Știri
Tradiția Mărțișorului: Cât timp se poartă și ce trebuie făcut după ce este dat jos
Mărțișorul, simbol al primăverii și al norocului, este purtat cu bucurie la începutul lunii martie. Descoperă cât timp trebuie să îl porți, conform tradiției, și ce trebuie să faci cu el după ce îl dai jos.
Mărțișorul nu este doar un simplu șnur alb-roșu, ci un simbol puternic al renașterii și al trecerii de la iarnă la primăvară. În tradiția populară românească, el marchează începutul unui nou ciclu al naturii, aducând speranță și energie pozitivă. În special în mediul rural, prima zi a lunii martie este așteptată cu emoție, moment în care oamenii își dăruiesc acest talisman norocos, plin de semnificații.
Pe lângă rolul său decorativ, mărțișorul este considerat un talisman aducător de noroc și protecție. Etnologii explică faptul că împletirea culorilor roșu și alb, momentul în care este oferit și simbolistica sa contribuie la atragerea armoniei și bunăstării. De asemenea, dăruirea mărțișorului reprezintă un gest de prietenie, respect și apreciere între oameni.
Până când se poartă mărțișorul
Potrivit tradiției populare, mărțișorul se poartă începând cu 1 martie și până pe 9 martie, perioadă cunoscută drept „Zilele Babelor”. Această tradiție este strâns legată de legenda Babei Dochia, considerată întruchiparea capriciilor iernii. Se spune că Baba Dochia torcea firul alb și roșu al mărțișorului, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tot în această perioadă, există obiceiul „alegerii babei”, prin care fiecare persoană își alege sau primește o zi ce îi va prevesti norocul și starea sufletească din anul respectiv.
Totuși, există diferențe regionale considerabile în ceea ce privește durata purtării mărțișorului. În anumite zone ale țării, acesta se poartă până când înfloresc primii pomi sau până la apariția păsărilor migratoare. De exemplu, în Dobrogea, unii păstrează tradiția de a purta mărțișorul până la sosirea berzelor, semn al venirii primăverii.
Deși regula celor nouă zile este cea mai cunoscută, nu există un acord uniform la nivel național. Astfel, în prezent, oamenii aleg fie să urmeze tradiția celor 9 zile, fie să păstreze obiceiul legat de prima înflorire a pomilor, ambele simbolizând celebrarea renașterii naturii și atragerea norocului.
Unde se pune mărțișorul după ce este dat jos
După perioada de purtare tradițională, mărțișorul nu se aruncă pur și simplu la gunoi. Din contră, se crede că acest obiect sacru, plin de noroc și energie pozitivă, trebuie așezat sau legat într-un loc special pentru a aduce prosperitate. În multe regiuni ale țării, firul de mărțișor este prins de crengile unui pom înflorit sau de un trandafir din grădină, cu credința că astfel norocul va fi transmis celui care l-a purtat.
Acest gest simbolizează legătura între forța vitală a omului și energia naturii, cu speranța că, la fel cum pomul va crește și va rodi, și persoana respectivă va avea parte de sănătate, împliniri și belșug. În alte regiuni, mărțișorul este așezat pe pervazul ferestrei, la ușă sau chiar la coarnele animalelor din gospodărie, pentru a alunga spiritele rele și a proteja casa, scrie infocons.ro.
Pe lângă aceste tradiții, există și obiceiul ca unele persoane, conform tradițiilor locale, să arunce mărțișorul spre cer atunci când văd prima barză sau prima rândunică. Acest gest simbolizează o „ofrandă” adusă cerului, cu dorința de a păstra norocul și de a amplifica energia pozitivă acumulată în timpul purtării șnurului alb-roșu.
Tradiții românești legate de mărțișoare
În Moldova, există obiceiul unui schimb de mărțișoare între fete și băieți. Fetele dăruiesc mărțișoare băieților pe 1 martie, iar băieții oferă mărțișoare fetelor pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii.
În Transilvania, mărțișorul se poartă în primele două săptămâni ale lunii martie, după care este agățat la ușa casei sau la coarnele animalelor pentru a proteja gospodăria de spiritele rele. Se consideră că, plasat în aceste locuri, șnurul își păstrează puterea de protecție pe tot parcursul anului, ferind casa și animalele de boli și necazuri.
În Banat, fetele obișnuiesc să se spele pe față cu zăpadă în dimineața zilei de 1 martie, crezând că astfel vor deveni mai frumoase și mai iubite pe parcursul întregului an. Această practică simbolizează puritatea zăpezii și marchează începutul unui nou ciclu, când iarna se încheie iar primăvara aduce schimbări subtile în natură.
În Bucovina, părinții le pun copiilor o monedă de argint sau de aur la gât, legată de un șnur roșu numit mărțișor. Aceasta are rolul de a-i proteja de boli și de a le aduce noroc pe parcursul anului. Moneda simbolizează prosperitatea și abundența, iar atașarea de șnur întărește caracterul sacru al mărțișorului ca amuletă.
Legende despre mărțișor
Legenda Soarelui Răpit spune că Soarele, sub forma unei fete minunate, a fost răpit de un zmeu, iar lumea a căzut în întuneric. Un tânăr curajos a călătorit pentru a o salva, iar sângele său vărsat pe zăpadă a dat naștere ghioceilor. Roșul simbolizează jertfa și dragostea, iar albul puritatea și speranța, iar mărțișorul aduce aminte de curajul și renașterea primăverii.
Legenda Babei Dochia povestește despre o babă ce își chinuia nora cu sarcini imposibile. Fata a fost ajutată de un tânăr numit Mărțișor, care i-a oferit ghiocei și sfaturi. Baba Dochia, crezând că primăvara venise, a urcat pe munte și, prinsă de o schimbare bruscă a vremii, a înghețat și s-a transformat în stană de piatră. Aceasta simbolizează capriciile primăverii și trecerea dintre anotimpuri, iar obiceiul celor „9 Babe” reflectă vremea schimbătoare din această perioadă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Căbănuțele din cadrul Târgului de Crăciun din municipiul Călărași au reunit și în acest an producători locali și comercianți de produse specifice sezonului, însă atmosfera este una mai rezervată față de edițiile precedente. Potrivit comercianților, vinul fiert s-a vândut mai bine decât alte produse tradiționale, inclusiv gogoșile cu toppinguri dulci, care în anii trecuți erau printre cele mai căutate. La fel și patinoarul care se bucură de un număr mare de iubitori de mișcare pe gheață.
Anul 2025 pare însă mai slab din punct de vedere al vânzărilor, lucru vizibil atât în încasări, cât și în numărul redus de persoane prezente în târg, mai ales în anumite intervale orare. Comercianții spun că traficul este fluctuant, iar entuziasmul publicului nu mai este la nivelul anilor anteriori.
Optimismul celor din căbănuțe este, la rândul său, scăzut, la fel ca temperaturile de afară. Mulți dintre ei speră totuși ca zilele următoare, apropierea Crăciunului și eventualele evenimente să aducă un aflux mai mare de vizitatori.
Nemulțumirile nu au întârziat să apară nici în rândul călărășenilor. Mai multe voci au comentat aspectul actual al Târgului de Crăciun, considerat de unii mai modest comparativ cu edițiile anterioare. Oamenii spun că s-au obișnuit cu decoruri mai bogate, spectacole ample și un număr mai mare de ghirlande și instalații luminoase, care să creeze o atmosferă festivă mai intensă.
În ciuda criticilor, căbănuțele rămân un punct de interes al târgului, oferind produse tradiționale și momente de socializare, chiar dacă ediția din acest an este percepută ca una mai reținută, atât din punct de vedere vizual, cât și al participării publicului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Moțiunea AUR împotriva Dianei Buzoianu a trecut în Senat. Buzoianu: „Nu e despre apă, e despre setea de spectacol”
Moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, a fost adoptată luni în plenul Senatului. Documentul politic a trecut cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere, marcând un vot dur al opoziției și al unei părți din coaliția de guvernare împotriva ministrului USR.
Moțiunea, intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, vizează gestionarea crizei generate de golirea barajului Paltinu, situație care a lăsat fără apă potabilă zeci de mii de persoane din județele Prahova și Dâmbovița.
Votul din Senat a fost posibil după ce senatorii PSD au anunțat public că vor susține moțiunea depusă de AUR, ceea ce a asigurat majoritatea necesară adoptării documentului. PNL și UDMR nu au votat moțiunea, iar USR a votat împotrivă.
Ce înseamnă adoptarea moțiunii
Adoptarea unei moțiuni simple nu atrage automat demiterea unui ministru. Documentul are valoare politică și exprimă o sancțiune simbolică din partea Parlamentului față de activitatea unui membru al Guvernului. Din punct de vedere juridic, Diana Buzoianu își păstrează funcția.
Reacția Dianei Buzoianu
După anunțarea rezultatului, ministra Mediului a declarat că nu își va da demisia și a catalogat moțiunea drept un demers politic lipsit de consistență. Aceasta a susținut că a fost prezentă pe teren în timpul crizei și că ministerul a acționat pentru a gestiona situația de urgență.
Reacția USR
Liderul USR, Dominic Fritz, a transmis că Diana Buzoianu are susținerea totală a partidului și a premierului Ilie Bolojan. USR a anunțat că rămâne în coaliția de guvernare, în ciuda votului comun PSD–AUR, considerat o încălcare a protocolului de coaliție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Parcare publică și acces controlat la Prefectură. Prefectul anunță reguli noi după finalizarea lucrărilor
Curtea Prefecturii Călărași va fi reorganizată complet după finalizarea lucrărilor de reabilitare a Palatului Prefectural. Prefectul județului Călărași, Laurențiu State, a anunțat că este avută în vedere amenajarea unei parcări de utilitate publică, dar cu acces strict controlat, pentru a pune capăt haosului actual din zonă.
Potrivit prefectului, accesul în curtea Prefecturii va fi realizat prin bariere automate, pe bază de cartele, astfel încât intrarea să fie monitorizată și reglementată. Măsura vizează atât angajații instituțiilor, cât și cetățenii care au nevoie să ajungă la serviciile publice din clădire.
„Am gândit o parcare de utilitate publică, cu acces controlat, astfel încât să nu mai existe situația actuală, în care oricine intră și parchează la întâmplare”, a declarat prefectul Laurențiu State.
Prefectul a explicat că, în prezent, accesul este dificil de controlat din cauza lucrărilor aflate în desfășurare, constructorul fiind nevoit să intre cu utilaje și autovehicule pentru aprovizionare. După finalizarea reabilitării, însă, regulile vor fi schimbate, iar parcarea va funcționa după un sistem clar stabilit.
O altă problemă semnalată este ocuparea spațiilor verzi din incinta Prefecturii. Prefectul a subliniat că nu va mai fi permisă oprirea sau parcarea pe zonele verzi, indiferent de instituția sau persoana care solicită acces.
„Nu vom mai permite oprirea pe spațiul verde din incinta Prefecturii. Acest aspect va fi monitorizat și reglementat”, a precizat Laurențiu State.
De asemenea, prefectul a menționat că există situații în care autoturisme aparținând unor instituții sau unor persoane din afara Prefecturii parchează în curte fără un cadru clar. Aceste practici vor fi eliminate, iar accesul va fi limitat strict la cei îndreptățiți.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinema Călărași / Dramă intensă despre visuri și sacrificii: „Dreams: La granița dintre lumi”
Accident rutier pe strada București din Călărași. Un șofer a intrat cu mașina într-un copac, traficul este parțial blocat
ADR Sud-Muntenia: Peste 110 proiecte depuse în județul Călărași, în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de lei
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
