Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 545

La zi

Ucraina are nevoie de ajutor pentru apărarea aeriană: „Dați-ne ceea ce avem nevoie”

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

În efortul de a contracara valurile de atacuri aeriane rusești din ultimele săptămâni, Ucraina a cerut sprijinul aliaților săi, în vederea furnizării de apărare aeriană. „Toți partenerii noștri să ia măsuri extraordinare și îndrăznețe” au fost cuvintele ministrului de externe Dmitro Kuleba, în contextul riscului la care sunt expuse România, Moldova și Polonia.

Dmitro Kuelba, ministrul de externe ucrainean, a menționat că aceste măsuri sunt esențiale pentru protejarea țărilor vecine, inclusiv a României, de riscul ca rachetele sau dronele rusești să pătrundă în spațiul lor aerian, potrivit Reuters.

„Avem nevoie urgentă de sisteme suplimentare Patriot şi de alte sisteme moderne de apărare aeriană, de arme şi muniţii”, a declarat ministrul de externe Dmitro Kuleba la o conferinţă de securitate la Marea Neagră unde s-a exprimat prin legătură video. “Profit de această ocazie pentru a îndemna încă o dată toţi partenerii noştri să ia măsuri extraordinare şi îndrăzneţe”, a continuat el. “Apărarea aeriană ucraineană protejează acum nu numai cerul ucrainean de teroarea aeriană rusă, ci şi pe vecinii din Moldova, România şi Polonia de ameninţarea imediată ca rachetele şi dronele să intre în spaţiul lor aerian”, a argumentat el.

Advertisement

Ministrul ucrainean a apreciat eficiența sprijinului aliat acordat în weekend Israelului, în respingerea atacului aerian și a îndemnat țările să urmeze acest exemplu și în cazul Ucrainei: „Tot ceea ce cerem de la parteneri, chiar dacă nu puteţi acţiona aşa cum acţionaţi în Israel: daţi-ne ceea ce avem nevoie, iar noi vom face restul lucrurilor”, a precizat Kuelba.

Pe fondul lipsei de ajutor din partea aliaților, centrala termică Trypilska a fost distrusă de armata rusă. „De ce? Pentru că nu mai existau rachete. Am rămas fără toate rachetele care protejau Trypilska”, a declarat Zelenski marți, într-o intervenție difuzată la PBS, postul public american de televiziune.

„Unsprezece rachete au fost lansate spre centrala Trypilska, de care depinde alimentarea cu energie electrică a regiunii Kiev. Am reușit să le interceptăm pe primele șapte, dar celelalte patru au lovit Trypilska. De ce? Pentru că mai aveam zero rachete rămase. Am epuizat toate rachetele care apărau Trypilska”, a adăugat președintele ucrainean.

Din mijlocul lunii martie, atacurile rusești cu rachete și drone au vizat infrastructura energetică a Ucrainei, determinând Kievul să lanseze apeluri urgente pentru sprijinul apărării aeriene.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Avarie pe rețeaua de apă: alimentarea, oprită temporar la blocurile F1–F8

Published

on

Ecoaqua SA anunță întreruperea temporară a furnizării apei potabile la blocurile F1–F8, ca urmare a unei avarii apărute pe rețeaua de distribuție.

Potrivit informațiilor transmise de operator, intervenția este în desfășurare, iar timpul estimat pentru remediere este de aproximativ 3 ore. Reprezentanții societății precizează că echipele tehnice acționează pentru rezolvarea problemei și reluarea alimentării în cel mai scurt timp posibil.

Informația a fost confirmată de Mihai Ionel, reprezentant al Ecoaqua.

Consumatorii din zonă sunt sfătuiți să își asigure rezerve minime de apă până la reluarea serviciului. Operatorul își cere scuze pentru disconfortul creat.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Jackpot-uri uriașe la Loto! Numerele norocoase din 11 Ianuarie 2026

Published

on

Duminică, 11 ianuarie 2026, au avut loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi, 8 ianuarie, Loteria Română a acordat peste 27.200 de câștiguri în valoare totală de peste 1,83 milioane de lei.

Numere câștigătoare:

  • Loto 6/49: 6, 17, 33, 12, 16, 1
  • Noroc: 7483678
  • Joker: 29, 42, 45, 21, 3 + 6
  • Noroc Plus: 195919
  • Loto 5/40: 22, 31, 7, 23, 20, 10
  • Super Noroc: 048500

Reporturi: Loto 6/49 cat. I – peste 14,70 mil. lei (2,89 mil. euro); Noroc – peste 5,41 mil. lei (1,06 mil. euro); Joker cat. I – peste 46,97 mil. lei (9,23 mil. euro), cat. II – peste 570.900 lei; Noroc Plus – peste 220.900 lei; Loto 5/40 – peste 139.400 lei; Super Noroc – peste 145.200 lei.

Câștiguri joi: Noroc cat. III – 84.484,80 lei (Turda); Joker cat. III – două de 101.509,85 lei (București Sector 5 și app AmParcat.ro).

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

O zi neplătită care zguduie sistemul: Dezbaterea fierbinte a concediilor medicale în România

Published

on

O decizie aparent insignifiantă, eliminarea plății pentru prima zi de concediu medical, a stârnit o dezbatere intensă care nu mai poate fi ignorată. Milioane de oameni sunt afectați, iar subiectul a invadat conversațiile zilnice, de la birouri la rețele sociale și grupuri familiale: cine beneficiază, cine suferă și ce intenționează cu adevărat statul prin această schimbare?

În fundal, tema concediilor medicale s-a transformat într-un adevărat test de rezistență pentru angajați și angajatori. Unii o văd ca pe o pedeapsă generalizată, alții ca pe o corectură esențială într-un sistem disfuncțional. Între extreme, apar nuanțe care redefinesc întreaga perspectivă asupra hotărârii.

De ce o simplă zi a devenit un subiect exploziv? Controversa a escaladat tocmai pentru că prima zi pare un amănunt, dar impactează direct veniturile, planificarea tratamentelor, decizia de a consulta un medic și relațiile la locul de muncă. Măsură a fost comparată cu practicile din alte țări UE, ridicând întrebări: cât de asemănătoare este România cu aceste modele și ce elemente sunt adoptate fidel?

În acest climat tensionat, numele lui Alexandru Rogobete apare frecvent, deoarece publicul așteaptă clarificări: care este raționamentul din spatele deciziei și dacă regulile pot fi flexibile în anumite cazuri.

Advertisement

Ce se ascunde în culise și unde intervin excepțiile? Dincolo de reacțiile emoționale, discuția intră în detalii practice: când intră în vigoare, cum se implementează, cine stabilește regulile și ce clarificări vor aduce normele de aplicare. Pentru mulți, nu e doar o chestiune de principii, ci de previzibilitate: să anticipeze ce se întâmplă în caz de boală și ce alternative există.

Un aspect delicat sunt excepțiile. Anumite afecțiuni și tratamente implică controale regulate, proceduri recurente și absențe obligatorii, unde nu mai vorbim de comoditate, ci de continuitatea îngrijirii. Astfel, au apărut indicii că unele cazuri vor fi tratate special, în funcție de specificul medical.

Pe măsură ce explicațiile oficiale au ieșit la iveală, un fapt devine clar: subiectul nu se rezolvă simplu. Fiecare aspect deschide noi întrebări, de la efectele bugetare la modalități de a descuraja abuzurile fără a penaliza injust pe cei care au cu adevărat nevoie de concediu.

Motivația neplății primei zile este prezentată ca o măsură împotriva concediilor false, într-un context de abuzuri și costuri ridicate pentru stat: „În multe țări UE, primele zile de concediu medical nu sunt plătite de nimeni…”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că „s-a dovedit peste tot că se abuzează de ele”. Se estimează economii de aproximativ 1,2 miliarde de lei prin măsurile din 2025; regula va intra în vigoare de la 1 februarie 2026, cu norme detaliate până atunci și excepții pentru cazuri precum oncologia sau tratamentele periodice pentru talasemie.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading