Astăzi, 8 mai, sărbătorim Ziua Mondială a Crucii Roșii și a Semilunii Roșii, o zi în care celebrăm moștenirea lui Henry Dunant. Viziunea sa a dus la crearea Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie și a impulsionat generații întregi de voluntari să se dedice umanității.
În această zi specială pentru Mișcarea noastră, care este marcată prin adoptarea sloganului #KeepingHumanityAlive – #PăstrămUmanitateaVie, reafirmăm angajamentul de durată al Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie de a susține demnitatea umană, de a alina suferința și de a acorda asistență persoanelor care se confruntă cu situații dificile, în special în zonele îndepărtate și greu accesibile.
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie sărbătorește 161 de ani de acțiune umanitară la nivel mondial. Ea este formată din Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC), Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC) și 191 de Societăți Naționale. Voluntarii sunt primii care răspund nevoilor, lucrând neîncetat pentru a-i sprijini pe cei mai afectați. Aceștia se află pe teren în locurile afectate de dezastre și conflicte, acordând primul ajutor, oferind îngrijire, distribuind materiale umanitare esențiale.
Advertisement
Pentru Mișcare, ultimele 12 luni au fost marcate și de evenimente nefericite. Rețeaua noastră a pierdut 30 de lucrători umanitari, uciși în zone de conflict precum Gaza, Libia, Sudan, Etiopia și Iran.
Anul acesta, tema Zilei Mondiale a Crucii Roșii și a Semilunii Roșii este #PăstrămUmanitateaVie. Ne folosim de acest slogan pentru a solicita o mai mare protecție pentru lucrătorii umanitari și pentru a evidenția activitatea pe care aceștia o desfășoară în folosul omenirii.
În România, Crucea Roșie Română, parte a Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, are o lungă tradiție de ajutorare a persoanelor vulnerabile. Cei peste 8.000 de voluntari din toată țara ajung la zeci de mii de oameni în fiecare an, prin intermediul programelor de sănătate, de reducere a riscului de dezastre, de incluziune socială și multe altele.
Camelia Șucu, Președintele Crucii Roșii Române:
„Astăzi, 8 mai, marcăm Ziua Mondială a Mișcării de Cruce Roșie și de Semilună Roșie, un moment esențial pentru a celebra și recunoaște munca neobosită a milioanelor de voluntari și angajați care își dedică viața pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoie. În calitate de Președinte al Crucii Roșii Române, sunt profund onorată să stau alături de această comunitate globală incredibilă. Astăzi nu doar că reflectăm la istoria și realizările noastre, dar și reînnoim angajamentul față de principiile umanitare universale care ghidează fiecare acțiune a noastră – umanitate, imparțialitate, neutralitate, independență, voluntariat, unitate și universalitate”.
Advertisement
Adrian Halpert, director general al Crucii Roșii Române:
„Fie că este vorba de răspuns la dezastre, suport în situații de criză sanitară sau sprijin continuu pentru persoanele marginalizate, rolul mișcării internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie este crucial în oferirea de asistență și protecție pentru cei vulnerabili, indiferent de naționalitate, rasă, credințe religioase, clasă sau opinii politice. De Ziua Mondială a Crucii Roșii și Semilunii Roșii, fac un apel la fiecare dintre voi să recunoașteți și să sprijiniți eforturile noastre, fie printr-o donație, fie devenind voluntar sau, pur și simplu, prin răspândirea cuvântului despre munca noastră vitală. Fiecare gest contează!”.
În ciuda provocărilor cu care se confruntă umanitatea – escaladarea conflictelor armate, creșterea numărului de dezastre naturale, nerespectarea dreptului umanitar internațional și dificultățile întâmpinate de actorii umanitari pentru a ajunge la persoanele aflate în nevoie – Mișcarea de Cruce Roșie și Semiluna Roșie rămâne dedicată ajutorării celor vulnerabili. Toate acțiunile Crucii Roșii și ale Semilunii Roșii sunt conduse de valori umanitare precum neutralitatea, protecția demnității umane și respectul pentru diversitate, care sunt încorporate în cele șapte principii fundamentale ale Mișcării de Cruce Roșie și Semilună Roșie. În contextul unei lumi în schimbare rapidă, aceste principii fundamentale sunt mai relevante ca niciodată.
#PăstrămUmanitateaVie
Advertisement
Resurse video:
Despre Crucea Roșie Română
Advertisement
Crucea Roșie Română este cea mai mare organizație umanitară din țară, cunoscută pentru rolul său vital în intervenția în caz de dezastre. Cu o rețea extinsă la nivel național, Crucea Roșie Română acționează ca un pilon de sprijin în situații de urgență, oferind ajutor și asistență esențială pentru comunitățile afectate de dezastre.
Rolul auxiliar al Crucii Roșii Române este de a completa eforturile autorităților naționale și locale în intervenția la dezastre.
Organizația este adesea una dintre primele care răspund la crize, oferind ajutor imediat și coordonând resursele pentru a răspunde nevoilor urgente ale victimelor. Această intervenție se extinde de la distribuirea de alimente și apă până la organizarea de tabere de sinistrați, furnizarea de prim-ajutor de bază și suport psihologic pentru cei afectați. Urmărește Crucea Roșie Română pe: Facebook, Instagram, YouTube, TikTok!
Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.
Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.
Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.
Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.
Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.
Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.
Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.
Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.
Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, critică sancțiunile aplicate după manifestațiile de Ziua Unirii: „Libertatea de exprimare nu trebuie penalizată”
Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a reacționat public, printr-o postare pe rețelele sociale, față de amenzile și sesizările penale aplicate unor participanți la manifestațiile organizate de Ziua Unirii Principatelor Române, la Iași și Focșani. Parlamentarul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează exprimarea nemulțumirilor civice și avertizează asupra riscului de a limita drepturi fundamentale.
În mesajul său, Dragoș Coman susține că dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic reprezintă „o piatră de temelie a democrației” și trebuie protejat, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt critice la adresa liderilor politici sau a instituțiilor statului. Potrivit deputatului, critica sau exprimarea nemulțumirii nu pot fi asimilate automat unor acte de violență.
Deputatul AUR atrage atenția că sancțiunile aplicate pentru huiduieli sau proteste pot avea efecte contrare, descurajând participarea publică și alimentând polarizarea socială. „În loc să ne unim, devenim din ce în ce mai divizați”, transmite acesta, subliniind că dialogul și respectul reciproc sunt esențiale pentru coeziunea socială.
În finalul postării, Dragoș Coman face apel la respectarea opiniilor diferite și la construirea schimbărilor prin dialog, nu prin constrângere sau forță, considerând că doar astfel pot fi obținute rezultate durabile în societate.
Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
