Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -2°C | Anul XI Nr. 544

Administrație Locală

Vasile Iliuță, coordonatorul campaniei electorale PSD-PNL în Călărași! Strategia pentru alegerile prezidențiale

Published

on

Pe fondul unui rezultat dezamăgitor în primul tur al alegerilor prezidențiale, PSD și PNL își unesc forțele pentru a-și crește șansele în turul al doilea. Conducerea centrală a desemnat președinții organizațiilor județene să coordoneze campaniile electorale la nivel local, iar în județul Călărași, această responsabilitate îi revine lui Vasile Iliuță.

Președintele CJ Călărași a fost prezent la ședința Consiliului Politic Național al PSD, unde s-a stabilit că mobilizarea partidului trebuie să fie mult mai puternică pentru a-și asigura victoria în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

“Am fost desemnat coordonatorul campaniei în județul Călărași. Obiectivul nostru este clar: să obținem un rezultat mult mai bun decât în primul tur și să recâștigăm încrederea electoratului. Pentru asta, trebuie să ne organizăm mai eficient, să mobilizăm primarii și să ajungem direct la cetățeni cu un mesaj clar”, a declarat Vasile Iliuță într-un interviu pentru Călărași Press.

Strategia PSD-PNL pentru alegerile prezidențiale

Advertisement

Noua strategie a PSD-PNL pentru turul al doilea se bazează pe 3 direcții principale:
1️⃣ Mobilizarea primarilor și a organizațiilor locale – reactivarea structurilor de partid pentru o prezență puternică în teren.
2️⃣ Mesaj clar către alegători – schimbarea tonului campaniei și promovarea unei viziuni coerente pentru România.
3️⃣ Contact direct cu cetățenii – mai puțină propagandă online, mai multe întâlniri față în față.

“Trebuie să schimbăm abordarea. Campania noastră nu se va mai baza doar pe comunicare online și evenimente formale, ci pe discuții directe cu oamenii, în piețe, pe stradă, în comunități. Dacă vrem să câștigăm, trebuie să arătăm că știm problemele reale ale călărășenilor și că avem soluții pentru ele”, a explicat Iliuță.

Un rol esențial în această campanie îl vor avea primarii PSD și PNL din județ, care vor fi responsabili de mobilizarea electoratului la nivel local.

“Primarii sunt cei mai importanți vectori de influență în comunități. Ei cunosc cel mai bine nevoile oamenilor și au credibilitate în fața alegătorilor. De aceea, ne bazăm pe ei pentru a transmite mesajul nostru și pentru a convinge cât mai mulți oameni să vină la vot”, a precizat președintele CJ.

Strategia pentru mobilizarea primarilor include:
🔹 Întâlniri periodice cu primarii PSD și PNL pentru stabilirea direcțiilor de campanie.
🔹 Identificarea zonelor unde este nevoie de o prezență mai mare a liderilor de partid.
🔹 Organizarea de evenimente locale pentru promovarea candidatului PSD-PNL.

Advertisement

“Trebuie să ne asigurăm că fiecare primar își asumă responsabilitatea de a mobiliza electoratul. Nu este suficient să avem structuri de partid puternice, trebuie să le activăm și să le folosim eficient în teren”, a adăugat Iliuță.

Obiectivele PSD-PNL pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale

În urma eșecului din primul tur, PSD și PNL și-au stabilit un nou obiectiv electoral în județul Călărași. Dacă în primul tur candidatul alianței a obținut doar 28%, în turul al doilea, obiectivul minim este depășirea pragului de 50%.

“Ne dorim să recuperăm terenul pierdut și să ajungem la cel puțin 50-52% din voturi în județ. Pentru asta, trebuie să convingem electoratul indecis și pe cei care au votat alți candidați în primul tur”, a explicat coordonatorul campaniei.

“Este important ca votanții PNL să înțeleagă că această alianță este singura soluție viabilă pentru stabilitatea țării. De asemenea, trebuie să explicăm clar de ce candidatul nostru este cel mai potrivit pentru funcția de președinte”, a adăugat Iliuță.

Advertisement

Unul dintre motivele eșecului din primul tur a fost mesajul neclar al PSD-PNL, care nu a reușit să convingă electoratul că această alianță reprezintă o soluție stabilă pentru România.

“În primul tur, PSD și PNL au transmis mesaje diferite, iar electoratul nu a fost convins. De data aceasta, vom avea un mesaj unitar, coerent și puternic, care să arate că avem un proiect clar pentru România”, a subliniat președintele CJ.

“Ne vom concentra pe fapte, nu pe atacuri politice. Trebuie să arătăm că avem un plan concret pentru România și că putem oferi stabilitate și progres”, a adăugat Iliuță.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Administrație Locală

Clădirea care a adunat puterea administrativă și justiția Călărașiului, din 1896 până astăzi

Published

on

PALATUL ADMINISTRATIV ŞI JUDECĂTORESC

 

La 14 aprilie 1833, guvernatorul rus Kiseleff hotărăște mutarea capitalei fostului județ Ialomița de la Urziceni la Călărași, calitate pe care Călărașiul o păstrează până în anul 1950, când se înființează regiunile pe teritoriile administrative ale fostelor județe, astfel că în perioada 1950-1952 Călărașiul este capitala Regiunii Ialomița.

 

Advertisement

După septembrie 1952 și până în februarie 1968, când se reînființează județele, Călărașiul este investit drept reședință a Raionului Călărași, care făcea parte

din marea Regiunea București. Consecință a deciziei lui Kiseleff, sediile ocârmuirii de județ, tribunalului județean și poliției județene se stabilesc în Călărași. Dar târgușorul Călărași, dezvoltat pe moșia Spitalului Colțea din

București și investit acum cu calitatea de oraș reședință de județ nu dispunea de clădiri publice de nici un fel, iar casele mai acătării erau încă ocupate de trupele rusești stabilite aici pentru a ține sub observare mișcările trupelor turcești din jurul Silistrei. În aceste condiții greu s-au găsit clădiri atât pentru Ocârmuire, cât și pentru Tribunal și Poliție.

 

Ocârmuirea județului, devenită Prefectură prin Legea comunală din 1864, a funcționt, până în anul 1875, în mai multe localuri închiriate de la localnici. Mai apoi, timp de 21 ani(1875-1896), a funcționat în Casa Doicescu, de pe str. Știrbei, colț cu Valter Mărăcineanu, la parterul căruia a fost instalată Tipografia județului unde în urmă cu 145 de ani(martie 1875) se tipărea ziarul IALOMITZA, prima gazetă călărășeană.

Advertisement

 

În dorința de a avea un local propriu, pe 19 iulie 1891 Prefectura cumpără de la Primăria Călărași un teren în suprafață de 26.999 m.p., identificat pe planul orașului drept Piața Carol I, “cu obligaţiunea pentru judeţ ca pe locul vândut să construiască Palatul Administrativ şi Judecătoresc, a face grădină

publică pe locul ce ar rămânea neocupat cu facerea Palatului.”

 

Prefectura Călărași cu sprijinul Ministerului de Interne, face apel în anul 1894 la vestitul arhitect mehedințean Alexandru Săvulescu, nimeni altul decât cel de pe ale cărui planuri a fost ridicat în anul 1900 Palatul Poștei din București, actualul sediu al Muzeului Național de Istorie, pentru a face planurile Palatului administrativ și judecătoresc de la Călărași, precum și a Casei prefectului, care urma să facă parte din același ansamblu arhitectural. Cum arhitectul știa că orașul Călărași se dezvoltase pe o fostă proprietate a Spitalului Colțea din București, a ținut ca o parte din arhitectura exterioară a Palatului de

Advertisement

la Călărași să reproducă elemente arhitecturale ale clădirii Spitalului Colțea, după cum avea să remarce și marele nostru istoric Nicolae Iorga în anul 1904, când făcea prima deplasare la Călărași.

Licitația de construire a Palatului de la Călărași este adjudecată de antreprenorul italian Giuseppe D. Ciconi, devenit ulterior călărășean prin căsătorie. Pe data de 11 iunie 1895, începeau oficial lucrările de construcție a Palatului administrativ și judecătoresc, precum și a Casei prefectului, lucrările fiind finalizate deja în octombrie 1896, când se face recepția provizorie, după care Prefectura

și Tribunalul se instalează în noul sediu. Recepția definitivă a Palatului avea să se facă pe 21 ianuarie 1898.

 

Proiectată în stil neoclasic, clădirea era compusă din demisol parțial, parter și etaj, având în totalitate 58 de camere. De o frumusețe deosebită erau Sala mare de judecată, cu ornamente interioare și lampadare din cleștar, intrarea principală cu holul, scările de acces la etaj și loggia.

Advertisement

 

Clădirea a fost reabilitată în mai multe rânduri. O primă lucrare importantă a avut loc în anii 1957-1958, când s-au introdus ancorajele de oțel pentru consolidarea rezistenței. Afectată serios de cutremurul din martie 1977, partea de sud, în care funcționa Tribunalul și Sala mare de ședințe, a fost reabilitată până în anul 1980. Acum s-a refăcut stucatura originală a clădirii și s-a

aplicat o foiță de aur, conform planurilor originale, care din păcate azi nu se mai păstrează. O ultimă lucrare de consolidare și reabilitare a fost începută în anul 2005, în baza unui grant în valoare de 2 milioane de dolari, acordat de Banca Mondială, lucrări finalizate parțial în anul 2008 doar pentru aripa de Sud, în care a fost instalată Instituția Prefectului. În anul 2022, grație intervenției Consiliului Județean Călărași, Compania Națională de Investiții a aprobat un proiect

de reabilitare complete a clădirii și transformarea aripei de Nord + Corpul Central în CENTRU SOCIO-CULTURAL, lucrare a cărei recepție provizorie a fost deja efectuată la finele anului 2025.

  • De la darea în folosință și până astăzi, în Palatul administrativ și judecătoresc au funcționat următoarele instituții și organizații:
  • -Prefectura județului Ialomița(1896-1949)
  • -Comitetul provizoriu al județului Ialomița(1949-1950)
  • -Sfatul popular al Regiunii Ialomița(1950-1952)
  • -Sfatul popular al raionului Călărași(1952-1968)
  • -Consiliul popular al municipiului Călărași(1968-1981)
  • -Comitetul municipal PCR Călărași(1968-1981)
  • -Consiliul popular al județului Călărași(februarie 1981-22 decembrie 1989)
  • -Comitetul județean PCR Călărași(februarie 1981-decembrie 1989)
  • -Primăria județului Călărași(27 decembrie 1989 – martie 1990)
  • -Prefectura județului Călărași(martie 1990 – prezent)
  • -Consiliul județean Călărași(martie 1992 – noiembrie 1997)
  • -Tribunalul județului Ialomița(1896-1950)
  • -Tribunalul Regiunii Ialomița(1950-1952)
  • -Tribunalul raionului Călărași(1952-1968)
  • -Tribunalul județului Ialomița(1968-1977).
  • -Judecătoria Călărași(1951-1977).
  • În Casa Prefectului, după 1949, au funcționat următoarele instituții:
  • -Casa Pionierilor Călărași(1954-1976)
  • -Casa Căsătoriilor(1976-1980)
  • -Comitetul județean UTC Călărași(1981-1989)
  • -Institutul FORDOC(1993-2013)
  • -Compartiment al Agenției de Dezvoltare Sud Muntenia(2013-2022)
  • -Sediul Organizației Județene PSD Călărași (2022 – în prezent)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Administrație Locală

Primăria Municipiului Oltenița anunță sprijin financiar pentru plata facturii de curent

Published

on

Primăria Municipiului Oltenița informează cetățenii că persoanele vulnerabile pot beneficia de un ajutor financiar în valoare de 50 de lei pe lună, destinat acoperirii unei părți din factura de energie electrică. Măsura vine în sprijinul familiilor și persoanelor singure afectate de creșterea costurilor la utilități.

Potrivit informațiilor transmise de Primăria Municipiului Oltenița, de acest sprijin pot beneficia:

  • persoanele singure cu un venit net de cel mult 1.940 lei;

  • familiile care au un venit net de maximum 1.784 lei pe membru de familie.

Pentru întocmirea dosarului, solicitanții trebuie să pregătească mai multe documente, printre care:

  • actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și certificatele de naștere pentru copiii sub 14 ani;

  • documente care să ateste veniturile (adeverință de salariu net, cupon de pensie sau șomaj din luna anterioară);

  • o factură recentă de curent, necesară pentru datele tehnice;

  • documente privind locuința: contract de proprietate, închiriere sau comodat.

Dosarul poate fi depus direct la sediul primăriei, unde personalul de specialitate oferă sprijin la completarea cererii și verificarea actelor, sau online, prin platforma oficială epids.mmunii.ro.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași

Published

on

Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.

Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.

Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.

În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.

Advertisement

Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading