Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat vineri legea prin care vaccinarea gratuită împotriva virusului papilloma uman (HPV) va fi disponibilă atât pentru fete, cât și pentru băieți, cu vârste cuprinse între 11 și 26 de ani.

Actul normativ extinde accesul la imunizarea anti-HPV pentru toate categoriile de vârstă recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și de Centrul Național de Vaccinologie. Măsura are ca scop principal reducerea semnificativă a incidenței cancerului de col uterin, dar și a altor afecțiuni cauzate de infecția cu HPV.

Potrivit noii legi, vaccinul va fi compensat integral pentru adolescenți și tineri, ceea ce va contribui la creșterea gradului de vaccinare la nivel național. Autoritățile din domeniul sănătății susțin că această extindere este un pas important în prevenția cancerelor asociate HPV și reprezintă o aliniere la recomandările internaționale în materie de sănătate publică.

HPV este una dintre cele mai răspândite infecții cu transmitere sexuală, iar unele tulpini ale virusului pot provoca afecțiuni grave, inclusiv diferite tipuri de cancer. Până în prezent, vaccinarea gratuită era asigurată doar pentru fetele cu vârste între 11 și 18 ani, în baza unei cereri depuse la medicul de familie.

Advertisement

În noaptea de 6 spre 7 iunie 2025, un tren de marfă GFR, cu 35 de vagoane cisternă pline cu benzină, a deraiat lângă Măldăeni, Teleorman, pe ruta Roșiori – Măldăeni. Locomotiva și două vagoane au ieșit de pe șine, unul prezentând scurgeri de combustibil, cu risc major de explozie. Incidentul, semnalat la 01:40, a oprit traficul feroviar pe tronson. Zona a fost izolată, energia electrică oprită, iar ISU Teleorman, AGIFER și SRCF Craiova au intervenit rapid. Din cauza scurgerilor, intervenția pentru ridicarea vagoanelor a fost amânată până la sosirea unui utilaj de transvazare. Pasagerii sunt transbordați auto între Caracal și Roșiori Nord. AGIFER investighează cauzele, iar traficul feroviar ar putea fi reluat după ora 08:00. Zona, aflată la 1,5 km de locuințe și 1 km de DN 6, nu prezintă risc imediat pentru populație, dar pericolul de explozie persistă. Incidentul evidențiază necesitatea respectării normelor de siguranță și a unei infrastructuri feroviare bine întreținute.

Elefanții sunt recunoscuți pentru inteligența și comportamentul lor social complex, iar modul în care interacționează cu morții lor este unul dintre cele mai fascinante aspecte ale comportamentului lor. Studiile recente și observațiile din sălbăticie au scos la iveală detalii surprinzătoare despre această relație aparte cu moartea, care reflectă o profunzime emoțională și cognitivă comparabilă cu cea a primatelor sau cetaceelor.

Elefanții manifestă un interes aparte pentru oasele altor elefanți, indiferent dacă aceștia le-au fost sau nu înrudiți. Cercetările arată că elefanții pot identifica oasele conspecificilor lor atunci când le întâlnesc în mod întâmplător. Ei ating și examinează aceste oase cu trompa, în special maxilarul inferior, un gest care seamănă cu modul în care salută elefanții vii. Acest comportament sugerează o conștientizare a identității speciei și, posibil, o formă de memorie sau recunoaștere a indivizilor dispăruți.

Spre deosebire de multe alte animale, elefanții par să plângă activ moartea membrilor turmei, în special mamele care își pierd puii. În mai multe cazuri documentate, femelele au fost observate purtând trupurile puilor morți timp de câteva zile, refuzând să-i abandoneze. Acest comportament indică o legătură emoțională profundă și o reacție la pierdere care depășește instinctul. Mai mult, elefanții pot manifesta grijă față de indivizi morți cu care nu aveau legături strânse, demonstrând o empatie extinsă.

Un comportament unic observat la elefanți este tendința de a acoperi trupurile semenilor morți cu ramuri sau frunze. Acest gest, raportat în mai multe cazuri, sugerează o formă de ritual care ar putea fi interpretată ca o încercare de a proteja sau onora decedatul. Deși nu este clar dacă acest act are o semnificație simbolică, el reflectă o sensibilitate aparte față de moarte.

Advertisement

Elefanții au fost observați întorcându-se la locurile unde au murit membri ai turmei lor, uneori după ani. În astfel de cazuri, ei pot petrece timp examinând oasele sau atingându-le cu trompa, un comportament care a fost comparat cu vizitarea mormintelor la oameni. Această practică susține ideea că elefanții au o memorie excepțională, dar și o conexiune emoțională cu cei pe care i-au pierdut.

Surprinzător, elefanții nu își rezervă compasiunea doar pentru semenii lor. Au fost documentate cazuri în care elefanți au arătat grijă față de alte specii, cum ar fi un elefant care a refuzat să calce într-o groapă unde dormea un câine sau alții care au mângâiat cu trompa oameni răniți. În contrast, elefanții pot manifesta comportamente agresive față de cei percepuți ca o amenințare, mai ales după episoade de braconaj, sugerând un simț al dreptății sau răzbunării.