La zi
VIDEO / 4 martie – 48 de ani de la devastatorul cutremur din 1977. Ce își mai amintesc oamenii din Călărași
Pe 4 martie 1977, la ora 21:21, România avea să fie zguduită de cel mai puternic seism din istoria sa recentă. Cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, cutremurul a durat doar 56 de secunde, dar impactul său a fost devastator. Peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața, iar alte mii au fost rănite. Cele mai mari pagube au fost în București, unde blocuri întregi s-au prăbușit, îngropând sub dărâmături sute de persoane.
Deși Călărașiul nu a fost printre cele mai afectate orașe, cutremurul a fost resimțit puternic și aici. Oamenii au ieșit speriați în stradă, iar panica s-a răspândit rapid. Pentru mulți, acea noapte a rămas de neuitat.
„Am ieșit afară în fugă. Nu știam ce se întâmplă”
Cei care au trăit cutremurul își amintesc și astăzi spaima resimțită în acele clipe. Un călărășean care avea 25 de ani în 1977, povestește:
„Eram acasă, mă uitam la televizor când, dintr-o dată, am simțit cum totul începe să se clatine. În câteva secunde, lustra se legăna haotic, mobila se mișca, iar pereții trosneau. Am ieșit afară în fugă, la fel ca toți vecinii. Nu știam ce se întâmplă. Se auzeau țipete, oamenii erau panicați. Nimeni nu avea curaj să se întoarcă în casă.”
Pentru mulți călărășeni, acea noapte a fost una albă. Oamenii s-au adunat în grupuri, în fața blocurilor sau în locuri deschise, de teamă că vor urma replici.
„Ne-am dus în fața blocului și am stat acolo ore întregi. Se vorbea că ar putea veni alt cutremur. A fost cea mai lungă noapte din viața mea”, își amintește Maria C., care avea 15 ani atunci.
Spre deosebire de București, unde peste 30 de blocuri s-au prăbușit complet, la Călărași pagubele au fost mai reduse. Specialiștii spun că structura solului și distanța față de epicentru au făcut ca seismul să fie resimțit mai puternic în alte zone ale țării.
„În Călărași, s-au înregistrat doar fisuri la unele clădiri vechi, dar nu au fost prăbușiri. Cu toate acestea, panica a fost mare, iar oamenii s-au temut să se întoarcă în casele lor”, explică un expert în construcții.
La nivel național, cutremurul din 1977 a impus cele mai mari operațiuni de salvare de până atunci. Peste 30.000 de pompieri și militari au fost mobilizați pentru a scoate victimele dintre dărâmături. Bucureștiul a fost cel mai afectat, cu peste 1.500 de morți și 11.300 de răniți.
În Bulgaria, unda seismică a provocat, de asemenea, pagube mari. În orașul Svistov, peste 100 de persoane și-au pierdut viața, iar multe clădiri s-au prăbușit.
48 de ani mai târziu – suntem mai pregătiți?
Cutremurul din 1977 a schimbat normele de siguranță în construcții, iar multe clădiri ridicate după acel an sunt mai solide. Cu toate acestea, problema blocurilor vechi rămâne una actuală.
În ultimii ani, România a fost zguduită de mai multe cutremure moderate. Cel mai recent, pe 14 februarie 2023, un seism de 5,7 a lovit Oltenia, provocând pagube materiale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Spitalul Municipal Oltenița, instituție aflată în subordinea Primăriei Oltenița, a transmis astăzi un mesaj încărcat de durere, după ce comunitatea medicală a pierdut una dintre cele mai respectate și iubite figuri: dr. Mariana Rusu, medic pediatru și de familie, un profesionist care a tratat și a îngrijit generații întregi de copii.
Potrivit mesajului oficial, doamna doctor a fost mereu un sprijin pentru micii pacienți și familiile lor – calmă, blândă, cu o vorbă caldă și cu o inimă deschisă. Pentru activitatea dedicată comunității, aceasta a fost distinsă cu titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Oltenița, recunoaștere acordată pentru o viață pusă în slujba oamenilor.
„Plecarea sa lasă un gol imens, dar și o amintire luminoasă – aceea a unui medic care a pus mereu omul înaintea oricărui diagnostic”, transmite instituția.
Conducerea Spitalului Municipal Oltenița și Primăria Oltenița își exprimă solidaritatea față de familia îndurerată și față de toți cei care au cunoscut-o și au apreciat-o pe doamna doctor.
„Vă mulțumim pentru tot binele lăsat în urmă”, se mai arată în mesaj.
Dumnezeu să o odihnească în pace!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
SCANDAL URIAȘ ÎN TURCIA: 29 de fotbaliști arestați pentru pariuri ilegale – inclusiv jucători de la Galatasaray și Fenerbahçe!
Un adevărat cutremur zguduie fotbalul turc: procuratura din Istanbul a ordonat vineri arestarea a 46 de persoane, dintre care 29 sunt fotbaliști activi, într-una dintre cele mai ample anchete privind pariurile ilegale din istoria recentă a țării.
27 dintre jucători sunt acuzați că au pariat chiar pe meciurile propriilor echipe. Printre numele deja făcute publice se numără Metehan Baltacı (Galatasaray) și Mert Hakan Yandaş (Fenerbahçe), acesta din urmă fiind suspectat că a plasat pariuri prin intermediul unei terțe persoane.
Pe lângă fotbaliști, au fost arestați și președinții a două cluburi din liga a treia, acuzați că au încercat să influențeze rezultatul unui meci direct între echipele lor în sezonul 2023-2024.
Scandalul nu este deloc izolat: la începutul lunii noiembrie au fost deja reținuți 6 arbitri și președintele clubului Eyüpspor (liga 1), iar Federația Turcă de Fotbal a suspendat preventiv aproape 150 de arbitri și peste 1.000 de jucători din toate eșaloanele pentru activități de pariuri.
Cu doar câteva luni înaintea barajului pentru Cupa Mondială contra României, întreg fotbalul turc este în haos, iar imaginea campionatului – deja afectat de alte controverse – primește o lovitură devastatoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Guvernul dă lovitura de grație monopolului pe muzică: Adio gestiune colectivă obligatorie – artiștii aleg singuri cui dau drepturile!
Guvernul pregătește o schimbare radicală în industria drepturilor de autor din România. Vineri, în ședința de Guvern, va intra proiectul de ordonanță de urgență care elimină definitiv sistemul de gestiune colectivă extinsă (LCEE) pentru comunicarea publică a operelor muzicale, aliniind astfel legislația românească la normele și practicile europene.
Ministerul Culturii anunță că măsura pune în prim-plan voința reală a autorilor și titularilor de drepturi, respectând principiul fundamental al exercitării drepturilor exclusive. Odată cu dispariția LCEE, piața drepturilor de autor muzical se deschide spre concurență reală, exact cum cere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și cum funcționează deja în majoritatea statelor membre.
„În Europa, licențierea individuală este regula, nu excepția. Autorii trebuie să poată alege liber: să-și gestioneze singuri drepturile, prin impresar, printr-un organism de gestiune colectivă tradițional (OGC) sau printr-o entitate de gestiune independentă (EGI) precum Soundreef sau Jamendo”, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.
Eliminarea sistemului extins va lovi direct în veniturile din comisioane ale organismelor tradiționale de gestiune colectivă, care până acum beneficiau de un regim semi-monopolist. Reprezentanții ministerului subliniază însă că scăderea invocată public de aceste organisme vizează exclusiv comisionul propriu de administrare, nu banii care ajung efectiv la autori. Creatorii vor încasa în continuare remunerațiile integrale, indiferent dacă aleg gestiunea individuală, un EGI sau rămân la un OGC.
Drepturile autorilor străini rămân protejate prin acordurile de reprezentare reciprocă existente între organismele din România și cele din alte țări.
Pentru a reduce birocrația și a crește transparența, proiectul prevede și instituirea unei metodologii unice de colectare și înființarea unui organism comun de colectare în cazul muzicii ambientale (magazine, restaurante, hoteluri etc.). În prezent funcționează mai mulți colectori comuni și patru metodologii diferite – situație care a generat ani la rând confuzii, proceduri greoaie și o bază de plătitori mult sub potențial.
Modificările sunt așteptate să stimuleze concurența loială, să îmbunătățească serviciile oferite autorilor și să aducă România în linie cu practicile europene moderne în domeniu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Moș Nicolae, sărbătorit cu emoție la Călărași. Președintele CJ, Vasile Iliuță, alături de copiii fără ghetuțe la ediția a IX-a a proiectului devenit tradiție
Doliu la Spitalul Municipal Oltenița: a încetat din viață medicul pediatru Mariana Rusu
SCANDAL URIAȘ ÎN TURCIA: 29 de fotbaliști arestați pentru pariuri ilegale – inclusiv jucători de la Galatasaray și Fenerbahçe!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
