Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 542

Știri

VIDEO. Bătaie în toată regula, între elevi, în curtea Școlii Gimnaziale Nr.2 din Modelu

Published

on

În data de 12 februarie 2020, în jurul orei 16:50, într-o pauză, un elev de clasa a V-a de la Școala Gimnazială nr. 2 Modelu a fost pus la pământ și lovit cu picioarele de mai multe fete. O înregistrare video a fost făcută cu telefonul de către un coleg al celui lovit. Tot acesta l-ar fi anunțat pe profesorul de serviciu. Cei implicați au vârste cuprinse între 11 și 16 ani, iar una dintre fetele agresoare nu este elev al acestei școli.

Mama băiatului a povestit pentru cotidianul Observator de Călărași de la ce a început totul: „El se îmbulgărea cu un coleg, iar una dintre colege s-ar fi băgat între ei, iar el ar fi împins-o. La un moment dat, din greșeală, băiatul meu ar fi atins-o cu un pic de zăpadă. Atunci, cea în negru a trimis pe cealaltă mai mare, care îl bate cu pumnii pe față de l-a dărâmat, și au tăbărât toate trei pe el. (…) Nu trebuia să-și facă dreptate cu mâna lor, există director în școală, profesori”.

Atât directorul școlii, cât și inspectorul şcolar general al ISJ Călăraşi susţin că nu a existat o sesizare scrisă. Din spusele autorităților, copilul agresat primea de mai mult timp consiliere psihologică și i se va oferi sprijin și după acest incident.

Mama celui agresat spune că acesta nu e un caz singular în această școală din Modelu, însă celorlalți copii le e teamă să vorbească. De asemenea, ne spune că și băiatul ei a mai fost bătut, însă nu este crezut.

Advertisement

„Acum doi ani am făcut o sesizare în scris la poliție, anul trecut, în repetate rânduri, vorbind cu directorii din școală, cu dirigintele, și anul acesta la fel, ni s-a spus tot timpul că se va rezolva”, ne-a mărturisit femeia.

Mama băiatului este de părere că administrația localității, împreună cu profesorii, nu își face datoria așa cum ar trebui. „Copilul meu a ajuns traumatizat, nici el nu știe ce să mai spună, de frică să nu fie bătut (…)”, a adăugat femeia.

Directorul școlii, Andreea Chiran, afirmă că știe de existența acestui incindent și că a fost demarată o anchetă internă. Din spusele ei, un profesor de serviciu ar fi observat altercația și ar fi intervenit.

„Profesorul de serviciu a observat. Avem un profesor de serviciu în curtea școlii, acolo unde s-a întâmplat incidentul. În momentul în care a observat, a intervenit, a luat telefonul (n.r. – cu care a fost filmată bătaia), a despărțit elevii; (…) Dânsul când a ajuns, scena deja se întâmpla. (…) Ne-am autosesizat. Având în vedere incidentul foarte grav petrecut, vom constitui comisia și aceasta își va desfășura etapele de analiză a cazului, conform procedurii”, a declarat directorul.

Camelia Croitoru, inspectorul școlar general al ISJ Călăraşi, a avut o discuție cu directorul școlii din Modelu și vine cu următoarele completări: „Din câte mi-a spus doamna director, fetița care a agresat copilul nu este din școală, ar fi terminat și a intrat în curtea școlii. Înțeleg că poliția și-a făcut datoria aseară, fata este la poliție acum”.

Advertisement

Școala urmează să fie supravegheată de un agent de pază.

„Am avut o discuție și cu domnul primar și, începând de luni, vor vira bani școlii ca să angajeze o firmă de pază, ca prevenție, să nu se mai întâmple așa ceva”, a menţionat Camelia Croitoru.

Directorii vor trebui să-și facă programul de așa natură astfel încât să fie cineva acolo în permanență.

„Măsuri împotriva unora care nu sunt elevi nu le putem lua noi (n.r. – Inspectoratul Școlar Judeţean), le ia poliția”, a adăugat inspectorul şcolar general.

Acesta mai spune: „Dacă în urma anchetei făcute de școală va rezulta că au fost implicați elevii acesteia, ei vor putea fi sancționați prin scăderea notei la purtare. Știm că sunt astfel de cazuri, sunt situații pe care le putem rezolva, avem o colaborare foarte bună cu primăria, care se implică în viața școlii și ne sprijină”.

Articolul este documentat de reporterul Observator de Călărași, Trepăduș Ștefan

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Laptele cu usturoi: Remediu tradițional cu beneficii potențiale pentru sănătate

Published

on

Laptele cu usturoi este un remediu naturist tradițional, foarte apreciat în medicina ayurvedică și populară, folosit de secole pentru susținerea sănătății. Combină proprietățile antibacteriene și antiinflamatoare ale usturoiului cu nutrienții din lapte, oferind un sprijin natural pentru diverse afecțiuni. Deși multe beneficii sunt susținute de tradiție și studii preliminare pe usturoi, nu înlocuiește tratamentele medicale – consultă întotdeauna un medic înainte de utilizare.

Iată principalele beneficii raportate:

  • Elimină paraziții intestinali – Usturoiul are proprietăți antiparazitare tradiționale, eficient împotriva unor viermi intestinali.
  • Combate insomnia – Consumată caldă, băutura ajută la relaxare și inducerea somnului, datorită efectului calmant.
  • Ameliorează tusea uscată – Mai eficientă dacă laptele este încălzit și adăugată o linguriță de miere; acționează ca expectorant natural.
  • Susține în caz de astm – Poate reduce simptomele respiratorii, datorită compușilor antiinflamatori din usturoi.
  • Îmbunătățește starea în tuberculoză – Tradițional folosit pentru afecțiuni pulmonare, dar fără dovezi științifice solide pentru vindecare.
  • Menține sănătatea tractului digestiv – Stimulează digestia, reduce balonarea și susține flora intestinală.
  • Ajută în pneumonie – Proprietăți antibacteriene pot oferi sprijin, dar nu tratează boala.
  • Reduce durerile articulare din artrită – Efect antiinflamator poate ameliora inflamația și durerea.
  • Scade colesterolul – Usturoiul contribuie semnificativ la reducerea LDL-ului (“colesterolul rău”), susținut de unele studii.
  • Susține sănătatea cardiacă – Poate îmbunătăți circulația și reduce riscurile cardiovasculare.

Cum prepari acest remediu:

Ai nevoie de un cățel de usturoi românesc (preferabil, pentru proprietăți mai intense) și 500 ml lapte proaspăt de vacă sau de capră. Curăță și zdrobește usturoiul, apoi amestecă-l în lapte. Consumă amestecul pe parcursul unei zile întregi, până când simptomele se ameliorează. Pentru un efect mai bun, poți încălzi laptele ușor (fără a-l fierbe intens, pentru a păstra compușii activi).

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”

Published

on

În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.

Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut

Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.

În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.

ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”

Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.

Advertisement

Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:

  • incapacitate administrativă,
  • lipsă de personal specializat,
  • dezinteres sau amânări repetate.

Diferențe uriașe între localități vecine

Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.

Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.

Ce pierd localitățile care au stat pe margine

Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:

  • drumuri nemodernizate,
  • școli și clădiri publice nereabilitate,
  • servicii publice rămase în urmă,
  • oportunități economice ratate.

În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Continue Reading

Agricultură și Industrie

10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei

Published

on

Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.

De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.

Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.

Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.

Advertisement

Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading