Știri
VIDEO. Comuna Jegălia invadată de câini maidanezi, aduși noaptea la margine de sat. “Sunt și câini de luptă!”
Cazul tulburător al femeii ucise de câinii fără stăpân de lângă Lacul Morii din sectorul 6 al Bucureștiului a declanșat o serie de semnale în întreaga țară, care au determinat autoritățile locale să aibă o poziție mai promptă pentru rezolvarea acestui fenomen care produce, din nefericire, chiar victime în rândul oamenilor.
Un exemplu este chiar în județul Călărași. Vasile Aurel este primul edil călărășean care atrage atenția asupra acestui fenomen grav. O situație similară se petrece chiar în comuna sa, unde mai mulți câini maidanezi, fără stăpân, au fost aduși noaptea și abandonați la marginea satului.
“Am avut o perioadă acum 3-4 ani în care noaptea se auzeau niște zgomote și începeau să urle câinii din sat. Cineva venea și aducea câini. La început, când nu aveam nicio cameră de luat vederi, acum avem vreo 70, avem supraveghere video destul de mare, dădeau drumul direct pe stradă și ne trezeam cu haite de câini. Haite se duceau undeva spre zona fermelor, unde mai găseau ceva de mâncare, sau pe lângă cei care aveau oi, vaci, în mijlocul câmpului. A fost o perioadă în care nu a mai venit niciun câine și acum avem din nou o perioadă, chiar din toamna anului, în care apar haite de câini în diferite locuri din comună. Acum nu mai descarcă efectiv pe stradă, pentru că le este teamă. Vin cu mașini ale căror numere sunt acoperite și vin de obicei pe câmp. De unde vin acești câini și care este treaba cu ei, nu știm. Am reclamații tot timpul de la părinți cu copii, de la oameni în vârstă. Nu se mai poate circula liber.” – a explicat primarul Vasile Aurel.
Nevoit să găsească răspunsuri și o soluție pentru această problemă delicată, primarul din Jegălia a luat la pas străzile și încearcă să obțină informații de la cetățeni. Întrebați despre ce știu, oamenii relatează despre apariția acestor haite de câini în zonele mărginașe ale comunei.
“Sunt și p-aici și pe partea aia. Umblă în haite. Au apărut acum, de câteva zile, doi negrii, câini dă-ăștia, de vânătoare. Două cățele și alți vreo 4-5 prin barăcile alea. I-am mai gonit eu, dar nu pot mereu. Stau în fostul IAS, unde sunt carburanții. Acolo stau.” – relatează un localnic.
“S-au format haite, ajung pe câmp, acolo unde bănuiesc că altă mâncare în afară de iepuri și ce mai prind nu au, dar devin destul de agresivi. Se mănâncă între ei, îi mai omoară mașinile, dar tot rămân și avem probleme. Am luat legătura tot în toamnă cu cei de la Călărași, dar sumele pe care trebuie să le dăm sunt destul de consistente și nu prea vin. Nici noi nu știm la ora actuală ce să facem. Eu am făcut o adresă și m-aș bucura dacă și poliția ar putea să facă anumite tipuri de servicii și să mai oprim acest fenomen. Toți primarii cu care vorbesc se plâng de această chestie.
“Sunt de astă-toamnă pe aici. Cred că de la ICIL vin. Sunt foarte mulți, ne e frică să ieșim din case.” a spus o localnică din Jegălia.
Mai grav în tot acest peisaj este faptul că, printre câinii comunitari, apar și câini de luptă. Aceștia un adevărat pericol pentru comunitate, iar autoritățile încă nu au o soluție.
“Sunt și câini de luptă. Îi gonim cu amplificator de zgomot, dar pleacă și se întorc. Am avut și cazuri de persoane atacate. Chiar soția unui consilier a venit și a spus că au atacat-o câinii. Cred eu că începând cu luna septembrie au început să apară câinii. Au rămas hale, clădiri abandonate, au unde să se ducă să stea. În localitate nu pot, pentru că sunt garduri, iar câinii oamenilor îi gonesc.” a precizat primarul din Jegălia, Vasile Aurel.
Marius Chiriac, viceprimarul comunei Jegălia a precizat, într-un punct de vedere solicitat de Călărași PRESS, faptul că au fost demarate demersuri în sensul în care s-a solicitat sprijinul SPPGCFS Călărași, însă costurile pretinse pentru capturarea și întreținerea acestor animale sunt colosale.
Contactat telefonic pentru o reacție, directorul Serviciului Public Pentru Gestionarea Câinilor Fără Stăpân Călărași, Ilie Tâlpeanu, a precizat că nu există niciun protocol încheiat între SPPGCFS Călărași și Comuna Jegălia. Potrivit directorului serviciului, costul pentru un astfel de câine se ridică la 460 lei, în conformitate cu prevederile Legii 155/2001 care reglementează programului de gestionare a câinilor fără stăpân. Suma acoperă 14 zile, perioadă în care câinele este sterilizat și tratat.
Dacă în comune situația este incercă, pe raza municipiului Călărași, Adăpostul de Câini a recuperat de pe teritoriul municipiului și din vecinătatea acestuia, în anul 2022, un număr de 850 de animale, dintre care în jur de 500 au fost adoptate. În prima lună a anului 2023 au fost recuperați 81 de câini fără stăpân, 30 fiind adoptați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Uniunea Europeană pregătește noi directive care ar putea schimba regulile jocului în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru dezvoltare urbană. Una dintre condițiile aflate în discuție vizează pragul minim de populație: orașele cu sub 100.000 de locuitori riscă să fie eliminate din categoria eligibilă pentru proiectele mari de finanțare.
Municipiul Călărași, care conform ultimului recensământ are în jur de 59.000 de locuitori, ar putea fi direct afectat de această modificare. În lipsa unei strategii proactive, orașul riscă să piardă accesul la fonduri europene esențiale pentru infrastructură, mobilitate urbană, mediu sau digitalizare.
O soluție este înființarea unei zone metropolitane, un demers care ar permite Călărașiului să se asocieze cu comunele învecinate și să depășească artificial, dar legal, pragul de 100.000 de locuitori
„Dacă vrem să câștigăm proiecte mari, municipiul trebuie să aibă peste 100.000 de locuitori. Trebuie să înființăm o asociație pentru zona metropolitană”, a explicat edilul Călărașiului într-un interviu recent.
Zona metropolitană ar permite nu doar atragerea de fonduri mai consistente, ci și o abordare coordonată a dezvoltării regionale – de la transport public integrat până la politici de mediu și locuire. Pentru moment, Primăria Călărași nu a făcut publice pași concreți pentru constituirea unei astfel de structuri asociative, însă surse din administrație confirmă că discuțiile au fost demarate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Centrul Cultural Poșta Veche a fost, zilele acestea, gazda unei noi serii de ateliere de Upcycling, unde materialele simple au prins viață prin imaginația și mâinile dibace ale copiilor. Activitățile, desfășurate de marți până vineri, între orele 09:00 – 17:00, au îmbinat creativitatea, reciclarea și distracția.
Primul atelier a adus la viață dorința mai veche a participanților – construirea unui circuit spectaculos pentru bile din carton, celuloză și pahare de plastic. Într-un alt atelier, copiii au realizat titirezi transformați în zburători, pe care i-au testat cu entuziasm în curte, dar și brelocuri colorate și personalizate.
Imaginația a continuat să fie pusă la încercare cu marionete origami haioase și titirezi în forme și culori variate, iar ultima zi a adus joacă senzorială prin realizarea de baloane lipicioase umplute cu făină.
„A fost încă o săptămână plină de creativitate, reciclare cu sens și multă veselie”, transmit organizatorii.
Cei interesați se pot înscrie la următoarele ateliere sunând la 0720 024 519 – Alina Anghelache.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În decembrie 1900, un eveniment misterios a avut loc pe insula Eilean Mòr, parte a arhipelagului Flannan Isles din largul coastei de nord-vest a Scoției. Trei paznici ai farului maritim, James Ducat, Thomas Marshall și Donald McArthur, au dispărut brusc de la posturile lor, lăsând în urmă o poveste care continuă să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.
Farul, construit în 1899 de David Alan Stevenson pentru Northern Lighthouse Board, era o structură solidă, situată la peste 45 de metri deasupra nivelului mării, menită să ghideze navele prin apele periculoase ale Atlanticului de Nord. Cei trei paznici lucrau în ture, izolați pe insula aridă, unde singurele alte „locuitoare” erau păsările marine. Viața lor era una dură, marcată de condiții meteorologice extreme și de o rutină strictă.
Primul semn al problemei a apărut pe 15 decembrie 1900, când nava transatlantică Archtor a trecut pe lângă insule și a observat că farul era stins, deși vremea era nefavorabilă. Totuși, din cauza condițiilor dificile, nu s-a putut investiga imediat. Abia pe 26 decembrie, nava Hesperus, care aducea un paznic de rezervă, Joseph Moore, a ajuns la insulă. La sosire, nu a fost întâmpinată de nimeni, iar Moore a urcat cele 160 de trepte spre far, descoperind o scenă tulburătoare: ușa principală era închisă, paturile nefăcute, ceasul oprit, iar o masă cu mâncare neatinsă sugera o întrerupere bruscă a activităților zilnice. Cei trei bărbați pur și simplu dispăruseră.
O investigație condusă de superintendentul Robert Muirhead a relevat urme de daune provocate de furtuni pe partea de vest a insulei: balustradele de fier erau îndoite, o șină de cale ferată era smulsă din beton, iar un bolovan de peste o tonă fusese deplasat. Muirhead a concluzionat că cei trei ar fi putut ieși pentru a securiza echipamente în timpul unei furtuni neașteptat de violente și ar fi fost surprinși de un val uriaș care i-a măturat în mare. Totuși, absența furtunilor raportate în zonă în zilele precedente a alimentat alte teorii: de la un conflict intern care a dus la căderea lor de pe stânci, la scenarii fantastice precum atacul unui monstru marin sau influența unor spirite.
Niciun corp nu a fost găsit vreodată, iar ultimele însemnări din jurnalul farului, datate 13 decembrie, menționau doar condiții meteo dificile, fără indicii clare despre soarta lor. Misterul rămâne nerezolvat, transformând povestea paznicilor din Flannan într-o legendă maritimă care a inspirat poezii, filme și opere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cât valorează grâul, porumbul și floarea-soarelui în 2025? Consilierii județeni din Călărași au stabilit prețurile
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Cinema Călărași / Băieții răi revin la Călărași cu o misiune imposibil de… cuminte!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
