Știri
Valiza directorului CSM Căralăși Dumitru Chirilă a luat foc. Scandalul dintre CSM și CJ continuă. Drăgulin este la inima lui Chirilă
Directorul CSM Călărași, Dumitru Chirilă, a organizat o conferință de presă la sediul Hotelului Sportiv Călărași, unde a discutat mai multe subiecte: rezultate campionilor, investiții, merite și, cel mai important punct: schimbarea lui din funcție. Conferința a început bine, cu invective adresate persoanelor din CJ Călărași, care sunt acuzate de actualul director al CSM că au dus clubul într-o direcție nefavorabilă, că au interese ascunse, etc.
Cel mai vizat om din C.J. a fost Eduard Grama, directorul direcției de dezvoltare. Dumitru Chirilă a ținut să mulțumească în cadrul conferinței primarului Drăgulin pentru remarcabila contribuție pe care a adus-o clubului, neglijând astfel contribuția pe care, cel mai probabil au avut-o și alte instituții care au sprijinit și finanțat clubul. Spre exemplu: CJ Călărași ar fi finanțat CSM în ultimii 5 ani cu peste 1,5 milioane euro. Ministerul Sportului nu a fost pomenit ca fiind finanțator, ca si când nu ar fi existat.
Conferința de presă organizată de directorul Chirilă a fost întrerupta de un telefon ce nu a putut fi refuzat. Suna primarul Drăgulin, iar apelul părea a fi important. Răspunzând la telefon aproape instant, Chirilă i-a adus alt set de mulțumiri publice, în direct prin telefon, primarului.
S-a spus doar că Primăria ar urma să aloce, nu se știe de unde vreo 2,2 miliarde de lei, necesari platei salariilor. Presa prezentă a pus mai multe întrebări, iar răspunsurile au fost confuze, evazive, puțin pe lângă subiect. S-a ocolit a se răspunde cum s-a decontat cazarea la Hotel Sport a unor sportivi de la secția de atletism care ar fi fost cazați fictiv.
PERFORMANȚELE SPORTIVILOR, EVIDENȚIATE DE DIRECTOR
Chirilă a vorbit despre performanțele uluitoare obținute de sportivii canotori, fără a menționa alte activități sportive. A recunoscut că baza de canotaj se află într-o stare deplorabilă, este inundată anual și nu a putut face vreo investiție acolo, deși CJ vrea să o demoleze și să o reloce pentru a construi portul turistic de agrement. Chirilă vrea ca înainte de relocare să vadă noua construcție a bazei de canotaj, chiar dacă în prezent nu are unde să își desfășoare activitatea.
Directorul clubului CSM Călărași, Dumitru Chirilă a relatat jurniliștilor că a discutat cu președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță, iar acesta ar fi folosit un limbaj licențios în convorbirea telefonică, asta după ce directorul CSM ar fi interzis accesul pe stadionul sintetic al cetățenilor ce veneau să-și petreacă timpul liber.
Proprietățile din stadionul “Ion Comșa” sunt, de fapt, mărul discordiei dintre CJ și CSM iar pentru aceasta s-a pronunțat și Curtea de Conturi. S-au dat unele explicații dubioase privind unde se regăsesc banii în patrimoniu, care au trezit interesul și produs replica unor jurnaliști.
SE CER DEMISII
Directorul CSM Călărași a cerut în cadrul confenței demisia directorului direcției de dezvoltare din CJ Călărași, Eduard Grama, acuzându-l de incompetență și lipsă de pregătire. A exemmplificat lipsa de pregătire prin rezultatele echipei de fotbal, echipă care a retrogradat în liga a 2-a.
DUMITRU CHIRILĂ MERITĂ MAI MULT. URMEAZĂ O PROMOVARE PE MĂSURĂ
Prin felul în care a demonstrat profesionalism în perioada ocupării funcției de director al CSM aș putea spune că acesta merită mai mult! Trebuie să fie promovat după merite! Actualul director Chirilă l-ar vedea pe antrenorul Bănățeanu un bun manager al clubuluii sportiv.
În sala de ședințe a venit și un domn recomandat ca fiind de la minister după care aflăm că ar fi un reprezentant al sindicatului. Acesta nu a putut răspunde întrebărilor presei, nefiind informat…
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Aventură pentru toată familia la Cinema Călărași: „Zootropolis 2”
Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași, convocată pentru rectificarea bugetului pe 2025
Accident rutier între Dichiseni și Satnoieni: mamă și copil de 7 ani, transportați la spital
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
