Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 19°C | Anul XI Nr. 533

Știri externe

Trump renunță temporar la întâlnirea cu Putin la Budapesta: Diplomația pe Ucraina intră în impas

Published

on

Președintele american Donald Trump a confirmat marți, 21 octombrie 2025, că întâlnirea planificată cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Budapesta, nu va mai avea loc în viitorul apropiat. Anunțul vine la doar o săptămână după ce Trump declarase entuziasmat, pe platforma Truth Social, că cei doi lideri au făcut “progrese majore” într-o convorbire telefonică de două ore și că se vor întâlni în capitala Ungariei pentru a discuta un plan de încetare a războiului din Ucraina.

Inițial, summitul de la Budapesta – ales simbolic datorită relațiilor strânse ale premierului ungar Viktor Orbán cu ambele părți – fusese anunțat ca o continuare a discuțiilor din august 2025, când Trump și Putin s-au întâlnit la Anchorage, Alaska, fără rezultate concrete. Trump spera ca întâlnirea să ducă la un armistițiu rapid, incluzând posibile concesii teritoriale din partea Ucrainei, o idee care provocase deja tensiuni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, vizitat de Trump la Casa Albă pe 17 octombrie.

Totuși, după un apel între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pe 20 octombrie, Casa Albă a anunțat că “nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Trump și președintele Putin în viitorul imediat”. Motivul principal: Rusia a refuzat orice încetare a focului fără concesii majore, insistând pe cereri “maximaliste” precum recunoașterea anexărilor teritoriale. Un oficial american a declarat că “nu dorim o întâlnire irosită”, reflectând frustrarea lui Trump față de rigiditatea poziției rusești.

Această amânare vine într-un moment critic pentru diplomația internațională. Liderii europeni, reuniți săptămâna aceasta la Bruxelles, au susținut poziția lui Trump privind un armistițiu, dar au exclus orice cedări teritoriale din partea Ucrainei, subliniind nevoia unei forțe de securitate internaționale post-război – o idee respinsă categoric de Moscova. Criticii din SUA, inclusiv senatori republicani, avertizează că Trump riscă să fie “târât” de Putin, în timp ce Zelenski a cerut insistent un summit direct cu liderul rus, exclus deocamdată de Kremlin.

Advertisement

Deși Trump a lăsat ușa deschisă pentru discuții viitoare, anunțul subliniază limitele abordării sale personale în rezolvarea conflictului, ridicând semne de întrebare privind capacitatea sa de a media o pace durabilă. Experții estimează că, fără progrese în negocierile preliminare, orice întâlnire bilaterală ar putea fi amânată pe termen nedefinit, prelungind incertitudinea în regiune.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri externe

Incident brutal în California: O mamă, bătută de Poliție în fața copiilor, primește 17 milioane de dolari despăgubiri

Published

on

Los Angeles (SUA) – Era o seară obișnuită de vară în 2020, în nordul Californiei, lângă Fairfield, în comitatul Solano. Nakia Porter, o femeie de 33 de ani, afro-americană și mamă devotată, se afla într-o călătorie de familie cu tatăl ei, Joe Powell, și copiii ei mici. Obosiți după ore întregi la volan, au oprit pe marginea autostrăzii I-80 pentru un gest banal: să schimbe locurile la volan, ca tatăl să preia conducerea. Ce a urmat a transformat un moment de rutină într-un coșmar de violență brutală, filmat de camerele de corp ale polițiștilor și devenit simbol al abuzurilor poliției americane.

Potrivit înregistrărilor video dezvăluite ulterior, doi șerifi din Solano County – Thomas Buck și Eric Baer – au reacționat cu o furie disproporționată. Fără avertismente clare sau motiv aparent, au scos armele, au urlat ordine contradictorii și au năvălit asupra familiei. Nakia, care tocmai ieșise din mașină pentru a schimba locul, a fost trântită cu brutalitate la pământ de șerifii înarmați. Lovituri repetate, genunchi apăsați pe gât și pe spate – femeia a leșinat în doar câteva secunde, inconștientă pe asfalt, în timp ce copiii ei urlau îngroziți din habitaclu. Tatăl ei, Joe Powell, un bătrân nevinovat, a fost și el încătușat și reținut pe loc, deși nu opunea nicio rezistență. Familia a fost separată: Nakia a fost aruncată în spatele unei mașini de patrulare, unde a zăcut inconștientă, în timp ce polițiștii o acuzau de “rezistență la arestare”. A petrecut o noapte întreagă în închisoare, eliberată fără nicio acuzație formală – un gest clar al autorităților de a masca abuzul.

Evenimentul, petrecut pe 1 iulie 2020, a declanșat un val de indignare publică. Filmările, obținute prin cereri legale, au arătat clar excesul de forță: șerifii au ignorat cererile familiei, au escaladat situația inutil și au folosit forța disproporționată împotriva unei femei neînarmate, care nu reprezenta nicio amenințare. “Ce s-a întâmplat cu familia doamnei Porter nu ar trebui să se petreacă niciodată în societatea noastră”, a declarat avocatul ei, Yasin Almadani, într-un comunicat oficial. Cazul a atras atenția organizațiilor pentru drepturile civile, provocând proteste și dezbateri naționale despre rasism sistemic și brutalitatea poliției, mai ales în contextul mișcării Black Lives Matter.

După ani de lupte în instanță, justiția a vorbit în sfârșit. Luni, 29 septembrie 2025, Nakia Porter a obținut un acord istoric de 17 milioane de dolari cu comitatul Solano, cel mai mare despăgubiri de acest gen din istoria zonei. Banii reprezintă nu doar compensație pentru traumele fizice și psihice – fracturi, traume cerebrale și coșmaruri recurente – ci și o recunoaștere a violărilor grave ale drepturilor constituționale, inclusiv “sechestrare ilegală, agresiune și forță excesivă”. Familia Porter speră că această victorie va forța reforme în departamentul de șerifi, unde abuzurile similare au fost documentate în repetate rânduri. “Este un pas spre vindecare, dar lupta pentru justiție continuă”, a spus Porter, cu lacrimi în ochi, la o conferință de presă emoționantă din Sacramento.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri externe

Nicolas Sarkozy, condamnat la 5 ani de închisoare pentru finanțare ilegală a campaniei

Published

on

Un tribunal din Paris l-a condamnat joi pe fostul președinte francez Nicolas Sarkozy la cinci ani de închisoare pentru conspirație la finanțarea ilegală a campaniei electorale din 2007. Acuzațiile susțin că Sarkozy ar fi încheiat un acord cu fostul lider libian Muammar al-Gaddafi, prin care ar fi primit fonduri pentru campanie în schimbul susținerii internaționale a regimului libian. Deși procurorii ceruseră inițial șapte ani de închisoare, judecătorul l-a achitat pe Sarkozy de alte capete de acuzare, precum corupția, din lipsă de probe care să ateste că banii din Libia au ajuns efectiv în conturile campaniei sale.

Conform sentinței, Sarkozy va executa pedeapsa cu închisoarea, indiferent dacă va face apel, însă data încarcerării va fi stabilită ulterior, evitându-se astfel escortarea sa imediată din sala de judecată. Instanța a impus și o amendă de 100.000 de euro. În motivarea deciziei, curtea a subliniat că Sarkozy, în calitate de ministru și lider de partid, a permis colaboratorilor săi apropiați să contacteze autoritățile libiene pentru a obține finanțare ilegală, deși nu s-a dovedit că el a fost beneficiar direct al fondurilor.

Doi foști colaboratori ai lui Sarkozy au fost, de asemenea, condamnați: Claude Guéant, fost consilier principal, pentru corupție și falsificare, și Brice Hortefeux, fost ministru, pentru conspirație. Eric Woerth, trezorierul campaniei din 2007, a fost achitat.

Procurorii au construit cazul pe baza declarațiilor a șapte foști oficiali libieni, a documentelor privind vizitele colaboratorilor lui Sarkozy în Libia, a transferurilor financiare și a însemnărilor fostului ministru libian al petrolului, Shukri Ghanem, găsit mort în 2012. Un moment semnificativ al procesului a fost moartea subită, cu doar două zile înainte de verdict, a omului de afaceri franco-libanez Ziad Takieddine, un martor-cheie care susținuse că a livrat până la cinci milioane de euro de la Gaddafi către Sarkozy și șeful său de cabinet între 2006 și 2007. Takieddine și-a retractat ulterior acuzațiile, dar apoi le-a reconfirmat, generând un alt dosar împotriva lui Sarkozy și a soției sale, Carla Bruni-Sarkozy, pentru presupuse presiuni asupra unui martor.

Advertisement

Sarkozy, care a participat la verdict însoțit de soția sa, a promis că va lupta pentru a-și demonstra nevinovăția. Procesul, început în ianuarie 2025, a atras atenția internațională, mai ales datorită rolului lui Sarkozy în intervenția NATO din 2011, care a dus la căderea și moartea lui Gaddafi. Instanța a precizat că imunitatea prezidențială a lui Sarkozy a limitat investigația la perioada 2005-2007.

În ciuda condamnării, Sarkozy rămâne o figură influentă în politica franceză de dreapta, menținând contacte cu lideri precum președintele Emmanuel Macron și oferind sprijin indirect partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen. Problemele sale juridice continuă, acesta fiind deja condamnat într-un alt caz de corupție, unde a purtat o brățară electronică, și deposedat de Legiunea de Onoare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri externe

Arestați pentru spionaj în Grecia: Un baschetbalist român și un skipper, surprinși fotografiind baza navală Salamina

Published

on

Doi cetățeni români, Naser Omer și Ștefan Burghelea, au fost arestați în Grecia sub acuzația de spionaj, după ce au fost surprinși fotografiind una dintre cele mai importante baze militare ale Marinei Elene.

Identitatea celor doi români arestați în Grecia pentru spionaj a fost confirmată: Naser Omer, jucător profesionist de baschet din Constanța, și Ștefan Burghelea, skipper originar din Brașov, stabilit în Atena. Cei doi se aflau la bordul unei ambarcațiuni turistice sub pavilion grec, navigând în zona Strâmtorii Nafstathmos, când au fost interceptați de o navă a Marinei elene.

În urma verificării telefoanelor mobile, autoritățile au descoperit imagini ale Fortăreței Navale Salamina, una dintre cele mai strategice baze ale Marinei Greciei. Cei doi au fost escortați la Autoritatea Portuară Centrală din Pireu și arestați pentru încălcarea articolului 148 din Codul Penal elen, care incriminează spionajul. Dispozitivele electronice și sumele de bani aflate asupra lor au fost confiscate.

Deși România și Grecia sunt membre NATO, incidentul survine într-un climat regional marcat de tensiuni istorice, în special între Grecia și Turcia, ceea ce amplifică sensibilitatea în jurul zonelor militare. Ancheta continuă pentru a clarifica intențiile celor doi și circumstanțele exacte ale fotografierii bazei navale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading