Pe 4 martie 1977, la ora 21:21, România avea să fie zguduită de cel mai puternic seism din istoria sa recentă. Cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, cutremurul a durat doar 56 de secunde, dar impactul său a fost devastator. Peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața, iar alte mii au fost rănite. Cele mai mari pagube au fost în București, unde blocuri întregi s-au prăbușit, îngropând sub dărâmături sute de persoane.
Deși Călărașiul nu a fost printre cele mai afectate orașe, cutremurul a fost resimțit puternic și aici. Oamenii au ieșit speriați în stradă, iar panica s-a răspândit rapid. Pentru mulți, acea noapte a rămas de neuitat.
„Am ieșit afară în fugă. Nu știam ce se întâmplă”
Cei care au trăit cutremurul își amintesc și astăzi spaima resimțită în acele clipe. Un călărășean care avea 25 de ani în 1977, povestește:
„Eram acasă, mă uitam la televizor când, dintr-o dată, am simțit cum totul începe să se clatine. În câteva secunde, lustra se legăna haotic, mobila se mișca, iar pereții trosneau. Am ieșit afară în fugă, la fel ca toți vecinii. Nu știam ce se întâmplă. Se auzeau țipete, oamenii erau panicați. Nimeni nu avea curaj să se întoarcă în casă.”
Pentru mulți călărășeni, acea noapte a fost una albă. Oamenii s-au adunat în grupuri, în fața blocurilor sau în locuri deschise, de teamă că vor urma replici.
„Ne-am dus în fața blocului și am stat acolo ore întregi. Se vorbea că ar putea veni alt cutremur. A fost cea mai lungă noapte din viața mea”, își amintește Maria C., care avea 15 ani atunci.
Spre deosebire de București, unde peste 30 de blocuri s-au prăbușit complet, la Călărași pagubele au fost mai reduse. Specialiștii spun că structura solului și distanța față de epicentru au făcut ca seismul să fie resimțit mai puternic în alte zone ale țării.
„În Călărași, s-au înregistrat doar fisuri la unele clădiri vechi, dar nu au fost prăbușiri. Cu toate acestea, panica a fost mare, iar oamenii s-au temut să se întoarcă în casele lor”, explică un expert în construcții.
La nivel național, cutremurul din 1977 a impus cele mai mari operațiuni de salvare de până atunci. Peste 30.000 de pompieri și militari au fost mobilizați pentru a scoate victimele dintre dărâmături. Bucureștiul a fost cel mai afectat, cu peste 1.500 de morți și 11.300 de răniți.
În Bulgaria, unda seismică a provocat, de asemenea, pagube mari. În orașul Svistov, peste 100 de persoane și-au pierdut viața, iar multe clădiri s-au prăbușit.
48 de ani mai târziu – suntem mai pregătiți?
Cutremurul din 1977 a schimbat normele de siguranță în construcții, iar multe clădiri ridicate după acel an sunt mai solide. Cu toate acestea, problema blocurilor vechi rămâne una actuală.
În ultimii ani, România a fost zguduită de mai multe cutremure moderate. Cel mai recent, pe 14 februarie 2023, un seism de 5,7 a lovit Oltenia, provocând pagube materiale.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
