! Situația este dezastroasă și în celelalte domenii de activitate”

Published

on

Joi, 4 Martie a.c., deputatul PSD, Constantin Bârcă, critică, în cadrul unei conferințe de presă, bugetul de stat aprobat pentru anul 2021 și pune accentul pe decizia Ministrului Agriculturii de a vota “împotriva fermierilor”. Bugetul de stat a fost adoptat, în forma propusă de Guvernul Cîţu, cu 234 de voturi pentru şi 170 împotrivă.

Deputat PSD Constantin Bîrcă: S-a aprobat bugetul de stat pe 2021. Este bugetul dictaturii, al coaliției de austeritate, un buget care produce dezechilibre economice. Va fi urmat de instabilitate socială și vom fi condamnați, suntem condamnați, la sărăcie. Un lucru este clar, iar eu vă mărturisesc că nu înțeleg cum Ministrul Agriculturii a votat în Parlament împotriva fermierilor, împotriva intereselor acestora. De ce a votat? Răspunsul este simplu. Pentru că așa a dictat Guvernul.

Am spus că este un buget dictatorial – toată lumea votează la comandă, neținându-se seamă de nevoile oamenilor, pentru că nu vorbim doar de bugetul agriculturii, ci de bugetul tuturor instituțiilor ministerelor din țara aceasta. În viziunea mea, Ministrul Agriculturii ar fi trebuit să reprezinte interesele fermierilor, să se zbată pentru aceștia și să aducă fondurile necesare pentru acest domeniu pe care dumnealui a ales să-l conducă. De asemenea, vă spun că cei doi Parlamentari PNL-iști ai județului Călărași au votat împotriva binelui fermierilor, și anume acele despăgubiri de secetă pe care le-au tot trâmbițat anul trecut în campania electorală. Au spus că în localitățile călărășene o să curgă lapte și miere, fermierii vor avea bani pentru despăgubirile de secetă. Am fost afectați, într-adevăr, de o secetă pedologică extremă. Anul acesta, după cum vedem în buget, nu au bani pentru a-și reîncepe activitățile necesare în perioada aceasta, și anume a-și începe înființarea culturilor. Cu siguranță ne aducem aminte anul trecut, în campania electorală fiind, au făcut o mare nedreptate fermierilor – au închis târgurile, piețele, oboarele, fermierii au fost nevoiți, după ce că erau bătuți de soartă, să-și vândă puținele produse în stradă, în frig, batjocoriți și umiliți în același timp.

Advertisement

La intervențiile mele de săptămânile trecute v-am spus că la submăsura 4.3 nu există alocați bani în buget. Acest lucru s-a menținut, bugetul a fost aprobat fără ca submăsura 4.3 să fie bugetată. De ce am revenit la acest lucru? Este foarte simplu. PSD a alocat fonduri necesare, multe, pentru reabilitarea sistemului de irigat. În anii trecuți am avut apă pe canalele magistrale, anul acesta sperăm să se întâmple același lucru, dar nu știm. Chiar dacă se va întâmpla lucrul acesta, fermierii nu au bani la această submăsură 4.3 astfel încât să achiziționeze instalații de irigare pentru ca apa din canalele magistrale să ajungă până acolo unde este necesar, la plantă.

Situația este dezastroasă și în celelalte domenii de activitate. Avem o lege care permitea creșterea pensiilor cu 40%, avem certitudinea că acest lucru nu se va întâmpla. O altă categorie neîndreptățită sunt studenții, care nu mai primesc gratuitate pe CFR. Toate lucrurile astea ne fac să ne gândim că avem în față o perioadă foarte grea. Din punctul meu de vedere, ca mic fermier, cred că fermierii vor avea și acest an mult de suferit.

În perioada următoare, tot ce ne-a rămas nouă este de a ne zbate pentru toate clasele sociale. Toți parlamentarii PSD, cei care fac parte din Comisia de Agricultură, va trebui să punem presiune pe ministerele de resort, astfel încât nevoile cu care se confruntă cetățenii acestei țări și călărășenii, deopotrivă, să reușească să treacă cu bine peste acest an. Nu vă ascund că parlamentarii PSD au depus peste 3600 de amendamente. În acestea erau cuprinse nevoile cetățenilor din localitățile țării noastre. Vorbeam despre apă – canal, drumuri, despre reabilitarea grădinițelor, școlilor. Toate lucrurile astea au rămas ca un strigăt de disperare, pentru că ele au fost, rând pe rând, respinse.

Am rămas, așadar, cu un buget care se spune că este mult mai bun față de cel de anul trecut, dar în realitate, dacă ne uităm pe capitolele bugetare, vedem că avem bani mai puțini. De unde acest decalaj? Ei au introdus în bugetul de stat consolidat și sumele care ar trebui să ajungă în România prin Programul Național de Redresare și Reziliență. N-a existat, până acum, un buget astfel construit, să introducem și banii pe care ar urma să-i absorbim pe o perioadă de 4 ani. Ni s-a spus inițial că avem 80 de miliarde de euro la dispoziție pentru următorii ani, apoi au apărut informații că ar fi doar 30 de miliarde de euro. Toate lucrurile astea ne fac să credem că acest Program Național de Redresare și Reziliență este ceva abstract, un lucru neserios. Lucrurile, cel puțin din punctul de vedere al bugetului, nu sunt bune.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Italia sub furia apelor: sudul peninsulei devastat de un ciclon violent

Published

on

Sudul Italiei trăiește zile de coșmar după trecerea unui ciclon extrem de puternic, care a lovit cu o violență rar întâlnită regiunile de coastă. Sicilia, Calabria și zone întinse din Sardinia au fost transformate în câmpuri de ruină, cu localități inundate, drumuri rupte și mii de oameni forțați să-și părăsească locuințele.

Furtuna a izbucnit brusc, alimentată de mase de aer cald și umed care au amplificat intensitatea fenomenului. Rafalele de vânt au depășit viteze greu de imaginat, smulgând acoperișuri, doborând copaci seculari și aruncând mașini în albiile râurilor umflate. În mai multe zone, nivelul apei a crescut într-o singură oră cât într-o lună întreagă de ploi obișnuite, provocând inundații fulger care au surprins comunitățile nepregătite.

În Sicilia, autoritățile au descris situația drept „un tablou de război”. Străzi întregi au fost înghițite de torenți, iar alunecările de teren au izolat sate întregi. Echipele de intervenție au lucrat neîntrerupt pentru a salva oameni blocați în case, în mașini sau pe acoperișuri, în timp ce nivelul apelor continua să crească. Porturile au fost închise, transportul feroviar a fost suspendat, iar rețelele de electricitate au cedat în numeroase localități.

Calabria a fost lovită la fel de dur. Râurile au ieșit din matcă, iar podurile au cedat sub presiunea apelor. În unele zone, drumurile au fost complet măturate, lăsând în urmă doar cratere și bucăți de asfalt sfâșiate. Mii de familii au rămas fără acces la apă potabilă și electricitate, iar autoritățile au instalat centre temporare pentru cei evacuați.

Advertisement

Guvernul italian a declarat stare de urgență, mobilizând resurse suplimentare pentru intervenții rapide și pentru sprijinirea comunităților afectate. Specialiștii avertizează că reconstrucția va dura luni întregi, poate chiar ani, având în vedere amploarea pagubelor și instabilitatea solului în zonele montane.

Peisajul lăsat în urmă de ciclon este unul dramatic: câmpuri acoperite de mâl, porturi devastate, cartiere întregi transformate în lagune și oameni care privesc neputincioși spre ceea ce a mai rămas din casele lor. Italia se confruntă din nou cu fragilitatea sa în fața fenomenelor meteorologice extreme, tot mai frecvente și mai violente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Bolojan: Până la deficit sub 3%, adoptarea euro nici nu se pune pe agendă

Published

on

Premierul Ilie Bolojan a declarat clar, în conferința comună de presă de la Berlin cu cancelarul german Friedrich Merz (ianuarie 2026): „România a avut în acești ani deficite foarte mari și până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, aderarea la zona euro nu este pe agendă.”

El a explicat că Bulgaria a reușit adoptarea euro de la 1 ianuarie 2026 tocmai pentru că îndeplinește criteriul deficitului sub 3% din PIB, în timp ce România este departe de această țintă. Deficitul actual este estimat la 6,2–6,3% în 2026, iar angajamentul ferm al guvernului este reducerea treptată până la 3% în jurul anului 2030.

Bolojan a subliniat că tema adoptării euro ar putea deveni prioritate majoră abia la alegerile parlamentare din 2028, când partidele să poată semna un acord național similar celui pentru aderarea la UE sau NATO. Până atunci, corecția fiscală rămâne esențială: menținerea deficitului în scădere, reforme în administrație, reducerea cheltuielilor inutile și lichidarea companiilor de stat cu pierderi mari.

În condițiile actuale, intrarea în mecanismul ERM II (pas obligatoriu înainte de euro) devine imposibilă fără deficit stabil sub 3% timp de mai mulți ani. Prin urmare, scenariile realiste pentru adoptarea euro rămân 2031–2032 sau chiar mai târziu, dacă ritmul reducerii deficitului nu accelerează.

Advertisement

Pe scurt:

  • Deficit sub 3% – condiție obligatorie, altfel euro nu se discută
  • Țintă 2030 – angajament oficial pentru 3%
  • 2031+ – dată probabilă pentru trecerea la euro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Deputat AUR de Călărași avertizează: „Românii, predați recuperatorilor de creanțe”

Published

on

Un deputat AUR din județul Călărași lansează un avertisment dur cu privire la un proiect de lege aflat în dezbatere publică la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care vizează creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale. Potrivit parlamentarului, dincolo de formularea tehnică, proiectul ascunde un mecanism cu impact major asupra populației vulnerabile.

În centrul criticilor se află articolul XVII al proiectului, care ar permite primăriilor să cesioneze sumele restante din impozite, taxe și amenzi către executori judecătorești sau firme private de recuperare, inclusiv din afara țării. În acest scenariu, datoriile către stat ar putea fi transformate în creanțe comerciale, administrate de entități private, cu posibilitatea aplicării de comisioane și costuri suplimentare.

Deputatul atrage atenția că legea nu face distincție între persoanele care refuză plata și cele care, din motive obiective, nu pot achita dările restante. Pensionari cu venituri reduse, familii afectate de șomaj sau persoane cu probleme medicale ar putea ajunge, susține acesta, direct sub presiunea firmelor de recuperare, cu riscul popririlor pe salarii, pensii sau conturi.

„O datorie mică se poate transforma rapid într-un coșmar”, avertizează parlamentarul, care acuză statul că își transferă responsabilitatea către mediul privat, lăsând presiunea și consecințele în seama recuperatorilor. În lipsa unor măsuri de protecție socială sau a unor soluții diferențiate, proiectul este descris drept o formă de sancționare a sărăciei.

Advertisement

În mesajul public, deputatul AUR merge mai departe și susține că adoptarea legii ar putea deschide calea executărilor silite asupra bunurilor, inclusiv a locuințelor, în cazul în care datoriile cresc din cauza penalităților și comisioanelor. În acest context, există riscul ca proprietari români să își piardă casele în favoarea unor entități care au cumpărat creanțele.

Parlamentarul califică proiectul nu ca pe o reformă fiscală, ci ca pe „un atac direct asupra celor mai vulnerabili”, acuzând statul că își „vinde cetățenii” și că renunță la rolul de protecție socială. Dezbaterea publică asupra actului normativ este în desfășurare, iar poziția exprimată readuce în prim-plan temerile legate de impactul social al politicilor fiscale și administrative.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading