Știri
VIDEO. Carmen Avram: Călărași este în mintea mea tot timpul și e parte din mine
Una dintre cele mai apreciate femei din PSD a ajuns la Călărași la sfârșitul acestei săptămâni, la invitația președintei Organizației Județene a Femeilor Social-Democrate (OFSD), Marinela Voivozeanu. Carmen Avram, jurnalista de anchetă a discutat cu femeile social-democrate și conducerea partidului abordând teme precum Planul Național de Redresare și Reziliență.
https://youtu.be/qQ3TofQ_jEE
“Cred că astăzi este un moment pentru noi, Călărași, pe care să-l luăm în seamă și cred că vizita doamnei europarlamentar certifică faptul că organizația județeană PSD a femeilor e o organizație puternică. Astăzi, doamna europarlamentar, Carmen Avram, suntem aici cu activul jud. Călărași care s-a mobilizat cu venirea dumneavoastră și cred că putem să spunem că pe 8 septembrie, când au avut loc alegerile și a fost confirmată Mari Voivozeanu ca președinte al organizației de femei a PSD, am luat cea mai bună decizie. Vă mulțumim mult că ați venit astăzi la Călărași și cred că împreună vom construi un viitor pentru ce înseamnă Călărași și Parlamentul European.” a spus Vasile Iliuță, președintele PSD Călărași în cadrul întâlnirii.
“După acțiunile pe care deja le întreprindem împreună, iată a venit momentul în care suntem și noi căutate la nivel județean de femei care activează în politică, și femei remarcabile. Este o plăcere să o avem astăzi în rândul nostru pe doamna europarlamentar, Carmen Avram. În fața dumneavoastră, doamna europarlamentar, aveți nucleu organizației PSD. Sunt doamne care reprezintă o voce în fiecare comunitate a județului, având 55 de localități, 55 de organizații locale pe care le-am înființat în luna septembrie. Sunt doamne care se ocupă în viața de zi cu zi de accesarea fondurilor europene, de învățământ, sănătate, locuri de muncă, pentru că știm că faceți parte din comisia pentru ocuparea forței de muncă.” – a precizat Marinela Voivozeanu, președinta OFSD Călărași.
“Sunt convins că prezența dumneavoastră, astăzi, ne va ajuta pe noi, ca și organizație și în special pe doamne, la o dezvoltare mai bună. Te felicit Mari pentru inițiativă, ține-o tot așa. Mult succes, știți foarte bine că sunt alături de fiecare dintre dumneavoastră. Vă vreau lângă mine, vă mulțumesc și succes!” – a mai adăugat Mihăiță Beștea.
Astfel de întâlniri și evenimente sper să mai aibă loc nu numai în Călărași, și în alte localități. Să invităm miniștri, secretar de stat, europarlamentari, să ne facem cunoscuți ca și localitate și să devenim ceea ce era odată organizația Călărași, organizație fruntaș la nivel național. Eu vă doresc succes și după întâlnirea de astăzi să plecăm mai luminați.” – a spus Ion Samoilă, secretarul executiv al PSD Călărași.
Carmen Avram: Sunt foarte fericită că vin aici și știu că toți politicienii spun asta la un moment dat. Călărași este în mintea mea tot timpul și e parte din mine. Călărași m-a învățat să supraviețuiesc de una singură în condiții destul de grele. Mă gândesc foarte des la orașul ăsta, îmi amintesc foarte clar locuri, îmi amintesc locul meu preferat, pe care aș vrea să-l văd acum și sper să mai fie. Am trecut un pic prin oraș si o să mă mai plimb puțin mai încolo. Se schimbă foarte frumos și se lucrează peste tot. Știu că e un disconfort, pentru noi toți e un disconfort când se schimbă ceva, dar imaginea, impresia pe care am avut-o când am intrat a fost că e un oraș foarte dinamic și că s-au întâmplat foarte multe lucruri de când nu am mai fost. Cred că sunt vreo cel puțin 15 ani de când nu am mai fost și abia aștept să văd mai mult.
Cred că suntem în mâini bune și o să mergem tot înainte.
Din punctul de vedere al lucrurilor care vin dinspre Bruxelles, sunt vești bune și vești mai puțin bune, dar cred că ceva va fi foarte important pentru noi în perioada următoare e să ne gândim că toate generațiile, într-un fel sau altul, au trecut printr-o schimbare care a fost dramatică și care a dus viața individului și viața comunității într-o direcție necunoscută. Cu toate astea, am supraviețuit, am evoluat. Schimbarea care a început deja și care va veni prin noua legislație din Parlamentul European, care ne va afecta și pe noi, aduce și foarte multe oportunități. Puterea noastră va sta în capacitatea noastră de a exploata acele oportunități.
Nu suntem diferiți de ceilalți, cred că singurul lucru care ne separă dramatic de alte state europene este această birocrație care ne termină pe toți și la care trebuie să lucrăm un pic. Dacă rezolvăm problema birocrației, dacă noi o să reușim să concepem un sistem care să ne reducă timpul și numărul de neuroni pierduți în birocrație, vom evolua mai repede. Această birocrație are acum o șansă foarte mare prin acest PNRR de care tot auzim și care pare așa doar un document, dar el prevede ceva foarte important, și anume digitalizarea.
Trebuie s-o facem, pentru că dacă n-o facem pierdem banii. Cu această digitalizare, niște lucruri se vor schimba în România. Cei care au evoluat mai repede și care au obținut din banii europeni mai mult, au reușit asta pentru că nu și-au impus singuri niște reguli pe care nu le cerea nimeni. Femeile, în opinia mea, vor avea un rol foarte important în perioada următoare, pentru că lucrurile care se schimbă vor fi mai dificile pentru unii. Femeile au această capacitatea de a empatiza și de a asculta. În momentele grele e extraordinar să ai pe cineva care te ascultă și care te înțelege. În acest fel se leagă relații care sunt extrem de puternice și care ne îmbunătățesc pe noi ca persoane. În același timp, ne ajută și în cariera politică, pentru că oamenii uită rareori pe cel care a întins o mănă când îi era greu sau când altcineva nu putea să-l asculte.
Noi, în perioada următoare, și când zic noi mă refer la noi, doamnele, vom avea acest avantaj, această armă în lupta noastră, pentru că nu e simplu și nu o să fie, dar din combinația acestor lucru, dintr-un partid care e din ce în ce mai puternic, din niște oameni care sunt din ce în ce mai buni și mai pricepuți, și din această forță a femeilor care trebuie să prindă avânt acum, ne putem ridica și putem face din România și din Călărași un loc așa cum am tot visat și nu prea am reușit până acum.
Mi-a făcut mare plăcere să văd organizația de femei. Mi-a făcut mare plăcere să trec un pic prin oraș să vă dinamismul. Poate că unui locuitor nu i se pare că e suficient de repede, dar un om care vine la câtva timp constată imediat schimbarea. Când stăm într-un loc, e foarte greu să percepem cum se schimbă lucrurile, dar orașul este foarte schimbat și schimbat în bine. De asemenea, mi s-a părut foarte interesantă interacțiunea pe care am avut-o cu doamnele din organizația pentru femei.
Sunt foarte creative, sunt doamne care vor să afle lucruri, sunt doamne deja foarte informate, dar care sunt gata să ia orice oportunitate care le iese în cale pentru a dezvolta atât orașul și comunitatea. Aș vrea să permanentizăm cumva acest contact, pentru ca eu să aduc ce e nou și dumneavoastră să mă învățați lucruri pe care eu nu am cum să le știu deocamdată, lucrând la Bruxelles.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Fără apă de aproape 48 de ore, în plină iarnă. Locatarii din zona Direcției Agricole Călărași așteaptă cisterna
Știri
Dezvăluiri din umbrele istoriei: Lagărul ascuns de la Călărași și supraviețuitorii pogromului de la Iași
Stația finală pentru primul “tren al morții” care a părăsit Iașiul după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași. În acel pogrom devastator, mii de evrei au fost uciși pe străzile orașului, împușcați în curtea Chesturii de Poliție sau sufocați în vagoanele sigilate ale trenurilor. Totuși, povestea celor peste o mie de supraviețuitori care au fost ținuți captivi timp de două luni la Călărași rămâne puțin cunoscută. Dacă locurile din Moldova asociate cu pogromul – precum fosta Chestură din Iași, gările și gropile comune din Târgu Frumos, Podu Iloaiei sau Roman – au devenit repere ale memoriei colective, Călărașiul a rămas un punct obscur, plin de întrebări fără răspuns.
Ce reprezenta, de fapt, “lagărul de la Călărași”? Nu era un lagăr tradițional, ci un ansamblu de clădiri improvizate pentru detenție. Regimul era dur, marcat de foamete, mizerie și abuzuri, dar cu unele ameliorări datorate intervențiilor externe. Câți au murit? Oficial, 98 până la sfârșitul lui august 1941, din cauze precum septicemie, insuficiență renală, stop cardiac sau dizenterie, deși supraviețuitorii vorbesc de până la 200 de victime. Numele lor sunt parțial cunoscute din arhive, iar trupurile au fost îngropate în gropi comune sau individual în Cimitirul Evreiesc local. Mulți deținuți au fost exploatați la muncă forțată în port sau ateliere militare, unde au suferit umilințe și violențe.
Alți 69 de muribunzi au fost plasați la Școala din Măgureni, unde 40 au decedat rapid. Circa 35 au fost internați în spitalul local, cu alte pierderi. “Personalitățile” evreiești – aproximativ 80, inclusiv copii – au fost mutate în cele două sinagogi de pe strada Sfântul Nicolae (demolate în anii ’70), cu condiții ceva mai bune, dar aglomerate. Intervenția reprezentanților Federației Uniunii Comunităților Evreiești, precum Iancu Abramovici și Fred Șaraga, a adus haine, medicamente și hrană, permițând redistribuiri. Astfel, 420 de evrei au ajuns la magaziile Finți de pe malul canalului, lăsând la cazarmă muncitori și meseriași.
Statisticile oficiale arată că majoritatea deținuților (688) aveau între 21 și 50 de ani, cu 163 minori și 110 vârstnici. Profesii variate: funcționari, comercianți, croitori, muncitori, plus intelectuali și rabini. Trei medici evrei au primit permisiune să circule între locații. Spre sfârșitul lunii august, supraviețuitorii – 1.011 în total – au fost trimiși înapoi la Iași în două tranșe, dar listele oficiale înregistrează doar 902 nume.
Morții au fost înhumați în Cimitirul Evreiesc, cu un monument ridicat ulterior lângă gropile comune – fotografiat în 1950, dar deteriorat. În 1978-1979, rămășițele au fost exhuminate în secret și reînhumate în Israel, la Holon, cu aprobarea autorităților române. Această poveste tragică, scoasă la lumină din arhive și ruine, completează harta durerii pogromului de la Iași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
VIDEO. De ce s-a retras Oreste din televiziune și cum i-a schimbat viața mutarea într-un sat din județul Călărași
Fără apă de aproape 48 de ore, în plină iarnă. Locatarii din zona Direcției Agricole Călărași așteaptă cisterna
Premieră de film la Oltenița: „Un Weekend Criminal” ajunge pe marele ecran
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
