Județul Călărași rămâne aproape de coada clasamentului național în ceea ce privește turismul intern. În primele șase luni ale anului 2026, structurile de cazare din județ au raportat 7.684 de sosiri ale turiștilor români, cu 1.989 mai puține decât în perioada similară din 2025, potrivit unei analize realizate de Vola.ro pe baza datelor disponibile în baza TEMPO a Institutului Național de Statistică.
Scăderea este una importantă: 20,6% într-un singur an. În prima jumătate a anului trecut, județul Călărași înregistrase 9.673 de sosiri ale turiștilor români.
Cu această performanță, Călărași ocupă locul 41 din cele 42 de unități administrative analizate, singurul județ aflat mai jos în clasament fiind Teleorman, cu 3.172 de sosiri.
Diferențele față de restul țării sunt considerabile. Sălajul, aflat pe poziția 40, a înregistrat 13.596 de turiști români, în timp ce Brașovul, liderul clasamentului, a raportat peste 510.000 de sosiri în numai șase luni.
Raportat la cele 181 de zile din perioada ianuarie-iunie, datele arată că în structurile de cazare din întreg județul Călărași au fost înregistrate, în medie, puțin peste 42 de sosiri ale turiștilor români pe zi.
Turiști mai puțini, dar sejururi ceva mai lungi
Un indicator evoluează însă pozitiv. Numărul total al înnoptărilor realizate de turiștii români a ajuns la 13.041, în scădere cu 12,3% față de anul anterior, însă durata medie a sejurului a crescut.
Dacă în prima jumătate a anului 2025 un turist român petrecea în medie aproximativ 1,54 nopți în județ, în 2026 durata medie a ajuns la 1,70 nopți.
Cu alte cuvinte, în Călărași ajung mai puțini turiști, însă cei care aleg județul tind să rămână ceva mai mult.
Datele privind totalul turiștilor, români și străini, evidențiază și o concentrare puternică a activității turistice. Din cele 8.687 de sosiri raportate la nivelul județului, 8.463 au fost în municipiul Călărași, iar 224 în Belciugatele.
Practic, potrivit datelor analizate, acestea sunt singurele două localități din județ care apar cu sosiri în structuri de primire turistică în perioada respectivă.
Turismul intern scade și la nivel național
Situația din Călărași se înscrie într-un context mai larg de scădere a turismului intern. La nivel național au fost înregistrate 5.556.529 de sosiri în structurile de cazare în prima jumătate a anului 2026, cu 4,1% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025.
Numărul turiștilor români a scăzut cu 6,8%, până la aproximativ 4,36 milioane, în timp ce numărul turiștilor străini a crescut cu 7,3%, până la aproape 1,2 milioane.
În paralel, datele din transportul aerian indică o creștere a călătoriilor. Aeroporturile din România au raportat, în perioada ianuarie-mai 2026, o creștere cu 8,7% a numărului de pasageri față de intervalul similar al anului trecut.
Analiza pune această evoluție și pe seama orientării unui număr tot mai mare de români spre vacanțele în străinătate, dar și a modificării programului voucherelor de vacanță.
Potrivit datelor citate, românii au cheltuit aproximativ 2,9 miliarde de euro pentru călătorii în străinătate în primele patru luni ale anului, cu aproximativ 400 de milioane de euro mai mult decât în perioada similară a anului precedent.
Pentru Călărași, cifrele ridică însă și o problemă locală: potențialul turistic al Dunării, al brațului Borcea, al zonelor naturale, al pescuitului, agrementului și evenimentelor locale continuă să se reflecte foarte puțin în statisticile oficiale privind cazarea.
Rămâne de văzut dacă investițiile și proiectele turistice aflate în dezvoltare în județ vor reuși, în următorii ani, să transforme acest potențial într-un număr mai mare de vizitatori și de înnoptări.
Sursa datelor: analiză Vola.ro, pe baza informațiilor INS – TEMPO; informații centralizate și de Aimup Agency.
Notă: statisticile se referă la sosirile înregistrate în structurile de cazare, nu la numărul de persoane unice. Un turist cazat în mai multe județe poate fi contabilizat separat în fiecare dintre acestea.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
