La zi
Unirea: Viața la țară prin oglinda educației
Viața la țară prin oglinda educației
Se spune că nu se face carte în mediul rural. Nimic mai greșit!
Se spune că e aproape imposibil să desfășori actul educațional în condițiile existente azi în școli. Nimic mai adevărat!
În ultimii ani au fost elaborate numeroase programe naționale destinate îmbunătățirii condițiilor din școli și reducerii inegalităților socio-educaționale, însă performanța învățământului românesc a involuat. Iar pandemia i-a pus capac. Există calcule care arată că până în 2025, atât în mediul urban cât și în cel rural, vor fi cu 40% mai puțini copii decât în anii 2000…
Să fim sinceri…
Starea sistemului educațional este considerată rea și foarte rea de 78% dintre participanții la Barometrul de opinie publică al Academiei Române (2019). Ce i se reproșează educației românești? Lipsa siguranței în școli, dotarea necorespunzătoare, numărul mare de elevi în clasă, numărul mare de materii, incompetența/indiferența profesorilor, salariile mici, indisciplina elevilor, gradul de intoleranță, politizarea actului educațional și corupția. Totuși, în mod paradoxal, ~90% dintre respondenți se declară mulțumiți de educația pe care au primit-o în școală…
87% din teritoriul țării noastre este rural. Iar 65% dintre școlile românești sunt amplasate în sate și comune, concentrând 33% dintre elevi. Cu o rată a abandonului școlar de peste 15% – în mediul rural fiind cu 25% mai mare față de cel urban – înseamnă că una din patru persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani nu și-a finalizat studiile. O tendință în creștere…
Să înțelegem și de ce: conform unei analize realizate de echipa Băncii Mondiale, în colaborare cu Ministerul Educației Naționale, 82% dintre școli au fost construite înainte de 1970, 17% nu au acces la o sursă autorizată de alimentare cu apă, 20% nu au toalete în incinta școlii, 25% folosesc sobele ca principală sursă de încălzire, 50% nu au săli de sport, 40% nu au bibliotecă… și problemele continuă.
Dacă vreți să folosim toate aceste argumente în favoarea școlii online, vă spunem de ce nu e cazul: peste 60% dintre gospodăriile rurale nu au conexiune la internet și nici laptop/desktop. Și deși 97% dintre profesori consideră că utilizarea tehnologiei crește atractivitatea disciplinei predate, 76% recunosc că nu au competențele digitale necesare.
Există vreo soluție?
Ce e de făcut într-un sistem în care atât de necesara reformă în învățământ se lasă așteptată, România alocând educației printre cele mai mici procente din PIB (<3%), în comparație cu Suedia care alocă aproape 7%? Răspunsul au încercat să-l găsească în ultimii 31 ani cei 31 miniștri ai Educației… dar fără succes. Totuși, nu se poate pune totul în cârca acestui minister, fiindcă mereu va exista o corelație puternică între nivelul educației, gradul de dezvoltare economică a urbei din care face parte școala, veniturile locuitorilor, precum și gradul de educație al părinților.
Granturile, parteneriatele public-private, inițiativele ONG au mai ajutat la deblocarea situației. Nu într-atât încât să producă o schimbare totală și unitară – fiindcă acest lucru stă doar în puterea unui sistem guvernamental coordonat și bine pus la punct. Însă, mulți elevi eminenți, multe școli și multe comunități au fost ajutate să-și atingă obiectivele prin atragerea unor resurse externe. Sponsorizările obținute de la partenerii strategici au asigurat multor copii șansa la o educație de calitate. Însă, nevoia este mai mare decât oferta, mii de școli erodate de timp având nevoie de investiții considerabile.
O poveste de succes!
Poate părea greu de crezut, însă atunci când un ONG, alături de administrația locală și câteva companii private își unesc forțele, iese ceva extraordinar. Este cazul Școlii Gimnaziale din comuna Unirea (Corp C), județul Călărași, care a ajuns să fie transformată cu ajutorul Asociației BookLand și al partenerului principal, REHAU România, dar și al altor companii private.
Totul a început cu un email trimis Asociației în Nov’20 la miezul nopții de către noul primar, domnul Ciprian Andrei Olteanu, încă activ la ora aceea, mail în care descria nevoile școlii construite în 1895: termoficarea (încălzirea fiind realizată cu sobe), pavarea și împrejmuirea curții, construirea unui teren de sport de aproape 1.000mp și renovarea integrală a laboratorului de informatică.
Școala a intrat în procesul de calificare și a fost aprobată pentru renovare. Între timp la conducerea școlii a venit un director tânăr și pus pe treabă, domnul Liviu Moise, care a reprezentat o verigă excelentă între BookLand și Primărie, armonizând operațiunile și implementând toate deciziile luate de comun acord. Astfel că în nici 2 luni (Oct-Nov 2021), visul comunității din Unirea s-a împlinit! Au ajutat nu numai fondurile puse la dispoziție de REHAU România, ci și materialele oferite de companiile coalizate de BookLand, precum și implicarea Primăriei Unirea care a contribuit material și financiar la fiecare pas.
Provocarea cea mai mare a fost reprezentată de construcția instalației termice: a implicat zeci de țevi, mufe, coturi, reducții, racorduri oferite de Instal Impex, 27 radiatoare Radox, pompă circulație, termostat, vas expansiune, supapă, robineți, aerisitor, termometru asigurate de Ferro România, centrală termică dăruită de Ariston România, precum și un rezervor GPL de 5.000L adus de ButanGas România (care îi asigură și plinul timp de 2 ani). Plus toate avizările aferente. La pregătirea terenului de sport „fundația” a fost turnată de Primărie, gazonul sintetic, porțile de fotbal și coșul de baschet fiind asigurate de Decathlon România. Iar curtea a fost pavată cu pavele și borduri oferite de Elis Pavaje. Nu în ultimul rând, panourile zincate pentru gard au fost asigurate de Stehos Acero iar stâlpii metalici de Trutzi. Iar Wipro România a donat mobilier pentru dotarea sălilor de clasă.
Costurile materialelor de construcții și manoperei pentru restul operațiunilor de renovare au fost suportate de REHAU România.
Astfel că, de acum încolo, comunitatea de aproape 2.000 locuitori se poate bucura de condiții excelente de desfășurare a actului educațional pentru cei 156 elevi înscriși la această școală.
În 2020, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate pe piața locală, REHAU România a lansat inițiativa ”REHAU Community” și s-a angajat să sprijine generațiile viitoare și să acționeze pentru bunăstarea și dezvoltarea lor durabilă.
„Comunitatea în care te dezvolți îți poate marca întreaga existență. Cred în puterea exemplului și în importanța educației, iar la asta au contribuit și cei 17 ani ai mei de creștere în echipa REHAU. Și pentru cei mici e la fel: își petrec copilăria pe băncile școlii, ascultă dascălii și își fac visuri pentru viitor, iar dacă beneficiază de condiții proprice, își ating adevaratul potențial. Ne dorim ca acțiunile noastre să contribuie la reducerea inegalităților și la creșterea accesului la educație în zonele rurale. Noi credem în satul românesc și ne face mare plăcere să punem umărul la un viitor mai bun pentru acești copii care merită tot ce e mai bun!” – Alexandru Oprea, Country Manager REHAU România.
„Din momentul în care locuitorii comunei Unirea mi-au acordat încrederea de a-i reprezenta, simt că am nu numai o obligație statutară, cât mai ales morală să le confirm așteptările. Experiența mea profesională și educația pe care am primit-o mă ajută să îmi pun toate competențele în slujba lor. Pot și vreau să aduc schimbarea în comunitate! Nu vreau să cruț niciun efort și nici să mă culc pe lauri. Platforma mea administrativă include mai mulți vectori, iar educația este unul dintre ei. Și trebuie să începem cu începutul – acela de a le asigura elevilor condiții civilizate pentru a învăța. În numele tuturor copiilor, părinților și profesorilor le mulțumesc din suflet acestor companii care ne-au transformat visul în realitate!”– Ciprian Andrei Olteanu, Primar comuna Unirea, județul Călărași.
„Să știți că nu numai pentru copii va fi o plăcere să vină în noua lor școală, ci și pentru profesori. Sunt directorul acestei școli de doar 3 luni și simt că, în sfârșit, acordăm tinerei generații respectul pe care îl merită, asigurându-i toate condițiile pentru desfășurarea eficientă a actului educațional. Abia aștept să dovedească și rezultatele la învățătură că efortul depus de atâtea companii a meritat.” – Liviu Moise, Directorul Școlii Gimnaziale Unirea, județul Călărași.
„Suntem încântați că am dat peste o echipă extraordinară – Școala și Primăria – care ne-a făcut munca mult mai ușoară. Iar partenerilor BookLand, în frunte cu REHAU România, le suntem recunoscători pentru încrederea în misiunea noastră de a renova școlile din mediul rural. Pentru că firul roșu al identității noastre naționale pornește de pe aceste plaiuri veșnice și roditoare care au avut mereu grijă de poporul român. Abia aștept să iasă de pe băncile acestor școli readuse la viață viitorii Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Rebreanu, Preda, Cioran…” – Mihaela Petrovan – Fondator Asociația BookLand.
Asociația BookLand și-a propus să crească an de an numărul de școli renovate și anul viitor chiar să pună fundația primei școli etalon pentru sistemul de învățământ românesc.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va iniția, în luna ianuarie, imediat după sărbători, un referendum intern în cadrul corpului magistraților, având ca temă modul în care funcționează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Potrivit mesajului publicat de șeful statului, magistrații vor fi invitați să răspundă la o singură întrebare: dacă CSM acționează în interes public sau dacă servește interesele unui grup din interiorul sistemului judiciar.
Președintele precizează că rezultatul consultării va influența direct parcursul discuțiilor legislative. În situația în care majoritatea magistraților vor considera că CSM acționează în interes public, dialogul legislativ va continua. În schimb, dacă opinia dominantă va fi că instituția nu mai reprezintă interesul public, Nicușor Dan afirmă că va solicita plecarea de urgență a actualului Consiliu Superior al Magistraturii.
Șeful statului își motivează decizia prin numărul mare de mesaje primite din partea magistraților – peste 2.000 de pagini de sesizări –, în care sunt semnalate probleme considerate grave privind funcționarea sistemului de justiție. Concluzia oferită de președinte este că o parte dintre aceste sesizări indică existența unor practici care ar favoriza interese de grup, inclusiv în ceea ce privește activitatea CSM, conducerea instanțelor și modul de exercitare a independenței profesionale.
În perioada următoare, Nicușor Dan anunță că atenția se va concentra pe modificări legislative punctuale, precum procedurile de promovare, introducerea unor criterii obiective mai clare, reglementarea delegărilor și detașărilor, astfel încât spațiul de decizie discreționară să fie redus semnificativ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Situația proiectelor depuse la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR), în actualul exercițiu financiar 2021–2027, arată cât de activă a fost fiecare administrație locală din județul Călărași în atragerea fondurilor europene.
Pe scurt, unele primării au depus multe proiecte și au atras sume importante, în timp ce altele nu apar deloc, cel puțin până în acest moment, în evidențele ADR.
Câte proiecte și câți bani sunt, în total
La nivelul județului Călărași au fost înregistrate 110 proiecte, cu o valoare totală de 1,769 miliarde de lei (aproximativ 350 de milioane de euro).
Din această sumă, 1,539 miliarde de lei reprezintă fonduri nerambursabile, adică bani europeni care nu trebuie returnați.
Consiliul Județean, cele mai mari finanțări
Consiliul Județean Călărași a depus 5 proiecte, dar cu valori foarte mari. În total, acestea ajung la 691,9 milioane de lei, din care 615,3 milioane de lei sunt bani nerambursabili.
Practic, vorbim despre cele mai costisitoare proiecte din județ, cu impact la nivel regional sau județean.
Primăriile cele mai active
Dacă ne uităm strict la numărul de proiecte depuse, pe primele locuri sunt municipiile:
-
Oltenița – 16 proiecte
-
Călărași – 12 proiecte
Urmează alte localități, cu activitate constantă:
-
Ulmeni – 5 proiecte
-
Lehliu-Gară, Unirea, Spanțov, Chiselet și Alexandru Odobescu – câte 4 proiecte fiecare
Cine a atras cei mai mulți bani
Clasamentul se schimbă atunci când criteriul este valoarea fondurilor nerambursabile:
-
Municipiul Călărași – aproximativ 220 milioane de lei
-
Municipiul Oltenița – aproximativ 150 milioane de lei
Sume importante au ajuns și în localități mai mici:
-
Nana – 52,3 milioane de lei
-
Lehliu-Gară – 43,2 milioane de lei
-
Căscioarele – 42,0 milioane de lei
Localități fără proiecte depuse (până acum)
Potrivit documentelor analizate, următoarele localități nu apar cu proiecte depuse în această etapă a perioadei 2021–2027:
Belciugatele, Dragoș Vodă, Fundeni, Grădiștea, Gurbănești, Ileana, Luica, Lupșanu, Modelu, Mânăstirea, Perișoru, Sărulești, Valea Argovei și Șoldanu.
Această absență nu înseamnă automat lipsă totală de interes, ci doar faptul că, până la acest moment, aceste UAT-uri nu figurează în centralizarea ADR. Unele pot avea proiecte în pregătire sau pot aplica în etape viitoare ale exercițiului financiar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Evacuare în 3 luni: Pensionarii magistrați, militari și polițiști, ar putea fi dați afară din locuințele de serviciu!
Foștii judecători, procurori, militari, polițiști, polițiști de penitenciare și angajați ai serviciilor de informații nu vor mai avea dreptul să locuiască în locuințe de serviciu după pensionare sau eliberare din funcție. Aceasta este principala prevedere a unui proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției și lansat recent în dezbatere publică.
Dacă va intra în vigoare, noua lege va elimina definitiv toate excepțiile existente, care permiteau în prezent păstrarea acestor imobile în anumite condiții – cum ar fi venituri reduse sau contracte încheiate înainte de date-limită specifice.
Pierderea automată a dreptului de folosință Proiectul stabilește clar că dreptul de a locui în locuința de serviciu încetează automat la data ieșirii din activitate, indiferent de motiv (pensionare sau eliberare din funcție) și de momentul semnării contractului de închiriere.
Contractele se extind și asupra familiei Măsura afectează nu doar titularul, ci și soțul/soția sau urmașii care locuiesc în imobil. Chiar dacă aceștia ocupă locuința la momentul adoptării legii, vor trebui să o elibereze în maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a noilor reguli.
Eliminarea excepțiilor actuale Legea modifică mai multe acte normative din domeniile justiției, apărării, ordinii publice, securității naționale și administrației penitenciarelor. Actualele prevederi care permiteau pensionarilor sau urmașilor să rămână în locuințe sunt eliminate complet.
Câte locuințe sunt ocupate de persoane inactive? Potrivit expunerii de motive, aproximativ 200 de locuințe de serviciu sunt folosite în prezent de pensionari sau urmași:
- Ministerul Justiției și instanțe: 211 locuințe totale, 53 ocupate de pensionari.
- Ministerul Public: 23 locuințe, 7 ocupate de procurori pensionari.
- Administrația Națională a Penitenciarelor: 178 locuințe, 88 ocupate de pensionari sau urmași.
- Ministerul Apărării Naționale: 662 locuințe, 45 ocupate de pensionari sau urmași.
- Ministerul Afacerilor Interne: 380 locuințe, 6 ocupate de pensionari.
- SRI: 33 locuințe (date incomplete privind ocuparea).
- STS: 8 locuințe, 3 ocupate de cadre în rezervă.
În multe cazuri, chiria plătită este semnificativ mai mică decât cea de pe piața liberă.
Motivul schimbării
Ministerul Justiției argumentează că locuințele de serviciu sunt menite să fie un sprijin temporar pentru personalul activ care nu deține o proprietate în localitatea de serviciu. Legislația actuală, considerată neclară, a transformat acest beneficiu temporar într-unul permanent, generând inechități. Scopul noii reglementări este redistribuirea fondului locativ către angajații în funcție și prevenirea utilizării îndelungate după pensionare.
Proiectul urmează să fie avizat la nivel guvernamental, adoptat de Executiv și apoi votat în Parlament. Adoptarea ar putea avea loc rapid, în contextul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale și a sistemului judiciar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Nicușor Dan anunță un referendum în rândul magistraților privind rolul CSM
Program special de sărbători la Biblioteca Județeană Călărași
Acțiune umanitară la Borcea: Crucea Roșie Călărași, sprijinită de Primăria Borcea, în sprijinul persoanelor vulnerabile
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
