Știri
Un volum care prezintă 28 de ani de istorie a Călărașiului în nu mai puțin de 500 de documente a fost lansat
Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp
Constantin Tudor, în calitate de coordonator, și Nicolae Țiripan publică volumul „CĂLĂRAȘII în documente și izvoare istorice vol. II (1919-1947). Volumul conține nu mai puțin de 500 de documente. Lansarea a avut loc pe 18 aprilie în sala de ședințe a Consiliului Local municipal, într-un eveniment editorial susținut de Primăria Municipiului Călărași și Muzeul Municipal.
În urmă cu an a fost publicat primul volum, unde sunt prezentate 1500 de documente din perioada anilor 1541 – 1989 care oferă o imagine detaliată și complexă a istoriei municipiului Călărași.
„După ce anul trecut, grație sprijinului primit din partea Primăriei Călărași și implicării directe a Muzeului Municipal, am reușit să publicăm primul volum din proiectul ”CĂLĂRAȘII în documente și izvoare istorice”, conceput ca un corpus masiv de documente de arhivă și izvoare de presă care să aducă în atenția iubitorilor de istorie locală în jur de 1.500 de documente din perioada anilor 1541 – 1989, iată că oferim călărășenilor, și nu numai lor, cel de-al doilea volum care încorporează 500 de documente din anii 1919 – 1947”, a spus prof. dr. Constantin Tudor, coordonator al volumului.
La eveniment au fost prezente și câteva nume din administrația municipiului, printre care și primarul Marius Dulce sau președintele Consiliului Județean, Vasile Iliuță.
„Pe parcursul mandatului încredințat de cetățenii Călărașiului în urmă cu aproape 4 ani, am sprijinit și încurajat toate acțiunile întreprinse de Muzeul Municipal, instituție aflată în subordinea primarului și care în acest an împlinește 10 ani de la înființare. Unul dintre proiectele de suflet pe care le-am îmbrățișat și susținut din start îl constituie elaborarea și publicarea unui corpus de documente istorice privind evoluția așezării de la cotul Borcei, începând cu prima atestare documentară și până în zilele noastre”, a declarat Marius Dulce.
Constantin Tudor a absolvit Facultatea de Istorie – Geografie din Constanța și Facultatea de Istorie – Filosofie din cadrul Universității din București. Călărășeanul și-a luat și diploma de doctorat în 1999, cu o lucrare în istoriografia românească.
Acesta a întemeiat Filiala Călărași a Arhivelor Naționale și s-a aflat în fruntea instituției timp de opt ani. În acest timp a inițiat proiectul de reabilitare a fostei cazărmi a pompierilor din Călărași, unde au fost mutate arhivele călărășene în 1988, scrie Ziua Constanța. Din 1990 și până în 1996, el a fost inspector șef la fostul Inspectorat Județean pentru cultură Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un program pilot implementat în 18 licee din România schimbă modul în care elevii de clasa a XII-a își organizează săptămâna. Patru zile sunt dedicate cursurilor față în față pentru materiile de Bacalaureat, iar vinerea orele se desfășoară online, de acasă, pentru disciplinele secundare și proiectele școlare.
Elevii de a XII-a nu mai merg la școală vinerea
Într-o perioadă în care fiecare săptămână de școală pare trasă la indigo, un program pilot schimbă brusc ritmul în mai multe licee din România. Nu e vorba doar de o ajustare de orar, ci de un model care mută o parte din învățare într-un alt spațiu, cu reguli diferite, iar miza este uriașă pentru elevii care se apropie de Bacalaureat.
Programul a fost introdus în 18 licee și îi vizează pe elevii de clasa a XII-a, generația pentru care fiecare oră contează. Pe hârtie, pare o soluție elegantă: mai multă concentrare pe materiile de examen și mai puțin timp pierdut pe drumuri sau intervale „moarte”. În realitate, schimbarea îi obligă pe elevi să-și regândească complet săptămâna.
Concret, elevii vin fizic la școală patru zile pe săptămână, concentrându-se pe disciplinele de Bacalaureat. A cincea zi, vineri, nu se elimină orele, ci acestea se mută online. Elevii lucrează de acasă la materiile secundare și la proiecte care vor fi evaluate la finalul anului.
Profesorii consideră că modelul este potrivit nevoilor reale ale elevilor.
„Proiectul se potrivește foarte bine nevoilor noastre. Clasele de profil real, care dau bacalaureatul la biologie, vin fizic la pregătire. În schimb, la clasele de uman, unde această disciplină poate fi aleasă opțional, elevii lucrează online”, a explicat o profesoară de biologie de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara.
Elevii au reacții mixte, dar majoritatea apreciază ziua online.
„Unii se concentrează pe materiile la care dau bacul, alții profită de ziua liberă de drumul spre școală ca să se odihnească”, au declarat câțiva liceeni.
Totuși, unii recunosc că ziua de vineri necesită disciplină și organizare: „Dacă nu ești organizat, se adună multe teme și pot apărea dificultăți. Trebuie disciplină ca să funcționeze acest program”.
Implementarea modelului hibrid a generat și ajustări logistice în școli. Diriginții trebuie să urmărească realizarea proiectelor online și să mențină comunicarea cu elevii care nu vin fizic vinerea. În unele licee, platformele digitale și resursele online au fost consolidate pentru ca elevii să nu fie defavorizați.
Pentru elevii care se pregătesc pentru Bacalaureat, programul oferă mai mult timp de recapitulare și concentrare pe materiile principale. În același timp, ziua de vineri creează o oportunitate de autonomie și responsabilizare, pregătind elevii pentru un mod de lucru mai independent, necesar în facultate sau la examenele naționale.
Acest model pilot ar putea fi extins în viitor și în alte licee, în funcție de rezultatele obținute și de feedback-ul profesorilor și elevilor. Scopul este să crească eficiența pregătirii pentru Bacalaureat, fără a neglija restul disciplinelor și dezvoltarea competențelor practice și digitale ale elevilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Carosabil ca patinoarul, trafic blocat: primele accidente ale iernii 2026 la Călărași
Cum să alegi culoarea ghetelor de fotbal în funcție de stil și echipă?
Clădirea care a adunat puterea administrativă și justiția Călărașiului, din 1896 până astăzi
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
