Știri
VIDEO. Alex Drăgulin: Mi s-a solicitat clar să plec din acest serviciu
Directorul Serviciului Public Pentru Gestionarea Câinilor Fără Stăpan Călărași din Municipiul Călărași, Alex Drăgulin, a susținut o conferință de presă la sfârșitul acestei săptămâni pentru a prezenta activitatea sa desfășurată timp de 9 ani de zile în cadrul SPPGCFS ca director și s arate motivele care au condus la decizia de a demisiona din cadrul seriviciului din subordinea Primăriei Municipiului Călărași din funcția de director.
PUTEȚI URMĂRI MATERIALUL VIDEO AICI
Alex Drăgulin: Dețin această funcție din februarie 2012, atunci când fostului primar Nicolae Dragu m-a împuternicit să ocup această funcție a acestui adapost – neautorizat, nefuncțional, cu o singură clădire nefuncțională în care aveam decât o singură masă de sterilizare, fără instrumentar, fără medic. Câinii erau hrăniți cu deșeuri de origine animală din abatoare fără să îndeplinească condițiile legale de funcționare.
Am reușit în urma a 6 luni să construim prima parte a adăpostului și să reușim să autorizăm adăpostul. Am reușit, de-a lungul celor 9 ani să aduc un adăpost la standarde europene, să plecăm de la capturarea din 2012 cu lemne și sârme și să ajungem la arme cu tranchilizante. Am reușit să duc activele preluate de la 1 300 000 de lei, la 3 000 000 de lei, asta înseamnă 3000000000.00 (trei miliarde) de lei vechi, din care nu mai puțin de 9 miliarde valori de patrimoniu pe care le las în urma mea au fost executate în regie proprie cu oamenii din cadrul serviciului. A fost o muncă grea, pentru că am fost undeva la mijloc între ONG-ul cu care am intrat în conflict atunci când am preluat adăpostul. Am reușit, împreună cu ei, în septembrie anul trecut să oprim eutanasia în Călărași.
Pentru că m-am impus, am reușit, împreună cu echipa, să dezvoltăm acest adăpost, să plecăm de la 2 „Papuci” și să ajungem la mașini autorizate, inclusiv pe o destinație lungă. Ne-am luptat pentru viața animalelor și vă spun că n-a fost ușor să aducem ONG-urile la Călărași, să dăm șansă animalelor la viață. Tot timpul ne-au apărut probleme la care ne-am adaptat și pentru care am luat măsuri, așa cum este și incineratorul pe care îl avem în dotare, care ne-a sprijinit ori de câte ori cetățenii au avut nevoie atunci când le-a decedat un animal în curte sau animalele găsite pe domeniul public. Să nu mai spun de pesta porcină africană pe care eu am gestionat-o timp de un an, prin măsuri de combatere și eradicare alături de DSVSA Călărași. Toate acestea în sprijinul cetățeanului și al orașului.
În ultimii doi ani, fosta administrație împreună cu mine, am luat decizia de a ne ocupa și de alte activități în folosul orașului și al cetățenilor. Mă refer la campaniile de curățenie atunci unde aproape o treime din oraș a fost gestionată de oamenii adăpostului. De doi ani oamenii adăpostului au făcut curățenie și au tuns iarba în orașul Călărași. Permanent am avut dispecerat 24/24 pentru a interveni rapid la solicitarea cetățenilor.
Sunt foarte multe de spus, dar vă pot spune că plec mândru din acest adăpost pentru că prin el mi-au trecut nu mai puțin de 2500 de câini și 800 de pisici de care ne-am ocupat cu drag, pe care le-am îngrijit și cărora le-am găsit o casă. Las în urma mea atâtea lucruri bune, un adăpost la standarde europene, colaborări cu ONG-urile din străinătate și mi-aș dori să las în urma mea o echipă tânără, formată de-a lungul timpului, însă nu cred că vom avea această șansă. O să motivez demisia. La preluarea mandatului am avut discuții cu domnul primar Dulce, cu domnul vice-primar Dragu, cu domnul vice-primar Coman care și-au dorit să continuăm această colaborare deși domnul primar Dulce mi-a exprimat că se fac presiuni foarte mari din partea domnului Grama, din partea domnului Mihai Bogdan pentru demiterea mea și pentru a demisiona de la conducerea acestui serviciu.
La începutul lunii decembrie, pe holurile primăriei, am fost abordat de domnul Grama, nu știam nici măcar calitatea lui în primărie la acea vreme, prin care mi s-a solicitat clar să plec din cadrul acestui serviciu. I-am explicat că nu am de ce și aș fi înțeles acest lucru dacă mi-ar fi fost solicitată de către domnul primar Dulce sau de către unul dintre viceprimari. Nu aș fi avut nimic împotrivă – nu sunt de neînlocuit, sunt oameni care pot fi mai buni ca mine, sper să fie mai buni și să dovedească lucrul ăsta. Ca urmare a discuției prin care am spus că nu pot să mă gândesc la această demisie, pentru că nu mi-a fost solicitată de către conducere, a început o hărțuire totală asupra mea, o hărțuire prin adrese, prin controale trimise de la Primărie, adrese care aveau termen de răspuns o oră jumătate, timp imposibil, adrese prin care mi se solicita contabilitatea pe patru ani, solicitau în copie xerox în numai cinci zile atâția ani, fără să se poarte cel puțin o discuție cu mine referitoare la funcționarea adăpostului, ce înseamnă adăpostul, ce s-a făcut în adăpost, absolut nimic.
Ca urmare a acestor hărțuiri am decis să mă retrag și să las echipa mea în urmă, o echipă bună, formată de-a lungul timpului. Deși mi-am dat demisia, a urmat în continuare hărțuirea pe alți oameni din interiorul serviciului. Se vede clar dorința acestui domn Grama de a elimina toate persoanele din acest adăpost.
Ne chinuim de mai mult de trei săptămâni să plătim medicul, să plătim hrana pentru animale deși am făcut nenumărate cereri și am documentele doveditoare. Ni s-a spus clar că domnul Grama refuză să ne alimenteze conturile pentru plata serviciilor. Riscăm să rămânem fără licență, fără autorizație de funcționare, riscăm să rămânem fără hrană. Voi lua decizia de a mă retrage mai devreme de termenul stabilit măcar să se ocupe și să continue ceea ce am lăsat eu aici.
Ce spune viceprimarul Nicolae DRAGU
Nicolae Dragu: În anul 2012 l-ați numit pe Alex Drăgulin la conducerea serviciului public pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Care au fost criteriile gândite la dumneavoastră la acea vreme?
La început am constatat că este un om tânăr, energic, conducea o firmă de construcții la vremea respectivă. Observând ca este energic, chiar și inteligent, am constat că merită să-i dau un serviciu pentru a face puțină ordine în oraș. Aveam la momentul acela 6500 de câini pe străzile Municipiului și am reușit să reducem spectaculos numărul prin implicarea lui. El a modernizat, a mărit, a triplat capacitatea de cazare, chiar a mai creat pentru animale mari. A creat adăposturi pentru pisici, păsări, deci a modernizat și el în continuare. A continuat politica mea.
Călărași PRESS: Considerați că și-a făcut treaba în cei 9 ani?
Consider că și-a făcut-o. Acum sunt probleme că perfecțiune nu există, nimeni nu-i perfect, decât domnul Isus Hristos.
Călărași PRESS: Ca actual viceprimar al Municipiului, considerați că sunt probleme în momentul de față la serviciul pentru protecția animalelor?
Părerea mea că nu. S-a făcut sterilizarea la multe animale și zic că suntem la un nivel bun de implicare în această problemă la nivel Municipal.
Primarul Marius Dulce: Nu are cine să pună presiune pe primar ca să schimbe pe cineva. Dacă e de schimbat îl schimbă.
Călărași PRESS: Există criterii care să conducă la decizia asta?
Primarul Marius Dulce: Acum se efectuează niște verificări la adăpostul pentru câini. În urma verificărilor pe care le facem vom lua o decizie care ne va duce la o concluzie.
Nu există nicio presiune, el a insistat să țină o conferință de presă la care eu am spus ca nu ar fi bine să o facă. Eu l-am sunat de dimineață și i-am spus că nu ar fi bine să țină o conferință de presă pentru că el vrea să se victimizeze. Dacă vrea să se victimizeze e chiar problema lui. Nu am nicio problemă cu omul. Eu l-am respectat, îi respect decizia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sălile de sport din școlile călărășene, modernizate prin PNRR: primarul Marius Dulce a semnat contractul pentru materiale didactice de peste 580.000 de lei
Protecție totală la job: România interzice oficial hărțuirea și violența inclusiv în online, deplasări și pauze de masă
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
