La zi
Un bărbat din Sărulești a fost înjunghiat. Autorul a fost prins de poliție

Fapt Divers
Misterul satului Anjikuni: Dispariția fără urmă a 2.000 de suflete

În noiembrie 1930, un incident straniu și inexplicabil a avut loc în nordul îndepărtat al Canadei, pe malul Lacului Anjikuni. Joe Labelle, un negustor de blănuri familiarizat cu regiunea, se îndrepta spre un sat locuit de aproximativ 2.000 de eschimoși, cunoscuți pentru pescuitul lor și traiul simplu. Labelle era un vizitator obișnuit al așezării, având legături de prietenie cu mulți dintre localnici. Însă, când a ajuns în sat, a fost întâmpinat de o liniște nefirească. Toate cabanele erau goale, lipsite de orice urmă de viață umană. Hainele, uneltele, armele, blănurile și chiar proviziile de hrană erau intacte, ca și cum oamenii ar fi dispărut brusc, fără să ia nimic cu ei. Într-una dintre cabane, Labelle a găsit un foc încă arzând, cu o bucată de carne rumenindu-se deasupra, semn că plecarea fusese subită.
Alarmat, Labelle a alertat imediat autoritățile canadiene, care au demarat o anchetă amănunțită. Investigațiile nu au dus la nicio concluzie clară, dar au scos la iveală detalii și mai tulburătoare. Toți câinii de sanie ai satului, esențiali pentru supraviețuirea în acea zonă izolată, fuseseră găsiți morți, înfometați, îngropați sub un strat gros de zăpadă. Mai șocant, cimitirul local fusese profanat: mormintele fuseseră dezgropate, iar toate rămășițele umane dispăruseră fără urmă. Niciun indiciu despre soarta celor 2.000 de oameni nu a fost găsit vreodată. Au fost luate în considerare diverse teorii – de la atacuri ale unor forțe externe până la fenomene supranaturale –, dar niciuna nu a oferit o explicație satisfăcătoare. Misterul satului Anjikuni rămâne unul dintre cele mai enigmatice cazuri de dispariție în masă din istorie, continuând să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Adio coasigurați: Ce trebuie să știi despre schimbările din sănătate și concediile medicale din septembrie 2025

Începând cu 1 septembrie 2025, sistemul de asigurări de sănătate din România va suferi schimbări semnificative, conform Legii nr. 141/2025, intrată în vigoare la 1 august 2025. Una dintre cele mai importante modificări este eliminarea statutului de coasigurat, ceea ce înseamnă că persoanele care beneficiau automat de calitatea de asigurat prin contribuția plătită de un membru al familiei (soț, soție, părinte) nu vor mai avea acest drept. Aceste schimbări, alături de noile reglementări privind concediile medicale, vor afecta sute de mii de români. Iată ce trebuie să știi:
Ce înseamnă eliminarea statutului de coasigurat?
Până acum, persoanele coasigurate (de exemplu, soțul sau soția fără venituri proprii) beneficiau de asigurare de sănătate prin contribuția plătită de un membru al familiei asigurat. Începând cu 1 septembrie 2025, această facilitate dispare. Pentru a rămâne asigurate, persoanele afectate trebuie să:
-
Să depună Declarația Unică (formular 212), disponibilă pe site-ul ANAF.
-
Să plătească o contribuție de sănătate calculată la o bază de 6 salarii minime brute pe economie. Aceasta este împărțită în două tranșe:
-
25% (607,5 lei) la depunerea declarației.
-
75% (1.822,5 lei) până la 25 mai 2026.
-
-
Procesul poate fi inițiat fie de persoana care întreține, fie de coasiguratul însuși.
Fără această plată, persoanele coasigurate își vor pierde calitatea de asigurat și nu vor mai putea beneficia de servicii medicale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Cine rămâne asigurat fără plata contribuției?
Anumite categorii vor continua să beneficieze de asigurare de sănătate fără a plăti contribuția (CASS). Acestea includ:
-
Copiii sub 18 ani.
-
Elevii și studenții între 18 și 26 de ani, inclusiv doctoranzii.
-
Tinerii până la 26 de ani proveniți din sistemul de protecție a copilului.
-
Femeile însărcinate și lăuzele.
-
Pensionarii cu venituri sub 3.000 lei/lună.
-
Persoanele cu dizabilități.
-
Pacienții oncologici fără venituri.
-
Persoanele aflate în detenție sau arest preventiv.
-
Victimele traficului de persoane (maximum 12 luni).
-
Membrii serviciilor voluntare de urgență.
-
Donatorii de celule stem (pentru 10 ani de la donare).
Bolnavii cronici fără venituri, beneficiari ai programelor naționale de sănătate, vor continua să primească îngrijiri medicale până la vindecare, similar pacienților oncologici.
Cine va plăti contribuția de sănătate (CASS)?
Următoarele categorii vor fi obligate să plătească o contribuție de sănătate de 10%:
-
Pensionarii cu venituri peste 3.000 lei/lună (pentru partea de venit ce depășește acest prag).
-
Beneficiarii de indemnizație de șomaj.
-
Persoanele care primesc ajutor social.
-
Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului.
-
Alte categorii, cum ar fi veteranii de război.
De exemplu, un pensionar cu o pensie de 4.000 lei va plăti CASS de 100 lei (10% din 1.000 lei, suma care depășește pragul de 3.000 lei).
Impactul asupra concediilor medicale
Începând cu 1 august 2025, indemnizațiile pentru concediile medicale pentru boli obișnuite sau accidente în afara muncii vor fi calculate diferențiat, în funcție de durata concediului:
-
55% din baza de calcul pentru concedii de până la 7 zile.
-
65% pentru concedii între 8 și 14 zile.
-
75% pentru concedii de minimum 15 zile.
Notă: Pentru concediile medicale inițiate înainte de 1 august 2025, se aplică reglementările în vigoare la data eliberării certificatului medical inițial. Indemnizațiile pentru anumite boli cardiovasculare vor rămâne la 75% din baza de calcul, indiferent de durată.
Ce trebuie să faci dacă erai coasigurat?
Dacă te afli în categoria coasiguraților, trebuie să:
-
Să verifici statutul tău de asigurat după 1 septembrie 2025.
-
Să depui declarația unică (formular 212) pe site-ul ANAF.
-
Să plătești contribuția CASS în tranșele specificate (25% inițial și 75% până la 25 mai 2026).
-
Să păstrezi dovezile de plată pentru a beneficia de servicii medicale decontate.
Fără aceste demersuri, vei pierde accesul la concedii medicale plătite și la alte servicii medicale decontate de CNAS.
Alte modificări relevante
-
Personalul monahal va rămâne asigurat fără plată până la 1 septembrie 2025, după care va trebui să își gestioneze individual asigurarea.
-
Persoanele fără venituri cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate (altele decât oncologice) vor beneficia în continuare de servicii medicale și medicamente până la vindecare.
De ce sunt importante aceste schimbări?
Aceste modificări au scopul de a asigura sustenabilitatea sistemului de sănătate și de a reduce abuzurile legate de concediile medicale. Totuși, ele implică un efort financiar suplimentar pentru persoanele care erau coasigurate și pentru alte categorii care vor plăti CASS. Este esențial ca românii să fie informați și să ia măsurile necesare pentru a evita pierderea accesului la servicii medicale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Ultimul răget al tigrului tasmanian

Tylacina, cunoscută popular sub denumirile de tigru tasmanian sau lup tasmanian, este o specie fascinantă și tragică din fauna lumii, originară din Tasmania și părți ale Australiei continentale. Acesta era un marsupial carnivor unic, cu dungi distinctive pe spate, asemănătoare cu cele ale unui tigru, de unde și unul dintre numele sale. Dimensiunea sa medie era comparabilă cu a unui câine de talie medie, iar aspectul său hibrid – cap de lup, corp zvelt și picioare robuste – îl făcea o prezență impresionantă în sălbăticie. Tylacina era un vânător nocturn, hrănindu-se cu mici mamifere și păsări, și avea un comportament solitar.
Din păcate, specia a dispărut oficial în 1936, odată cu moartea ultimului exemplar cunoscut în captivitate, la Grădina Zoologică din Hobart. Cauzele extincției sale sunt legate de colonizarea europeană a Tasmaniei, care a adus cu sine vânătoarea intensivă – tylacina era considerată o amenințare pentru animalele domestice – și distrugerea habitatului său natural. De asemenea, bolile aduse de câini și concurența cu alte prădători au contribuit la declinul populației. Deși au existat zvonuri despre observații ulterioare, nicio dovadă concretă nu a confirmat supraviețuirea speciei. Astăzi, tylacina rămâne un simbol al pierderii biodiversității și al impactului devastator al activităților umane asupra naturii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.