Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 545

La zi

Victor Ponta a pus Serbia înaintea României?

Published

on

Victor Ponta, fost prim-ministru al României, a declarat că în 2014, în timpul unor inundații masive care au afectat regiunea Balcanilor, a luat decizia de a ordona deschiderea barajului de la Porțile de Fier pentru a preveni inundarea Belgradului, capitala Serbiei. Această decizie a dus la inundarea unor sate românești de pe Clisura Dunării, dar Ponta a susținut că a gestionat situația rapid, mutând oamenii afectați și oferind despăgubiri, fără ca presa să afle detalii la momentul respectiv. El a afirmat că această acțiune i-a adus cetățenia sârbă onorifică, acordată de Parlamentul Serbiei, ca recunoaștere a ajutorului oferit.

Contextul inundațiilor din 2014 a fost unul dramatic, considerate cele mai grave din ultimul secol în Balcani, cu zeci de victime și pagube uriașe, în special în Serbia și Bosnia. Ponta a subliniat că măsurile luate au fost coordonate cu specialiști și că prioritatea a fost protejarea vieților omenești din România, fără pierderi raportate, în timp ce s-a oferit sprijin unui vecin aflat în pericol. Totuși, această dezvăluire, făcută recent într-un podcast, a stârnit controverse, mai ales în contextul candidaturii sale actuale la președinția României, unde adoptă un discurs suveranist, punând accent pe „România pe primul loc”. Criticii săi au văzut în această decizie o contradicție cu poziția sa actuală, argumentând că a prioritizat interesul Serbiei în detrimentul unor comunități românești.

Atunci a apărut și celebra replică:

„- Ce faci fă Doina, aveai chef de niște inundații?”

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Avarie pe rețeaua de apă: alimentarea, oprită temporar la blocurile F1–F8

Published

on

Ecoaqua SA anunță întreruperea temporară a furnizării apei potabile la blocurile F1–F8, ca urmare a unei avarii apărute pe rețeaua de distribuție.

Potrivit informațiilor transmise de operator, intervenția este în desfășurare, iar timpul estimat pentru remediere este de aproximativ 3 ore. Reprezentanții societății precizează că echipele tehnice acționează pentru rezolvarea problemei și reluarea alimentării în cel mai scurt timp posibil.

Informația a fost confirmată de Mihai Ionel, reprezentant al Ecoaqua.

Consumatorii din zonă sunt sfătuiți să își asigure rezerve minime de apă până la reluarea serviciului. Operatorul își cere scuze pentru disconfortul creat.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Jackpot-uri uriașe la Loto! Numerele norocoase din 11 Ianuarie 2026

Published

on

Duminică, 11 ianuarie 2026, au avut loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi, 8 ianuarie, Loteria Română a acordat peste 27.200 de câștiguri în valoare totală de peste 1,83 milioane de lei.

Numere câștigătoare:

  • Loto 6/49: 6, 17, 33, 12, 16, 1
  • Noroc: 7483678
  • Joker: 29, 42, 45, 21, 3 + 6
  • Noroc Plus: 195919
  • Loto 5/40: 22, 31, 7, 23, 20, 10
  • Super Noroc: 048500

Reporturi: Loto 6/49 cat. I – peste 14,70 mil. lei (2,89 mil. euro); Noroc – peste 5,41 mil. lei (1,06 mil. euro); Joker cat. I – peste 46,97 mil. lei (9,23 mil. euro), cat. II – peste 570.900 lei; Noroc Plus – peste 220.900 lei; Loto 5/40 – peste 139.400 lei; Super Noroc – peste 145.200 lei.

Câștiguri joi: Noroc cat. III – 84.484,80 lei (Turda); Joker cat. III – două de 101.509,85 lei (București Sector 5 și app AmParcat.ro).

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

O zi neplătită care zguduie sistemul: Dezbaterea fierbinte a concediilor medicale în România

Published

on

O decizie aparent insignifiantă, eliminarea plății pentru prima zi de concediu medical, a stârnit o dezbatere intensă care nu mai poate fi ignorată. Milioane de oameni sunt afectați, iar subiectul a invadat conversațiile zilnice, de la birouri la rețele sociale și grupuri familiale: cine beneficiază, cine suferă și ce intenționează cu adevărat statul prin această schimbare?

În fundal, tema concediilor medicale s-a transformat într-un adevărat test de rezistență pentru angajați și angajatori. Unii o văd ca pe o pedeapsă generalizată, alții ca pe o corectură esențială într-un sistem disfuncțional. Între extreme, apar nuanțe care redefinesc întreaga perspectivă asupra hotărârii.

De ce o simplă zi a devenit un subiect exploziv? Controversa a escaladat tocmai pentru că prima zi pare un amănunt, dar impactează direct veniturile, planificarea tratamentelor, decizia de a consulta un medic și relațiile la locul de muncă. Măsură a fost comparată cu practicile din alte țări UE, ridicând întrebări: cât de asemănătoare este România cu aceste modele și ce elemente sunt adoptate fidel?

În acest climat tensionat, numele lui Alexandru Rogobete apare frecvent, deoarece publicul așteaptă clarificări: care este raționamentul din spatele deciziei și dacă regulile pot fi flexibile în anumite cazuri.

Advertisement

Ce se ascunde în culise și unde intervin excepțiile? Dincolo de reacțiile emoționale, discuția intră în detalii practice: când intră în vigoare, cum se implementează, cine stabilește regulile și ce clarificări vor aduce normele de aplicare. Pentru mulți, nu e doar o chestiune de principii, ci de previzibilitate: să anticipeze ce se întâmplă în caz de boală și ce alternative există.

Un aspect delicat sunt excepțiile. Anumite afecțiuni și tratamente implică controale regulate, proceduri recurente și absențe obligatorii, unde nu mai vorbim de comoditate, ci de continuitatea îngrijirii. Astfel, au apărut indicii că unele cazuri vor fi tratate special, în funcție de specificul medical.

Pe măsură ce explicațiile oficiale au ieșit la iveală, un fapt devine clar: subiectul nu se rezolvă simplu. Fiecare aspect deschide noi întrebări, de la efectele bugetare la modalități de a descuraja abuzurile fără a penaliza injust pe cei care au cu adevărat nevoie de concediu.

Motivația neplății primei zile este prezentată ca o măsură împotriva concediilor false, într-un context de abuzuri și costuri ridicate pentru stat: „În multe țări UE, primele zile de concediu medical nu sunt plătite de nimeni…”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că „s-a dovedit peste tot că se abuzează de ele”. Se estimează economii de aproximativ 1,2 miliarde de lei prin măsurile din 2025; regula va intra în vigoare de la 1 februarie 2026, cu norme detaliate până atunci și excepții pentru cazuri precum oncologia sau tratamentele periodice pentru talasemie.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading