Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Valiza directorului CSM Căralăși Dumitru Chirilă a luat foc. Scandalul dintre CSM și CJ continuă. Drăgulin este la inima lui Chirilă

Published

on

Directorul CSM Călărași, Dumitru Chirilă, a organizat o conferință de presă la sediul Hotelului Sportiv Călărași, unde a discutat mai multe subiecte: rezultate campionilor, investiții, merite și, cel mai important punct: schimbarea lui din funcție. Conferința a început bine, cu invective adresate persoanelor din CJ Călărași, care sunt acuzate de actualul director al CSM că au dus clubul într-o direcție nefavorabilă, că au interese ascunse, etc.

Cel mai vizat om din C.J. a fost Eduard Grama, directorul direcției de dezvoltare.  Dumitru Chirilă a ținut să mulțumească în cadrul conferinței primarului Drăgulin pentru remarcabila contribuție pe care a adus-o clubului, neglijând astfel contribuția pe care, cel mai probabil au avut-o și alte instituții care au sprijinit și finanțat clubul. Spre exemplu: CJ Călărași ar fi  finanțat CSM în ultimii 5 ani cu peste 1,5 milioane euro. Ministerul Sportului nu a fost pomenit ca fiind finanțator, ca si când nu ar fi existat.

Conferința de presă organizată de directorul Chirilă a fost întrerupta de un telefon ce nu a putut fi refuzat. Suna primarul Drăgulin, iar apelul părea a fi important. Răspunzând la telefon aproape instant, Chirilă i-a adus alt set de mulțumiri publice, în direct prin telefon, primarului.

S-a spus doar că Primăria ar urma să aloce, nu se știe de unde vreo 2,2 miliarde de lei, necesari platei salariilor. Presa prezentă a pus mai multe întrebări, iar răspunsurile au fost confuze, evazive, puțin pe lângă subiect. S-a ocolit a se răspunde cum s-a decontat cazarea la Hotel Sport a unor sportivi de la secția de atletism care ar fi fost cazați fictiv.

Advertisement

PERFORMANȚELE SPORTIVILOR, EVIDENȚIATE DE DIRECTOR

Chirilă a vorbit despre performanțele uluitoare obținute de  sportivii canotori, fără a menționa alte activități sportive. A recunoscut că baza de canotaj se află într-o stare deplorabilă, este inundată anual și nu a putut face vreo investiție acolo, deși CJ vrea să o demoleze și să o reloce pentru a construi portul turistic de agrement. Chirilă vrea ca înainte de relocare să vadă noua construcție a bazei de canotaj, chiar dacă în prezent nu are unde să își desfășoare activitatea.

Directorul clubului CSM Călărași, Dumitru Chirilă a relatat jurniliștilor că a discutat cu președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță, iar acesta ar fi folosit un limbaj licențios în convorbirea telefonică, asta după ce directorul CSM ar fi interzis accesul pe stadionul sintetic al cetățenilor ce veneau să-și petreacă timpul liber.

Proprietățile din stadionul “Ion Comșa” sunt, de fapt,  mărul discordiei dintre CJ și CSM iar pentru aceasta s-a pronunțat și Curtea de Conturi. S-au dat unele explicații dubioase privind unde se regăsesc banii în patrimoniu, care au trezit interesul și produs replica unor jurnaliști.

SE CER DEMISII

Advertisement

Directorul CSM Călărași a cerut în cadrul confenței demisia directorului direcției de dezvoltare din CJ Călărași, Eduard Grama, acuzându-l de incompetență și lipsă de pregătire. A exemmplificat lipsa de pregătire prin rezultatele echipei de fotbal, echipă care a retrogradat în liga a 2-a.

DUMITRU CHIRILĂ MERITĂ MAI MULT. URMEAZĂ O PROMOVARE PE MĂSURĂ

Prin felul în care a demonstrat profesionalism în perioada ocupării funcției de director al CSM aș putea spune că acesta merită mai mult! Trebuie să fie promovat după merite! Actualul director Chirilă l-ar vedea pe antrenorul Bănățeanu un bun manager al clubuluii sportiv.

În sala de ședințe a venit și un domn recomandat ca fiind de la minister după care aflăm că ar fi un reprezentant al sindicatului. Acesta nu a putut răspunde întrebărilor presei, nefiind informat…

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement



  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”

Published

on

Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.

„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.

Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.

„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.

Advertisement



Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.

Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.

„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.

Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.

Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați

Advertisement



Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.

„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.

În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement



Continue Reading