Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a transmis un mesaj public ferm în sprijinul profesorilor și studenților care protestează împotriva așa-numitei „Legi Bolojan”, avertizând că educația nu trebuie transformată într-un instrument de confruntare politică.

Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, parlamentarul subliniază că educația reprezintă „un contract moral între stat și generațiile care vin”, un angajament care necesită consecvență, claritate și timp. Acesta afirmă că educația nu aparține unui guvern sau unui ministru cu mandat limitat, ci întregii Românii, iar deciziile luate în prezent vor avea efecte directe asupra viitorului copiilor.

Dragoș Coman arată că peste 2.000 de cadre didactice și studenți au ieșit în stradă pentru a-și apăra drepturile și calitatea actului educațional, semnalând probleme grave precum clasele supraaglomerate, salariile neatractive și reducerea burselor. Potrivit deputatului, aceste aspecte nu sunt simple chestiuni administrative, ci afectează în mod direct șansele fiecărui copil de a beneficia de o educație decentă.

Parlamentarul AUR critică măsurile guvernamentale, pe care le consideră responsabile pentru „amputarea” sistemului educațional de resurse și perspective, și susține protestele ca pe un apel legitim la responsabilitate. În opinia sa, profesorii și studenții au nevoie de politici coerente, investiții reale și respect pentru profesie, avertizând că austeritatea și reglementările greșite riscă să reducă nivelul educației și să afecteze generațiile viitoare.

Președintele Nicușor Dan a transmis miercuri un mesaj tranșant după ce Comisia juridică a Congresului SUA, controlată de republicani, a pus sub semnul întrebării ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale anulate din România și a acuzat Comisia Europeană de presiuni și cenzură.

Șeful statului a subliniat că anularea scrutinului a reprezentat o decizie juridică internă, menită să protejeze ordinea constituțională în fața unei amenințări asimetrice, pe baza evaluărilor instituțiilor de securitate națională și a hotărârii Curții Constituționale.

Reacția vine după ce raportul Comisiei juridice americane a minimalizat imixtiunea Rusiei în procesul electoral din 2024, deși chiar Serviciul de Informații Externe al Rusiei îl susținuse public pe candidatul Călin Georgescu.

Nicușor Dan a precizat că mențiunile din raport referitoare la România sunt strict contextuale și se bazează exclusiv pe informații furnizate de o singură platformă privată, TikTok, fără valoare juridică. El a amintit că platforma însăși a recunoscut în rapoarte publice existența unor rețele de influență ascunsă, eliminarea a zeci de mii de conturi false și blocarea unor conturi care imitau candidați.

Președintele a reiterat că decizia CCR s-a fundamentat pe documente care demonstrau denaturarea egalității de șanse între candidați, manipularea masivă a campaniei prin tehnologii digitale netransparente și finanțări nedeclarate, în special în mediul online.

El a amintit că ingerințele Federației Ruse în procesele electorale europene, inclusiv în România, sunt documentate în rapoarte oficiale ale NATO, Uniunii Europene și Guvernului Marii Britanii, făcând parte dintr-o campanie amplă de destabilizare derulată de ani de zile ca formă de război hibrid.

În final, Nicușor Dan a reafirmat că România rămâne o democrație solidă, în care deciziile instituțiilor responsabile sunt luate în conformitate cu legea și trebuie respectate. Angajamentul pentru statul de drept, transparență, libertatea de exprimare și corectitudinea proceselor electorale rămâne ferm, la fel ca parteneriatul cu aliații strategici.

Opoziția a lansat miercuri o ofensivă coordonată împotriva Guvernului, depunând în plenul Senatului trei moțiuni simple care ating domenii-cheie: politica externă, Apărarea și Educația. Anunțate încă din vacanța parlamentară, inițiativele AUR și PACE – Întâi România vor fi dezbătute și supuse votului luni, de la ora 16:00. Autorii acuză lipsa de transparență, declarații considerate hazardate și o administrare deficitară a unor sectoare esențiale pentru funcționarea statului.

Acordul UE–Mercosur, contestat în Senat

Prima moțiune o vizează pe ministra Oana Țoiu și critică modul în care Guvernul a gestionat poziția României în negocierile europene privind acordul comercial UE–Mercosur. Semnată de 47 de senatori, moțiunea susține că Executivul ar fi intrat într-un angajament strategic fără o analiză de impact solidă și fără consultarea actorilor interni relevanți. Liderul grupului AUR, Petrișor Peiu, a prezentat documentul în plen, reclamând lipsa de transparență a mandatului de negociere.

Ministrul Apărării, criticat pentru declarații publice

A doua moțiune îl are în centru pe ministrul Apărării, Radu Miruță. Susținută de 41 de senatori și introdusă de Dorin Petrea (PACE – Întâi România), aceasta reproșează oficialului declarații considerate neinspirate și absența unei viziuni strategice coerente. Inițiatorii avertizează că astfel de poziționări pot afecta credibilitatea României în domeniul securității.

Educația, un nou front politic

Cea de-a treia moțiune îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, în calitatea sa de ministru interimar al Educației. Documentul, semnat tot de 41 de senatori și depus de Ninel Peia, critică modul în care sunt gestionate problemele din învățământul superior și impactul măsurilor bugetare asupra studenților. Inițiatorii avertizează asupra riscului degradării calității actului educațional și acuză lipsa unor soluții reale.

Consecințe politice

Deși moțiunile simple nu duc automat la demiterea miniștrilor, ele transmit un semnal politic puternic și pot amplifica presiunea asupra Guvernului într-un moment sensibil.