Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -1°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Valul de căldură persistă în România. Au fost emise avertizări cod galben și portocaliu de caniculă

Published

on

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o nouă avertizare cod portocaliu de caniculă pentru miercuri, 4 septembrie, valabilă în cinci județe, precum și coduri galbene de vreme călduroasă, care afectează zone din centrul, nordul și sud-vestul țării.

ANM a emis un Cod galben pentru temperaturi extrem de ridicate, local caniculare și cu disconfort termic accentuat, valabil miercuri în Maramureș, nordul Crișanei, cea mai mare parte a Transilvaniei, nordul și estul Olteniei, precum și în jumătatea vestică a Munteniei. Conform meteorologilor, valorile termice vor rămâne neobișnuit de ridicate pentru această perioadă, cu temperaturi maxime cuprinse între 32 și 35 de grade, însoțite de caniculă și disconfort termic local.

Meteorologii au emis și un Cod portocaliu pentru județele Arad, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți și Dolj, unde canicula va persista, iar disconfortul termic va fi accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unități. Conform ANM, temperaturile maxime, neobișnuit de ridicate pentru această perioadă, vor fi cuprinse între 35 și 37 de grade, iar minimele între 18 și 22 de grade.

Sursa: ANM

Sursa: ANM

Conform meteorologilor, joi, 5 septembrie, va fi în vigoare un cod galben de caniculă și disconfort termic ridicat în Banat, cea mai mare parte a Crișanei, sudul și vestul Olteniei, precum și în sud-vestul Munteniei.

În aceste regiuni, temperaturile vor rămâne neobișnuit de ridicate pentru această perioadă, cu maxime cuprinse între 33 și 35 de grade și disconfort termic accentuat.

Advertisement

Codul galben de caniculă va fi valabil și vineri, 6 septembrie, în aceleași zone. Temperaturile vor rămâne extrem de ridicate, cu caniculă și disconfort termic accentuat în anumite zone. Maximele se vor situa, în general, între 33 și 35 de grade.

Sursa: ANM

Sursa: ANM

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Veste excelentă pentru pensionari! 1.300 de lei în plus din martie 2026 prin biletele de tratament balnear – iată toate detaliile

Published

on

Deși pensiile nu vor fi indexate cu rata inflației în 2026, așa cum prevedea legea, Guvernul Bolojan vine cu o măsură de sprijin pentru seniori. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) anunță că, începând din luna martie 2026, anumite categorii de pensionari vor beneficia de un ajutor financiar suplimentar echivalent cu aproximativ 1.300 de lei, prin programul tradițional de acordare a biletelor de tratament balnear.

Programul vizează îmbunătățirea stării de sănătate a pensionarilor prin sejururi de recuperare în stațiuni balneare. Reprezentanții CNPP au precizat că detaliile complete ale sesiunii 2026 – inclusiv calendarul exact, stațiunile disponibile și tarifele finale – vor fi comunicate oficial la începutul lunii februarie, odată cu finalizarea contractelor cu unitățile de turism balnear.

Deja, casele teritoriale de pensii din mai multe județe au început să primească cereri de la pensionari. În unele județe înscrierile sunt deschise, iar în altele vor începe în primele zile din februarie. Pentru a putea pleca în tratament în luna martie, cererile trebuie depuse cu minimum 30 de zile înainte de data dorită.

Sejururile de tratament balnear au o durată standard de 16 zile (din care 12 zile efective de tratament), iar pensionarii beneficiază de reduceri substanțiale. De regulă, statul suportă între 30% și 45% din costul total al biletului, în funcție de categorie. Anul trecut, în stațiuni precum Sovata, Băile Herculane, Olănești sau Felix, pensionarii au plătit aproximativ jumătate din tariful integral.

Advertisement

Contribuția proprie a pensionarilor se calculează astfel:

  • Pentru cei cu pensie netă mai mică sau egală cu salariul minim brut pe economie (2.574 lei în 2026) – se plătește 55% din cuantumul pensiei aferent lunii precedente.
  • Pentru cei cu pensie netă mai mare decât salariul minim – se plătește 70% din pensia netă.

Astfel, diferența acoperită de CNPP poate ajunge la circa 1.300 de lei per bilet, în funcție de tariful stațiunii și de nivelul pensiei.

Documentele obligatorii pentru înscriere sunt:

  • Cerere-tip de acordare a biletului de tratament balnear (disponibilă la casele de pensii sau online);
  • Copie după actul de identitate;
  • Talonul de pensie din luna curentă sau precedentă;
  • Bilet de trimitere pentru servicii medicale de recuperare-reabilitare (formular special), eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist aflat în contract cu casa de asigurări de sănătate (copie + originalul pentru verificare).

Pensiile medii din România se situează în jurul valorii de 2.818 lei, iar acest program reprezintă un real sprijin pentru pensionarii cu probleme de sănătate care necesită tratament balnear. CNPP recomandă pensionarilor să depună cererile cât mai devreme pentru a prinde locurile disponibile în stațiunile preferate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Demisii în lanț la PSD București: șefii sectoarelor 2, 4 și 6 pleacă după eșecul lui Băluță la Primărie

Published

on

Organizațiile PSD din sectoarele 2, 4 și 6 ale Capitalei au rămas fără președinți după demisiile în bloc ale liderilor lor, decizie luată ca urmare a rezultatului foarte slab obținut de Daniel Băluță, actualul președinte al PSD București, la alegerile pentru Primăria Generală din 2025.

Demisionarii sunt:

  • Rodica Nassar – președinta PSD Sector 2
  • Andrei Trocan – președintele PSD Sector 4
  • Gabriel Mutu – președintele PSD Sector 6

Gabriel Mutu a transmis un mesaj public pe Facebook în care explică demisia: după aproape 14 ani de conducere a organizației Sector 6 (în care a fost și primar, și senator pe trei mandate), consideră că este momentul pentru o nouă etapă de organizare și consolidare. Lasă în urmă o filială matură și funcțională și rămâne membru activ, disponibil să ajute cu experiența sa.

Pentru a asigura continuitatea până la organizarea noilor alegeri interne, președintele PSD București, Daniel Băluță, a făcut următoarele propuneri interimare, aprobate în unanimitate în ședința de conducere:

  • Sector 2 – Rareș Hopincă, actualul primar al Sectorului 2
  • Sector 4 – Alexandru Hazem Kansou, secretar general al PSD București
  • Sector 6 – Adrian Vigheciu, viceprimar general al Municipiului București

Aceste nominalizări pentru conducerea interimară vor fi supuse validării sâmbătă, 1 februarie 2026, în cadrul Consiliului Național al PSD.

Daniel Băluță a declarat: „Organizația PSD București are nevoie de o nouă abordare. Trebuie să redresăm Bucureștiul, să identificăm resurse pentru dezvoltare, dar mai ales să fim alături de oamenii care o duc greu din cauza costului ridicat al vieții. Suntem aici să facem dreptate și să transformăm promisiunile în realitate concretă.”

Advertisement

El a mulțumit foștilor președinți pentru munca depusă și a exprimat încrederea că, împreună cu noii coordonatori interimari și cu liderii din sectoarele 1, 3 și 5, vor reuși să readucă partidul pe traiectoria dorită de bucureșteni.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading