Știri
Tradiția Mărțișorului: Cât timp se poartă și ce trebuie făcut după ce este dat jos
Mărțișorul, simbol al primăverii și al norocului, este purtat cu bucurie la începutul lunii martie. Descoperă cât timp trebuie să îl porți, conform tradiției, și ce trebuie să faci cu el după ce îl dai jos.
Mărțișorul nu este doar un simplu șnur alb-roșu, ci un simbol puternic al renașterii și al trecerii de la iarnă la primăvară. În tradiția populară românească, el marchează începutul unui nou ciclu al naturii, aducând speranță și energie pozitivă. În special în mediul rural, prima zi a lunii martie este așteptată cu emoție, moment în care oamenii își dăruiesc acest talisman norocos, plin de semnificații.
Pe lângă rolul său decorativ, mărțișorul este considerat un talisman aducător de noroc și protecție. Etnologii explică faptul că împletirea culorilor roșu și alb, momentul în care este oferit și simbolistica sa contribuie la atragerea armoniei și bunăstării. De asemenea, dăruirea mărțișorului reprezintă un gest de prietenie, respect și apreciere între oameni.
Până când se poartă mărțișorul
Potrivit tradiției populare, mărțișorul se poartă începând cu 1 martie și până pe 9 martie, perioadă cunoscută drept „Zilele Babelor”. Această tradiție este strâns legată de legenda Babei Dochia, considerată întruchiparea capriciilor iernii. Se spune că Baba Dochia torcea firul alb și roșu al mărțișorului, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tot în această perioadă, există obiceiul „alegerii babei”, prin care fiecare persoană își alege sau primește o zi ce îi va prevesti norocul și starea sufletească din anul respectiv.
Totuși, există diferențe regionale considerabile în ceea ce privește durata purtării mărțișorului. În anumite zone ale țării, acesta se poartă până când înfloresc primii pomi sau până la apariția păsărilor migratoare. De exemplu, în Dobrogea, unii păstrează tradiția de a purta mărțișorul până la sosirea berzelor, semn al venirii primăverii.
Deși regula celor nouă zile este cea mai cunoscută, nu există un acord uniform la nivel național. Astfel, în prezent, oamenii aleg fie să urmeze tradiția celor 9 zile, fie să păstreze obiceiul legat de prima înflorire a pomilor, ambele simbolizând celebrarea renașterii naturii și atragerea norocului.
Unde se pune mărțișorul după ce este dat jos
După perioada de purtare tradițională, mărțișorul nu se aruncă pur și simplu la gunoi. Din contră, se crede că acest obiect sacru, plin de noroc și energie pozitivă, trebuie așezat sau legat într-un loc special pentru a aduce prosperitate. În multe regiuni ale țării, firul de mărțișor este prins de crengile unui pom înflorit sau de un trandafir din grădină, cu credința că astfel norocul va fi transmis celui care l-a purtat.
Acest gest simbolizează legătura între forța vitală a omului și energia naturii, cu speranța că, la fel cum pomul va crește și va rodi, și persoana respectivă va avea parte de sănătate, împliniri și belșug. În alte regiuni, mărțișorul este așezat pe pervazul ferestrei, la ușă sau chiar la coarnele animalelor din gospodărie, pentru a alunga spiritele rele și a proteja casa, scrie infocons.ro.
Pe lângă aceste tradiții, există și obiceiul ca unele persoane, conform tradițiilor locale, să arunce mărțișorul spre cer atunci când văd prima barză sau prima rândunică. Acest gest simbolizează o „ofrandă” adusă cerului, cu dorința de a păstra norocul și de a amplifica energia pozitivă acumulată în timpul purtării șnurului alb-roșu.
Tradiții românești legate de mărțișoare
În Moldova, există obiceiul unui schimb de mărțișoare între fete și băieți. Fetele dăruiesc mărțișoare băieților pe 1 martie, iar băieții oferă mărțișoare fetelor pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii.
În Transilvania, mărțișorul se poartă în primele două săptămâni ale lunii martie, după care este agățat la ușa casei sau la coarnele animalelor pentru a proteja gospodăria de spiritele rele. Se consideră că, plasat în aceste locuri, șnurul își păstrează puterea de protecție pe tot parcursul anului, ferind casa și animalele de boli și necazuri.
În Banat, fetele obișnuiesc să se spele pe față cu zăpadă în dimineața zilei de 1 martie, crezând că astfel vor deveni mai frumoase și mai iubite pe parcursul întregului an. Această practică simbolizează puritatea zăpezii și marchează începutul unui nou ciclu, când iarna se încheie iar primăvara aduce schimbări subtile în natură.
În Bucovina, părinții le pun copiilor o monedă de argint sau de aur la gât, legată de un șnur roșu numit mărțișor. Aceasta are rolul de a-i proteja de boli și de a le aduce noroc pe parcursul anului. Moneda simbolizează prosperitatea și abundența, iar atașarea de șnur întărește caracterul sacru al mărțișorului ca amuletă.
Legende despre mărțișor
Legenda Soarelui Răpit spune că Soarele, sub forma unei fete minunate, a fost răpit de un zmeu, iar lumea a căzut în întuneric. Un tânăr curajos a călătorit pentru a o salva, iar sângele său vărsat pe zăpadă a dat naștere ghioceilor. Roșul simbolizează jertfa și dragostea, iar albul puritatea și speranța, iar mărțișorul aduce aminte de curajul și renașterea primăverii.
Legenda Babei Dochia povestește despre o babă ce își chinuia nora cu sarcini imposibile. Fata a fost ajutată de un tânăr numit Mărțișor, care i-a oferit ghiocei și sfaturi. Baba Dochia, crezând că primăvara venise, a urcat pe munte și, prinsă de o schimbare bruscă a vremii, a înghețat și s-a transformat în stană de piatră. Aceasta simbolizează capriciile primăverii și trecerea dintre anotimpuri, iar obiceiul celor „9 Babe” reflectă vremea schimbătoare din această perioadă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași încheie anul cu un mesaj pentru comunitate: „Deschidem un nou capitol, plin de promisiuni”
Finalul de an aduce un mesaj cald și optimist din partea Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu, care a transmis public mulțumiri cititorilor, colaboratorilor și tuturor celor care au trecut pragul instituției în 2025.
Reprezentanții bibliotecii vorbesc despre un an plin de întâlniri, idei, ateliere, activități culturale, proiecte de film, vizite și momente de descoperire, subliniind că biblioteca a devenit un spațiu viu, al bucuriei de a fi împreună și al pasiunii pentru lectură.
„La cumpăna dintre ani, gândurile noastre se îndreaptă către toți cei care, într-un fel sau altul, au făcut parte din viața bibliotecii”, este mesajul transmis comunității. Pentru iubitorii de carte, instituția își exprimă dorința ca noul an să aducă volume memorabile, autori care pun pe gânduri și povești care rămân în suflet.
Privind spre 2026, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” își propune să rămână „o a doua casă” pentru cititori, un loc al curiozității, inspirației și eleganței cuvintelor. Totodată, conducerea instituției mulțumește partenerilor și colaboratorilor pentru implicare și își exprimă dorința de a continua împreună proiectele culturale și educaționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Județul Călărași a înregistrat în luna octombrie 2025 o evoluție economică mixtă, cu creșteri consistente în industrie, dar și cu scăderi vizibile în turism și un spor natural negativ, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Călărași.
Industrie în creștere accelerată
Producția industrială realizată în luna octombrie 2025 a crescut cu 19,8% față de luna precedentă și cu 11,2% comparativ cu octombrie 2024. Pe primele zece luni ale anului, industria județului a consemnat un avans de 2,1% față de perioada similară a anului trecut.
Industria prelucrătoare domină clar structura producției, cu o pondere de 99,9%, cele mai importante contribuții venind din fabricarea produselor chimice, a substanțelor și produselor din materiale plastice, precum și din industria alimentară.
Salarii peste media din 2024
Câștigul salarial mediu brut în județ a ajuns la 7.482 lei, iar cel net la 4.473 lei, în ușoară creștere față de luna septembrie, dar sub nivelul din octombrie 2024. Cele mai mari salarii s-au înregistrat în servicii, iar cele mai mici în agricultură.
Șomajul, ușor în creștere
La finalul lunii octombrie 2025, în evidențele AJOFM Călărași figurau 4.374 de șomeri, cu 155 mai mulți decât în septembrie. Rata șomajului a ajuns la 5,6%, peste media lunii precedente. Aproape 91% dintre șomeri provin din rândul persoanelor cu studii primare, gimnaziale sau profesionale.
Turismul, pe un trend descendent
Sectorul turistic rămâne unul vulnerabil. Indicele de utilizare netă a capacităților de cazare a fost de doar 16,4%, în scădere atât față de luna anterioară, cât și față de octombrie 2024. Numărul sosirilor turiștilor a scăzut cu peste 43% comparativ cu septembrie, iar numărul înnoptărilor cu aproape 23% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Demografie: spor natural negativ
Datele demografice indică o situație îngrijorătoare. În luna octombrie s-au înregistrat 191 de nașteri, în timp ce numărul deceselor a ajuns la 321, rezultând un spor natural negativ de -130 persoane. Mortalitatea generală a crescut, iar numărul divorțurilor a fost mai mare decât în luna similară din 2024.
Comerț exterior: exporturile cresc
Exporturile județului au totalizat 47,3 milioane euro, iar importurile 42,5 milioane euro, rezultând un sold pozitiv al balanței comerciale de +4,8 milioane euro. Principalii parteneri externi la export au fost Italia, Germania și Olanda.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Cantina de Ajutor Social din Călărași: sprijin alimentar pentru peste 130 de persoane vulnerabile, la final de an
Cantina de Ajutor Social, serviciu aflat în subordinea Primăria Municipiului Călărași, continuă și în acest an acțiunile dedicate persoanelor vulnerabile din comunitate. Potrivit informațiilor transmise de administrația locală, aproximativ 136 de persoane vor beneficia de pachete alimentare, printre care se numără și opt persoane fără adăpost, cazate temporar în adăpostul de urgență pe timpul nopții.
Distribuirea pachetelor este programată pentru 30 decembrie, în intervalul 11:30 – 15:00, la sediul Cantinei de Ajutor Social. Alimentele sunt gândite să acopere necesarul pentru perioada 30 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026.
Conținutul pachetelor include produse din carne și lactate, conserve, dulciuri și fructe, valoarea unui pachet alimentar fiind de 198 de lei.
De serviciile Cantinei de Ajutor Social pot beneficia, conform Legii nr. 208/1997 și hotărârilor Consiliului Local Călărași, persoanele sau familiile cu venituri reduse, cele aflate în situații medicale speciale, pensionarii izolați social fără susținători legali, persoanele cu handicap sau boli cronice, copiii până la 18 ani aflați în întreținerea familiilor eligibile, precum și persoanele fără venituri temporare, pentru o perioadă de maximum 90 de zile pe an.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași încheie anul cu un mesaj pentru comunitate: „Deschidem un nou capitol, plin de promisiuni”
Tot mai puțini copii se nasc în județul Călărași. Unde duc aceste statistici
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
