Palatul Socio-Cultural din municipiul Călărași a fost inaugurat oficial joi, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, în cadrul unui eveniment care a marcat lansarea unui nou centru dedicat culturii și educației. Clădirea emblematică a orașului, construită la finalul secolului al XIX-lea, a fost restaurată integral și redată circuitului public.

Evenimentul a reunit autorități locale și județene, dar și personalități de la nivel național, invitate special pentru acest moment. Printre oficialii prezenți s-au numărat Marian Neacșu, viceprim-ministru al României, Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, și Marius Dulce, primarul municipiului Călărași.

La inaugurare au mai fost prezenți reprezentanți ai Guvernului României și ai administrației centrale, printre care secretari de stat din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației, parlamentari de Călărași – senatori și deputați – precum și reprezentanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia. Evenimentul a fost completat de participarea unor oficiali din administrația publică locală, din domeniul educației și culturii, dar și de invitați din mediul instituțional și civic.

Momentul lansării a inclus o ceremonie oficială și un tur al clădirii, în cadrul căruia invitații au putut vedea spațiile restaurate, sălile destinate activităților culturale și educative, precum și zonele care vor găzdui noul sediu al Palatului Copiilor.

Pe parcursul zilei, Palatul Socio-Cultural a fost deschis publicului larg, în regim de porți deschise, până la ora 20.00, oferind călărășenilor posibilitatea de a descoperi un spațiu cu valoare istorică, readus în viața comunității.

Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență un proiect de lege care ar schimba radical relația contribuabililor cu bugetele locale, introducând condiții suplimentare pentru tranzacții, controale extinse asupra construcțiilor și posibilitatea executării silite a unor beneficii sociale.

După etapa de consultare publică, proiectul ar urma să fie adoptat de Guvern și trimis Parlamentului pentru dezbatere sau pentru angajarea răspunderii.

Una dintre modificările centrale este obligația cumpărătorilor de a prezenta certificate de atestare fiscală care să confirme achitarea tuturor datoriilor locale aferente domiciliului, sediului sau punctului de lucru. Alternativ, situația fiscală ar putea fi verificată electronic. Actele de înstrăinare încheiate fără respectarea acestor cerințe ar deveni „nule de drept”, ceea ce ridică semnificativ riscul de blocaje juridice în tranzacțiile cu locuințe, terenuri sau vehicule.

Proiectul mizează pe un schimb extins de date între ANAF și administrațiile locale, inclusiv transmiterea informațiilor despre veniturile persoanelor fizice și a datelor notariale privind tranzacțiile imobiliare.

Un alt capitol important privește identificarea construcțiilor nedeclarate. Autoritățile locale ar putea folosi imagini satelitare, fotogrametrie și drone pentru inspecții, iar imaginile obținute ar putea constitui probe atât pentru sancțiuni în domeniul construcțiilor, cât și pentru impunerea din oficiu a imobilelor. Ortofotoplanurile ar fi verificate de ANCPI, iar în cazul terenurilor înscrise în cartea funciară, oficiile teritoriale ar nota automat existența construcțiilor fără autorizație.

Pe partea fiscală, proiectul introduce un impozit majorat cu 100% timp de cinci ani pentru lucrările realizate fără autorizație, precum și penalizări de 30% la fiecare șase luni de întârziere pentru nedeclararea clădirilor.

În zona socială, proiectul extinde executarea silită în favoarea bugetelor locale. Indemnizația pentru persoanele cu handicap grav și venitul minim de incluziune ar putea fi supuse popririi pentru plata impozitelor locale. Reținerile ar fi operate de primării sau agențiile teritoriale, în baza titlurilor executorii emise de autoritățile fiscale locale, cu respectarea limitelor prevăzute de Codul de procedură civilă. Executarea încetează atunci când titularul prezintă un certificat fiscal care confirmă stingerea datoriilor.

Ministerul Dezvoltării propune un nou mecanism prin care șoferii care nu își achită amenzile rutiere în termen de 90 de zile lucrătoare ar putea pierde dreptul de a conduce, fără a mai fi necesară o hotărâre judecătorească. Procedura ar urma să fie gestionată administrativ de organul fiscal local și integrată în sistemele informatice ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Interne.

Proiectul, aflat în transparență decizională, ar putea fi adoptat de Guvern și trimis Parlamentului fie pentru dezbatere, fie pentru angajarea răspunderii.

Interdicție automată după 90 de zile

Textul introduce o regulă clară: titularii permiselor românești „nu au dreptul de a conduce” dacă nu își achită amenzile contravenționale în termen de 90 de zile lucrătoare de la scadență. Interdicția începe la ora 00:00 a celei de-a treia zi lucrătoare după expirarea termenului și încetează fie la stingerea integrală a datoriei, fie după doi ani de la înregistrarea acesteia.

Această interdicție funcționează separat de suspendările prevăzute de Codul rutier, ceea ce înseamnă că un șofer poate fi simultan sub două regimuri restrictive diferite.

Cum ajunge interdicția în sistemele MAI

Organul fiscal local are un rol central. În 15 zile lucrătoare de la înregistrarea datoriei, acesta trebuie să trimită șoferului o somație cu data și ora la care își pierde dreptul de a conduce. Dacă amenda nu este plătită, în maximum două zile lucrătoare, autoritatea fiscală operează mențiunea privind interdicția în PatrimVen, sistemul informatic al Ministerului Finanțelor.

Ulterior, informația este transmisă automat către Sistemul informatic național al MAI, gestionat de Direcția Permise și Înmatriculări. Proiectul subliniază că interconectarea tehnică este esențială pentru aplicarea măsurii.

Restituirea permisului, condiționată de plata datoriilor

Proiectul întărește și regulile privind recuperarea permisului după suspendare. Un nou articol prevede că șoferii își pot recupera permisul doar dacă prezintă dovada achitării tuturor obligațiilor către bugetul local, inclusiv amenda care a generat suspendarea.

Pentru persoanele fără domiciliu în România, obligația se limitează la amenda care a dus la suspendare, iar pentru titularii de permise străine se menține posibilitatea restituirii anticipate doar după plata amenzii respective.

Totodată, autoritățile locale vor primi competența de a stabili perioadele în care șoferii nu au dreptul de a conduce din cauza neplății amenzilor, mutând o parte din efectele sancțiunii în zona fiscală locală.

Aplicare etapizată

Modificările privind competențele autorităților locale și interdicția de a conduce ar urma să intre în vigoare la șase luni de la publicarea legii. Mecanismul se va aplica doar amenzilor contravenționale emise după intrarea în vigoare a articolului dedicat.

Pentru implementare, Ministerul Finanțelor și MAI trebuie să adapteze și să interconecteze sistemele informatice, iar normele de aplicare vor fi stabilite prin hotărâre de Guvern, unde vor fi detaliate procedurile tehnice și modalitățile de contestare.