Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 18°C | Anul XI Nr. 528

La zi

VIDEO / 4 martie – 48 de ani de la devastatorul cutremur din 1977. Ce își mai amintesc oamenii din Călărași

Published

on

Pe 4 martie 1977, la ora 21:21, România avea să fie zguduită de cel mai puternic seism din istoria sa recentă. Cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, cutremurul a durat doar 56 de secunde, dar impactul său a fost devastator. Peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața, iar alte mii au fost rănite. Cele mai mari pagube au fost în București, unde blocuri întregi s-au prăbușit, îngropând sub dărâmături sute de persoane.

Deși Călărașiul nu a fost printre cele mai afectate orașe, cutremurul a fost resimțit puternic și aici. Oamenii au ieșit speriați în stradă, iar panica s-a răspândit rapid. Pentru mulți, acea noapte a rămas de neuitat.

„Am ieșit afară în fugă. Nu știam ce se întâmplă”

Cei care au trăit cutremurul își amintesc și astăzi spaima resimțită în acele clipe. Un călărășean care avea 25 de ani în 1977, povestește:

„Eram acasă, mă uitam la televizor când, dintr-o dată, am simțit cum totul începe să se clatine. În câteva secunde, lustra se legăna haotic, mobila se mișca, iar pereții trosneau. Am ieșit afară în fugă, la fel ca toți vecinii. Nu știam ce se întâmplă. Se auzeau țipete, oamenii erau panicați. Nimeni nu avea curaj să se întoarcă în casă.”

Advertisement

Pentru mulți călărășeni, acea noapte a fost una albă. Oamenii s-au adunat în grupuri, în fața blocurilor sau în locuri deschise, de teamă că vor urma replici.

„Ne-am dus în fața blocului și am stat acolo ore întregi. Se vorbea că ar putea veni alt cutremur. A fost cea mai lungă noapte din viața mea”, își amintește Maria C., care avea 15 ani atunci.

Spre deosebire de București, unde peste 30 de blocuri s-au prăbușit complet, la Călărași pagubele au fost mai reduse. Specialiștii spun că structura solului și distanța față de epicentru au făcut ca seismul să fie resimțit mai puternic în alte zone ale țării.

„În Călărași, s-au înregistrat doar fisuri la unele clădiri vechi, dar nu au fost prăbușiri. Cu toate acestea, panica a fost mare, iar oamenii s-au temut să se întoarcă în casele lor”, explică un expert în construcții.

La nivel național, cutremurul din 1977 a impus cele mai mari operațiuni de salvare de până atunci. Peste 30.000 de pompieri și militari au fost mobilizați pentru a scoate victimele dintre dărâmături. Bucureștiul a fost cel mai afectat, cu peste 1.500 de morți și 11.300 de răniți.

Advertisement

În Bulgaria, unda seismică a provocat, de asemenea, pagube mari. În orașul Svistov, peste 100 de persoane și-au pierdut viața, iar multe clădiri s-au prăbușit.

48 de ani mai târziu – suntem mai pregătiți?

Cutremurul din 1977 a schimbat normele de siguranță în construcții, iar multe clădiri ridicate după acel an sunt mai solide. Cu toate acestea, problema blocurilor vechi rămâne una actuală.

În ultimii ani, România a fost zguduită de mai multe cutremure moderate. Cel mai recent, pe 14 februarie 2023, un seism de 5,7 a lovit Oltenia, provocând pagube materiale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Elevii de la Clubul Vultech Code Kids, prezenți la Hackathonul de la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași a fost reprezentată, astăzi, la Hackathonul organizat la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești, prin cursanții Clubului Vultech Code Kids – Ion Andrei și Anghel Casian. Cei doi tineri și-au pus la încercare creativitatea și abilitățile de programare în cadrul unei competiții pline de provocări.

Evenimentul se desfășoară sub coordonarea Fundației Progress, fiind parte dintr-un proiect derulat la nivelul Bibliotecii Județene Călărași de Bogdan Ghiță, coordonatorul Clubului Vultech.

De asemenea, la Hackathon participă și reprezentanți ai Bibliotecii Comunale Dorobanțu – doamnele Kiru Tudorița și Ioana Sava –, alături de copiii din clubul Robo Minds Code Kids.

🔹 Organizatorii subliniază că astfel de competiții reprezintă o oportunitate excelentă pentru tineri de a-și dezvolta competențele digitale, spiritul de echipă și pasiunea pentru tehnologie.
🔹 Toți participanții se bucură de o experiență interactivă, în care învățarea se îmbină cu distracția și inovația.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DNA zguduie Compania de Apă Brașov și administrația județeană

Published

on

În dimineața zilei de 18 septembrie 2025, liniștea aparentă a administrației publice din Brașov a fost tulburată de o amplă operațiune a Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii anticorupție au efectuat 12 percheziții simultane în județele Brașov și Galați, vizând sediul Companiei de Apă Brașov, Consiliul Județean și mai multe adrese private. Ancheta vizează suspiciuni grave de corupție: dare și luare de mită, precum și trafic de influență.

În centrul investigației se află Liviu Cocoș, directorul general al Companiei de Apă Brașov și prim-vicepreședinte al filialei locale PNL. Alături de el, Șerban Constantin Todorică, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al PNL Brașov, este de asemenea vizat. Potrivit surselor judiciare, rețeaua investigată ar include șase suspecți, printre care un consilier județean, membri ai conducerii companiei și ai administrației locale.

Operațiunea DNA vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de remunerațiile exorbitante din cadrul Companiei de Apă Brașov. Fostul director general ar fi beneficiat de un salariu lunar de peste 70.000 de lei brut, iar contractul său includea o clauză de despăgubire de 400.000 de lei în caz de reziliere abuzivă. Aceste cifre au stârnit indignare publică și au alimentat suspiciuni privind gestionarea fondurilor publice.

Ancheta în desfășurare ridică semne de întrebare asupra modului în care funcțiile publice au fost folosite pentru obținerea de foloase necuvenite. DNA investighează dacă întreaga structură administrativă a fost infiltrată de interese politice și economice, într-un mecanism de influență și recompensă care a afectat transparența și integritatea instituțiilor locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA

Published

on

Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.

Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.

Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.

DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.

Advertisement

În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.

Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading