Știri
VIDEO. Carmen Avram: Călărași este în mintea mea tot timpul și e parte din mine
Una dintre cele mai apreciate femei din PSD a ajuns la Călărași la sfârșitul acestei săptămâni, la invitația președintei Organizației Județene a Femeilor Social-Democrate (OFSD), Marinela Voivozeanu. Carmen Avram, jurnalista de anchetă a discutat cu femeile social-democrate și conducerea partidului abordând teme precum Planul Național de Redresare și Reziliență.
https://youtu.be/qQ3TofQ_jEE
“Cred că astăzi este un moment pentru noi, Călărași, pe care să-l luăm în seamă și cred că vizita doamnei europarlamentar certifică faptul că organizația județeană PSD a femeilor e o organizație puternică. Astăzi, doamna europarlamentar, Carmen Avram, suntem aici cu activul jud. Călărași care s-a mobilizat cu venirea dumneavoastră și cred că putem să spunem că pe 8 septembrie, când au avut loc alegerile și a fost confirmată Mari Voivozeanu ca președinte al organizației de femei a PSD, am luat cea mai bună decizie. Vă mulțumim mult că ați venit astăzi la Călărași și cred că împreună vom construi un viitor pentru ce înseamnă Călărași și Parlamentul European.” a spus Vasile Iliuță, președintele PSD Călărași în cadrul întâlnirii.
“După acțiunile pe care deja le întreprindem împreună, iată a venit momentul în care suntem și noi căutate la nivel județean de femei care activează în politică, și femei remarcabile. Este o plăcere să o avem astăzi în rândul nostru pe doamna europarlamentar, Carmen Avram. În fața dumneavoastră, doamna europarlamentar, aveți nucleu organizației PSD. Sunt doamne care reprezintă o voce în fiecare comunitate a județului, având 55 de localități, 55 de organizații locale pe care le-am înființat în luna septembrie. Sunt doamne care se ocupă în viața de zi cu zi de accesarea fondurilor europene, de învățământ, sănătate, locuri de muncă, pentru că știm că faceți parte din comisia pentru ocuparea forței de muncă.” – a precizat Marinela Voivozeanu, președinta OFSD Călărași.
“Sunt convins că prezența dumneavoastră, astăzi, ne va ajuta pe noi, ca și organizație și în special pe doamne, la o dezvoltare mai bună. Te felicit Mari pentru inițiativă, ține-o tot așa. Mult succes, știți foarte bine că sunt alături de fiecare dintre dumneavoastră. Vă vreau lângă mine, vă mulțumesc și succes!” – a mai adăugat Mihăiță Beștea.
Astfel de întâlniri și evenimente sper să mai aibă loc nu numai în Călărași, și în alte localități. Să invităm miniștri, secretar de stat, europarlamentari, să ne facem cunoscuți ca și localitate și să devenim ceea ce era odată organizația Călărași, organizație fruntaș la nivel național. Eu vă doresc succes și după întâlnirea de astăzi să plecăm mai luminați.” – a spus Ion Samoilă, secretarul executiv al PSD Călărași.
Carmen Avram: Sunt foarte fericită că vin aici și știu că toți politicienii spun asta la un moment dat. Călărași este în mintea mea tot timpul și e parte din mine. Călărași m-a învățat să supraviețuiesc de una singură în condiții destul de grele. Mă gândesc foarte des la orașul ăsta, îmi amintesc foarte clar locuri, îmi amintesc locul meu preferat, pe care aș vrea să-l văd acum și sper să mai fie. Am trecut un pic prin oraș si o să mă mai plimb puțin mai încolo. Se schimbă foarte frumos și se lucrează peste tot. Știu că e un disconfort, pentru noi toți e un disconfort când se schimbă ceva, dar imaginea, impresia pe care am avut-o când am intrat a fost că e un oraș foarte dinamic și că s-au întâmplat foarte multe lucruri de când nu am mai fost. Cred că sunt vreo cel puțin 15 ani de când nu am mai fost și abia aștept să văd mai mult.
Cred că suntem în mâini bune și o să mergem tot înainte.
Din punctul de vedere al lucrurilor care vin dinspre Bruxelles, sunt vești bune și vești mai puțin bune, dar cred că ceva va fi foarte important pentru noi în perioada următoare e să ne gândim că toate generațiile, într-un fel sau altul, au trecut printr-o schimbare care a fost dramatică și care a dus viața individului și viața comunității într-o direcție necunoscută. Cu toate astea, am supraviețuit, am evoluat. Schimbarea care a început deja și care va veni prin noua legislație din Parlamentul European, care ne va afecta și pe noi, aduce și foarte multe oportunități. Puterea noastră va sta în capacitatea noastră de a exploata acele oportunități.
Nu suntem diferiți de ceilalți, cred că singurul lucru care ne separă dramatic de alte state europene este această birocrație care ne termină pe toți și la care trebuie să lucrăm un pic. Dacă rezolvăm problema birocrației, dacă noi o să reușim să concepem un sistem care să ne reducă timpul și numărul de neuroni pierduți în birocrație, vom evolua mai repede. Această birocrație are acum o șansă foarte mare prin acest PNRR de care tot auzim și care pare așa doar un document, dar el prevede ceva foarte important, și anume digitalizarea.
Trebuie s-o facem, pentru că dacă n-o facem pierdem banii. Cu această digitalizare, niște lucruri se vor schimba în România. Cei care au evoluat mai repede și care au obținut din banii europeni mai mult, au reușit asta pentru că nu și-au impus singuri niște reguli pe care nu le cerea nimeni. Femeile, în opinia mea, vor avea un rol foarte important în perioada următoare, pentru că lucrurile care se schimbă vor fi mai dificile pentru unii. Femeile au această capacitatea de a empatiza și de a asculta. În momentele grele e extraordinar să ai pe cineva care te ascultă și care te înțelege. În acest fel se leagă relații care sunt extrem de puternice și care ne îmbunătățesc pe noi ca persoane. În același timp, ne ajută și în cariera politică, pentru că oamenii uită rareori pe cel care a întins o mănă când îi era greu sau când altcineva nu putea să-l asculte.
Noi, în perioada următoare, și când zic noi mă refer la noi, doamnele, vom avea acest avantaj, această armă în lupta noastră, pentru că nu e simplu și nu o să fie, dar din combinația acestor lucru, dintr-un partid care e din ce în ce mai puternic, din niște oameni care sunt din ce în ce mai buni și mai pricepuți, și din această forță a femeilor care trebuie să prindă avânt acum, ne putem ridica și putem face din România și din Călărași un loc așa cum am tot visat și nu prea am reușit până acum.
Mi-a făcut mare plăcere să văd organizația de femei. Mi-a făcut mare plăcere să trec un pic prin oraș să vă dinamismul. Poate că unui locuitor nu i se pare că e suficient de repede, dar un om care vine la câtva timp constată imediat schimbarea. Când stăm într-un loc, e foarte greu să percepem cum se schimbă lucrurile, dar orașul este foarte schimbat și schimbat în bine. De asemenea, mi s-a părut foarte interesantă interacțiunea pe care am avut-o cu doamnele din organizația pentru femei.
Sunt foarte creative, sunt doamne care vor să afle lucruri, sunt doamne deja foarte informate, dar care sunt gata să ia orice oportunitate care le iese în cale pentru a dezvolta atât orașul și comunitatea. Aș vrea să permanentizăm cumva acest contact, pentru ca eu să aduc ce e nou și dumneavoastră să mă învățați lucruri pe care eu nu am cum să le știu deocamdată, lucrând la Bruxelles.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.
Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.
În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.
Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.
Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.
În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.
Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.
În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.
După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.
Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.
Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.
La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.
A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă
Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.
Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.
🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?
Din totalul de peste 4.300 de șomeri:
-
427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.
-
Doar 240 au între 25 și 29 de ani.
-
835 sunt în grupa 30-39 ani.
-
1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.
-
809 sunt între 50 și 55 de ani.
-
995 au peste 55 de ani.
Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.
📌 Câte indemnizații se plătesc?
Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.
⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor
Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:
-
43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.
-
35,05% au studii gimnaziale.
-
Doar 11% au terminat liceul.
-
Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.
Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Dispozitive indispensabile pentru ascuțirea lanțului de drujbă
Seniorii de la Căminul „Sf. Antim Ivireanul” au împodobit bradul, într-un moment încărcat de emoție și spiritul sărbătorilor
UPDATE – Probleme grave la trecerile peste Argeș din Mitreni, Clătești și Crivăț. Localnicii: „E debitul forțat care rupe tot!”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
