Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -8°C | Anul XI Nr. 546

La zi

VIDEO / 4 martie – 48 de ani de la devastatorul cutremur din 1977. Ce își mai amintesc oamenii din Călărași

Published

on

Pe 4 martie 1977, la ora 21:21, România avea să fie zguduită de cel mai puternic seism din istoria sa recentă. Cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, cutremurul a durat doar 56 de secunde, dar impactul său a fost devastator. Peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața, iar alte mii au fost rănite. Cele mai mari pagube au fost în București, unde blocuri întregi s-au prăbușit, îngropând sub dărâmături sute de persoane.

Deși Călărașiul nu a fost printre cele mai afectate orașe, cutremurul a fost resimțit puternic și aici. Oamenii au ieșit speriați în stradă, iar panica s-a răspândit rapid. Pentru mulți, acea noapte a rămas de neuitat.

„Am ieșit afară în fugă. Nu știam ce se întâmplă”

Cei care au trăit cutremurul își amintesc și astăzi spaima resimțită în acele clipe. Un călărășean care avea 25 de ani în 1977, povestește:

„Eram acasă, mă uitam la televizor când, dintr-o dată, am simțit cum totul începe să se clatine. În câteva secunde, lustra se legăna haotic, mobila se mișca, iar pereții trosneau. Am ieșit afară în fugă, la fel ca toți vecinii. Nu știam ce se întâmplă. Se auzeau țipete, oamenii erau panicați. Nimeni nu avea curaj să se întoarcă în casă.”

Advertisement

Pentru mulți călărășeni, acea noapte a fost una albă. Oamenii s-au adunat în grupuri, în fața blocurilor sau în locuri deschise, de teamă că vor urma replici.

„Ne-am dus în fața blocului și am stat acolo ore întregi. Se vorbea că ar putea veni alt cutremur. A fost cea mai lungă noapte din viața mea”, își amintește Maria C., care avea 15 ani atunci.

Spre deosebire de București, unde peste 30 de blocuri s-au prăbușit complet, la Călărași pagubele au fost mai reduse. Specialiștii spun că structura solului și distanța față de epicentru au făcut ca seismul să fie resimțit mai puternic în alte zone ale țării.

„În Călărași, s-au înregistrat doar fisuri la unele clădiri vechi, dar nu au fost prăbușiri. Cu toate acestea, panica a fost mare, iar oamenii s-au temut să se întoarcă în casele lor”, explică un expert în construcții.

La nivel național, cutremurul din 1977 a impus cele mai mari operațiuni de salvare de până atunci. Peste 30.000 de pompieri și militari au fost mobilizați pentru a scoate victimele dintre dărâmături. Bucureștiul a fost cel mai afectat, cu peste 1.500 de morți și 11.300 de răniți.

Advertisement

În Bulgaria, unda seismică a provocat, de asemenea, pagube mari. În orașul Svistov, peste 100 de persoane și-au pierdut viața, iar multe clădiri s-au prăbușit.

48 de ani mai târziu – suntem mai pregătiți?

Cutremurul din 1977 a schimbat normele de siguranță în construcții, iar multe clădiri ridicate după acel an sunt mai solide. Cu toate acestea, problema blocurilor vechi rămâne una actuală.

În ultimii ani, România a fost zguduită de mai multe cutremure moderate. Cel mai recent, pe 14 februarie 2023, un seism de 5,7 a lovit Oltenia, provocând pagube materiale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Nicușor Dan și-a pus semnătura, este lege și se aplică de azi în toată România. Polițiștii locali primesc mai multă putere

Published

on

Legea care permite polițiștilor locali să folosească camere foto-video-audio portabile în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu a fost promulgată și intră în vigoare chiar de astăzi, în toată România. Actul normativ a fost semnat de președintele Nicușor Dan și vizează direct modul în care se desfășoară intervențiile poliției locale în spațiul public.

Potrivit noii reglementări, agenții de poliție locală pot utiliza camere portabile care înregistrează imagine și sunet în timpul legitimărilor, la constatarea și sancționarea contravențiilor, în cazul folosirii mijloacelor de imobilizare sau în intervenții pentru protejarea vieții, bunurilor și ordinii publice. În anumite situații, aceste înregistrări pot fi realizate fără consimțământul persoanelor surprinse, legea oferind un cadru legal clar pentru astfel de acțiuni.

Președintele Nicușor Dan a precizat că, atunci când circumstanțele permit, cetățenii vor fi informați că sunt înregistrați. În plus, autoritățile publice locale au obligația de a anunța public dacă poliția locală este dotată cu astfel de echipamente, măsura fiind prezentată ca un pas important spre creșterea transparenței instituționale.

Un capitol distinct al legii vizează protecția datelor personale. Înregistrările realizate de poliția locală vor fi stocate pentru o perioadă de maximum șase luni, după care vor fi șterse. Excepție fac situațiile în care imaginile sau sunetul reprezintă probe într-o anchetă penală sau într-o procedură judiciară, caz în care acestea vor fi păstrate conform legii.

Advertisement

Pentru implementarea sistemului, administrațiile publice locale vor putea accesa fonduri europene destinate achiziției de echipamente și infrastructură tehnică, astfel încât costurile să nu fie suportate exclusiv din bugetele locale.

„Această lege contribuie la creșterea transparenței activității poliției locale și la consolidarea siguranței publice, oferind în același timp un nivel mai ridicat de protecție atât cetățenilor, cât și agenților”, a transmis președintele Nicușor Dan într-un mesaj public.

Noua măsură schimbă semnificativ relația dintre cetățeni și poliția locală, introducând un instrument care poate deveni atât o garanție a legalității intervențiilor, cât și o probă esențială în situații conflictuale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Bătaie pe o stradă din Ileana: patru bărbați, reținuți de polițiști pentru violență și tulburarea ordinii publice

Published

on

Un conflict izbucnit pe fondul unor discuții în contradictoriu s-a transformat, sâmbătă seară, într-un scandal cu intervenție de urgență a poliției, în comuna Ileana, județul Călărași. Doi bărbați au fost agresați fizic, iar patru persoane au ajuns în arest pentru 24 de ore.

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție, incidentul a avut loc în data de 10 ianuarie, în jurul orei 23:10. Polițiștii Secției 8 Poliție Rurală Tamădău Mare au fost sesizați prin 112 de un bărbat de 48 de ani, care a reclamat că el și cumnatul său au fost bătuți de mai multe persoane.

Din primele verificări a reieșit că cei doi se aflau pe o stradă din localitate când, pe fondul unor discuții tensionate, ar fi fost agresați fizic de un grup de indivizi. La fața locului a fost solicitat un echipaj medical, care a acordat îngrijiri victimelor.

În urma cercetărilor desfășurate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu-Gară, polițiștii au identificat patru bărbați bănuiți de comiterea faptelor, cu vârste cuprinse între 17 și 36 de ani. Inițial, în cauză a fost întocmit dosar penal pentru lovire sau alte violențe, ulterior fiind extinsă urmărirea penală și pentru infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice.

Advertisement

Pe baza probelor administrate, procurorul de caz a dispus reținerea celor patru bărbați pentru 24 de ore. Aceștia urmează să fie prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu-Gară, în vederea stabilirii unei măsuri preventive superioare.

Reprezentanții poliției precizează că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate drepturile prevăzute de legislația în vigoare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

ANOFM lansează cursuri gratuite de calificare pentru șomeri: diplomă recunoscută în toată Europa. Cursanții primesc bani pentru participare

Published

on

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) anunță lansarea unui nou proiect de formare profesională, destinat persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Derulat în perioada iulie 2025 – iunie 2028, proiectul „COMPETENT – Format, calificat, competitiv pe piața muncii!” este cofinanțat din Fondul Social European Plus (FSE+), prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027.

În cadrul proiectului, șomerii înregistrați la AJOFM Călărași vor putea urma gratuit cursuri de calificare profesională, organizate prin CRFPA Călărași și Agenția Locală Oltenița. Participanții vor beneficia de o indemnizație de 5 lei/oră, decontarea transportului și sprijin personalizat pe parcursul formării.

Lista cursurilor disponibile include calificări din domenii variate:

  • Ajutor bucătar (180 ore)
  • Coafor (720 ore)
  • Zidar pietrar tencuitor (720 ore)
  • Îngrijitor spații verzi (180 ore)
  • Patiser (360 ore)
  • Măsurist utilaje căi și terasamente (720 ore)
  • Sudor (720 ore)

Toți absolvenții vor primi diplome recunoscute la nivel european, ceea ce le permite accesul la locuri de muncă atât în România, cât și în spațiul UE.

Ce acte sunt necesare pentru înscriere:

Advertisement
  • act de identitate
  • act de studii
  • certificat de naștere
  • certificat de căsătorie (dacă este cazul)

Unde se pot adresa doritorii:

  • Sediul AJOFM Călărași, Str. 13 Decembrie nr. 12
  • Sediul Agenției Locale Oltenița, Str. Argeșului nr. 111

Pentru informații suplimentare: 0242/318376 int. 105 sau [email protected]

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading