Uniunea Europeană și țările din blocul economic Mercosur – format din Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Venezuela ca membru asociat – sunt programate să semneze azi un acord comercial de liber schimb cu un caracter cu adevărat istoric, care pune capăt unei perioade îndelungate de aproape 26 de ani de negocieri complexe, pline de obstacole politice, economice și de mediu, și care stabilește un nou cadru comprehensiv de relații bilaterale, menit să stimuleze comerțul, investițiile și cooperarea în diverse domenii între cele două regiuni majore ale lumii.
Acest tratat, negociat cu răbdare și compromisuri de ambele părți, acoperă o gamă largă de aspecte, inclusiv reducerea tarifelor vamale pentru mii de produse, facilitarea accesului pe piețe pentru servicii și investiții, armonizarea standardelor de calitate și siguranță alimentară, protecția indicațiilor geografice pentru produse precum vinurile europene sau carnea sud-americană, precum și clauze privind dezvoltarea durabilă, protecția mediului înconjurător – cu accent pe combaterea defrișărilor ilegale în Amazonia – și respectarea drepturilor muncitorilor conform standardelor Organizației Internaționale a Muncii.
Totuși, în ciuda entuziasmului general, acordul se lovește de o acceptare tensionată în interiorul Uniunii Europene, unde aproximativ jumătate de duzină de state membre, printre care Franța, Austria, Polonia și posibil altele, exprimă opoziție vehementă, invocând temeri legate de impactul negativ asupra agriculturii europene, care ar putea fi inundată de importuri ieftine de carne de vită, zahăr, etanol, orez și miere din America de Sud, produse adesea cu standarde mai laxiste de mediu și welfare animal, ceea ce ar duce la concurență neloială, scăderi de prețuri pe piețele interne, pierderi economice pentru fermieri și potențiale falimente ale exploatațiilor mici și mijlocii.
În plus, criticii subliniază riscurile pentru biodiversitate și climă, dat fiind că Mercosur, în special Brazilia, a fost acuzată de creșterea defrișărilor pentru agricultură extensivă, contrar angajamentelor UE în materie de Green Deal și sustenabilitate. Cu toate aceste provocări, pactul are mecanisme care permit intrarea sa în vigoare pe o bază interimară sau provizorie, ceea ce înseamnă că părți esențiale ale acordului – precum liberalizarea comerțului cu bunuri industriale, servicii și unele produse agricole – pot fi aplicate imediat după semnare, fără a aștepta ratificarea completă, oferind astfel beneficii rapide pentru exportatorii europeni în sectoare precum automobile, mașini-unelte, produse chimice și farmaceutice, care ar câștiga acces preferențial pe piețele sud-americane în creștere.
Totuși, pentru aplicarea sa finală și completă, acordul va trebui să depășească un proces tensionat și potențial prelungit de ratificare, care implică aprobarea de către Parlamentul European, Consiliul UE și parlamentele naționale ale statelor membre, un drum plin de dezbateri aprinse, amendamente posibile și chiar riscuri de blocaj, mai ales dacă opoziția internă se intensifică prin proteste ale fermierilor sau presiuni din partea grupurilor de mediu precum Greenpeace sau WWF, dar care, dacă va fi finalizat cu succes, ar crea una dintre cele mai mari zone de comerț liber din lume, acoperind peste 780 de milioane de consumatori, stimulând creșterea economică reciprocă, diversificând lanțurile de aprovizionare globale și consolidând poziția geopolitică a UE în fața concurenței din partea Chinei și SUA în America Latină.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.