Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Un refugiu plin de căldură și speranță: Căminul „Antim Ivireanu” din Călărași, povestit de cei care îl numesc „acasă”

Published

on

Într-un colț liniștit al municipiului Călărași, Căminul pentru persoane vârstnice „Antim Ivireanul” devine mai mult decât un loc de îngrijire – devine un adevărat cămin, unde amintirile prind viață, iar grijile dispar în fața afecțiunii și respectului. Sub atenta supraveghere a directorului Ilinca Enescu, această instituție oferă nu doar servicii de îngrijire, ci și o comunitate plină de iubire și sprijin.

Doamna Maer, una dintre beneficiarii Căminului, și-a găsit aici liniștea după o viață plină de provocări. „N-am crezut vreodată că voi ajunge să numesc un astfel de loc „acasă”, dar oamenii de aici m-au primit cu brațele deschise. Fiecare zi e mai frumoasă datorită lor. Ne simțim în siguranță și iubiți,” ne-a spus ea cu un zâmbet cald.

Ilinca Enescu, care gestionează Căminul de aproape patru ani, a reușit să creeze o legătură specială atât cu beneficiarii, cât și cu personalul. „Pentru mine, ei nu sunt doar bătrâni care au nevoie de îngrijire. Sunt prieteni, sunt parte din familia noastră extinsă. Fiecare poveste de viață pe care o ascult mă face să realizez cât de speciali sunt,” ne-a mărturisit directoarea.

Cu o capacitate de 45 de locuri, Căminul are în prezent 33 de beneficiari, iar restul locurilor sunt disponibile pentru cei care caută un loc unde să își petreacă anii de aur. Ilinca Enescu explică, în detaliu, și aspectele financiare ale instituției, asigurându-i pe cei interesați că taxele sunt accesibile și că transparența este o prioritate. „Vrem ca oamenii să se simtă în siguranță, nu doar fizic, ci și emoțional. Știu că poate fi dificil să iei decizia de a-ți lăsa părinții sau bunicii într-un astfel de loc, dar facem tot posibilul să le oferim cea mai bună îngrijire,” a adăugat ea.

Ilinca Enescu este implicată nu doar în activitățile zilnice, ci și în aspectele ce țin de sănătatea și alimentația beneficiarilor. „Sunt foarte atentă la ceea ce mănâncă. Merg personal să verific mesele și încerc să le ofer tot ce e mai bun. Avem grijă să fie bine hrăniți, să se simtă îngrijiți,” a explicat aceasta.

Advertisement

Un alt punct important pe agenda instituției este reabilitarea fațadei exterioare a clădirii. „Este un proiect necesar, pentru că starea actuală nu este ideală, dar am primit sprijin din partea Primăriei Municipiului Călărași. Această schimbare va face o mare diferență în viața celor care locuiesc aici, a subliniat Enescu.

Cei care trăiesc aici au format o comunitate unică, plină de compasiune și sprijin reciproc. În grădina căminului, o altă doamnă, care a petrecut ultimii doi ani aici, ne-a spus emoționată: „Nu mai am rude care să mă viziteze, dar aici am găsit o nouă familie. Fiecare zi aduce ceva frumos, fie că e o simplă conversație sau o activitate organizată. Nu m-am simțit niciodată atât de protejată.

La Căminul „Antim Ivireanu”, bătrânețea nu este un final trist, ci un nou început. Aici, viețile acestor oameni primesc sens și iubire, într-un loc în care fiecare zi este încărcată de emoție și speranță.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici

Published

on

AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.

În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.

Finanțări de milioane, rezultate rușinoase

În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:

  • 4,4 milioane lei în 2024
  • 3,375 milioane lei pentru 2025

Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.

În teren însă, realitatea este rușinoasă:

Advertisement

șase goluri primite de la o echipă de copii.

O întrebare simplă: Unde se duc banii?

Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…

Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:

„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”

Advertisement

Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.

În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.

Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”

Dezastru sportiv, lux financiar

Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:

Advertisement
  • primește milioane de lei anual
  • are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
  • afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
  • dar în teren… se prăbușește etapă de etapă

Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.

Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.

Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading