Curtea Constituțională a României a decis vineri, 6 decembrie, după o ședință care a durat mai bine de 5 ore, să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale care a avut loc pe 24 noiembrie, au declarat surse politice pentru Libertatea. Informația a fost difuzată și de televiziunile de știri și apoi confirmată de CCR.
Citeşte întreaga ştire: Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale
Ce scrie în decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale Decizia Curții, una fără precedent în istoria României, a fost luată prin vot, în unanimitate, de toți cei 9 judecători, cu doar două zile înaintea turului 2 al alegerilor prezidențiale și va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Practic, CCR a decis anularea întregului proces electoral pentru alegerea președintelui și totul se va relua de la 0 la începutul anului viitor.
„Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare”, a transmis Curtea Constituțională. Decizia este definitivă și obligatorie.
Cine sunt cei 9 judecători ai CCR care au luat decizia anulării alegerilor prezidențiale Marian Enache (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2016) Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019) Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019) Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022) Elena-Simina Tănăsescu (propusă de PNL) – numită judecător de preşedintele României (2019) Laura Scântei (propusă de PNL) – numită judecător de Senat (2022) Mihaela Ciochină (propusă de PNL) – numită judecător de președintele României (2022) Livia Stanciu (propusă de PNL) – numită judecător de preşedintele României (2016) Attila Varga (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2016)
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.