Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -5°C | Anul XI Nr. 546

Știri

Tradiția Mărțișorului: Cât timp se poartă și ce trebuie făcut după ce este dat jos

Published

on

Mărțișorul, simbol al primăverii și al norocului, este purtat cu bucurie la începutul lunii martie. Descoperă cât timp trebuie să îl porți, conform tradiției, și ce trebuie să faci cu el după ce îl dai jos.

Mărțișorul nu este doar un simplu șnur alb-roșu, ci un simbol puternic al renașterii și al trecerii de la iarnă la primăvară. În tradiția populară românească, el marchează începutul unui nou ciclu al naturii, aducând speranță și energie pozitivă. În special în mediul rural, prima zi a lunii martie este așteptată cu emoție, moment în care oamenii își dăruiesc acest talisman norocos, plin de semnificații.

Pe lângă rolul său decorativ, mărțișorul este considerat un talisman aducător de noroc și protecție. Etnologii explică faptul că împletirea culorilor roșu și alb, momentul în care este oferit și simbolistica sa contribuie la atragerea armoniei și bunăstării. De asemenea, dăruirea mărțișorului reprezintă un gest de prietenie, respect și apreciere între oameni.

Până când se poartă mărțișorul

Advertisement

Potrivit tradiției populare, mărțișorul se poartă începând cu 1 martie și până pe 9 martie, perioadă cunoscută drept „Zilele Babelor”. Această tradiție este strâns legată de legenda Babei Dochia, considerată întruchiparea capriciilor iernii. Se spune că Baba Dochia torcea firul alb și roșu al mărțișorului, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tot în această perioadă, există obiceiul „alegerii babei”, prin care fiecare persoană își alege sau primește o zi ce îi va prevesti norocul și starea sufletească din anul respectiv.

Totuși, există diferențe regionale considerabile în ceea ce privește durata purtării mărțișorului. În anumite zone ale țării, acesta se poartă până când înfloresc primii pomi sau până la apariția păsărilor migratoare. De exemplu, în Dobrogea, unii păstrează tradiția de a purta mărțișorul până la sosirea berzelor, semn al venirii primăverii.

Deși regula celor nouă zile este cea mai cunoscută, nu există un acord uniform la nivel național. Astfel, în prezent, oamenii aleg fie să urmeze tradiția celor 9 zile, fie să păstreze obiceiul legat de prima înflorire a pomilor, ambele simbolizând celebrarea renașterii naturii și atragerea norocului.

Unde se pune mărțișorul după ce este dat jos

După perioada de purtare tradițională, mărțișorul nu se aruncă pur și simplu la gunoi. Din contră, se crede că acest obiect sacru, plin de noroc și energie pozitivă, trebuie așezat sau legat într-un loc special pentru a aduce prosperitate. În multe regiuni ale țării, firul de mărțișor este prins de crengile unui pom înflorit sau de un trandafir din grădină, cu credința că astfel norocul va fi transmis celui care l-a purtat.

Advertisement

Acest gest simbolizează legătura între forța vitală a omului și energia naturii, cu speranța că, la fel cum pomul va crește și va rodi, și persoana respectivă va avea parte de sănătate, împliniri și belșug. În alte regiuni, mărțișorul este așezat pe pervazul ferestrei, la ușă sau chiar la coarnele animalelor din gospodărie, pentru a alunga spiritele rele și a proteja casa, scrie infocons.ro.

Pe lângă aceste tradiții, există și obiceiul ca unele persoane, conform tradițiilor locale, să arunce mărțișorul spre cer atunci când văd prima barză sau prima rândunică. Acest gest simbolizează o „ofrandă” adusă cerului, cu dorința de a păstra norocul și de a amplifica energia pozitivă acumulată în timpul purtării șnurului alb-roșu.

Tradiții românești legate de mărțișoare

În Moldova, există obiceiul unui schimb de mărțișoare între fete și băieți. Fetele dăruiesc mărțișoare băieților pe 1 martie, iar băieții oferă mărțișoare fetelor pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii.

În Transilvania, mărțișorul se poartă în primele două săptămâni ale lunii martie, după care este agățat la ușa casei sau la coarnele animalelor pentru a proteja gospodăria de spiritele rele. Se consideră că, plasat în aceste locuri, șnurul își păstrează puterea de protecție pe tot parcursul anului, ferind casa și animalele de boli și necazuri.

Advertisement

În Banat, fetele obișnuiesc să se spele pe față cu zăpadă în dimineața zilei de 1 martie, crezând că astfel vor deveni mai frumoase și mai iubite pe parcursul întregului an. Această practică simbolizează puritatea zăpezii și marchează începutul unui nou ciclu, când iarna se încheie iar primăvara aduce schimbări subtile în natură.

În Bucovina, părinții le pun copiilor o monedă de argint sau de aur la gât, legată de un șnur roșu numit mărțișor. Aceasta are rolul de a-i proteja de boli și de a le aduce noroc pe parcursul anului. Moneda simbolizează prosperitatea și abundența, iar atașarea de șnur întărește caracterul sacru al mărțișorului ca amuletă.

Legende despre mărțișor

Legenda Soarelui Răpit spune că Soarele, sub forma unei fete minunate, a fost răpit de un zmeu, iar lumea a căzut în întuneric. Un tânăr curajos a călătorit pentru a o salva, iar sângele său vărsat pe zăpadă a dat naștere ghioceilor. Roșul simbolizează jertfa și dragostea, iar albul puritatea și speranța, iar mărțișorul aduce aminte de curajul și renașterea primăverii.

Legenda Babei Dochia povestește despre o babă ce își chinuia nora cu sarcini imposibile. Fata a fost ajutată de un tânăr numit Mărțișor, care i-a oferit ghiocei și sfaturi. Baba Dochia, crezând că primăvara venise, a urcat pe munte și, prinsă de o schimbare bruscă a vremii, a înghețat și s-a transformat în stană de piatră. Aceasta simbolizează capriciile primăverii și trecerea dintre anotimpuri, iar obiceiul celor „9 Babe” reflectă vremea schimbătoare din această perioadă.

Advertisement

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Biblioteca Județeană Călărași deschide anul expozițional cu „Expo MATCA”, semnată de artista Ioana Ursu

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași găzduiește joi, 22 ianuarie 2026, începând cu ora 15.00, vernisajul expoziției de pictură „Expo MATCA”, un eveniment dedicat dialogului dintre artă, emoție și comunitate. Expoziția este semnată de artista Ioana Ursu și va fi prezentată publicului în spațiul expozițional al Sălii Perspective.

Vernisajul va fi onorat de prezența invitatului special prof. Silviu Ioan Soare, artist cunoscut în spațiul artistic călărășean, iar universul expozițional va fi analizat de criticul de artă Ana Maria Dincă, colaborator apropiat al Bibliotecii Județene Călărași și susținător constant al proiectelor culturale locale.

„Expo MATCA” propune publicului o incursiune într-un spațiu al reflecției și al sensibilității, unde pictura devine pretext pentru dialog și întâlnire autentică între artist și privitor. Lucrările expuse aduc în prim-plan emoția și forța expresivă a artei contemporane, într-un cadru deschis tuturor celor pasionați de cultură.

Accesul la vernisaj este gratuit, iar organizatorii îi invită pe toți iubitorii de artă să participe la acest eveniment care marchează începutul unui nou parcurs expozițional la Biblioteca Județeană Călărași, sub semnul frumosului și al comunității.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Călărași: Se caută șef pentru muncă, dar nu se prezintă nimeni

Published

on

Deși pe hârtie oferta pare generoasă, realitatea din teren arată altfel. Zeci de locuri de muncă sunt disponibile săptămânal în județul Călărași, însă interesul pentru angajare rămâne scăzut. Listele publicate de AJOFM se repetă aproape identic de la o săptămână la alta, semn clar că posturile rămân neocupate.

Angajatorii caută muncitori necalificați, confecționeri, electricieni, zidari, instalatori, agenți de vânzări sau consultanți în asigurări. Salariile pornesc, în multe cazuri, de la aproximativ 4.000–4.500 de lei, pentru program complet de opt ore. Cu toate acestea, oamenii nu se înghesuie să aplice.

Fenomenul ridică semne de întrebare. Unii angajatori vorbesc despre lipsa forței de muncă, alții despre migrația masivă a populației active spre străinătate. Sunt și cazuri în care condițiile de muncă, programul rigid sau raportul dintre salariu și costul vieții descurajează potențialii angajați.

În paralel, sunt și voci care spun că o parte dintre persoanele apte de muncă preferă alte forme de venit sau trăiesc din ajutoare, fără a fi motivate să accepte un loc de muncă stabil. Cert este că, de la o săptămână la alta, aceleași firme revin cu aceleași anunțuri.

Advertisement

În timp ce autoritățile raportează locuri de muncă disponibile, realitatea din județ arată un blocaj: joburi există, dar oamenii lipsesc. Iar până când salariile, condițiile și perspectivele nu vor deveni cu adevrat atractive, piața muncii din Călărași riscă să rămână într-un cerc vicios.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Minune medicală în România! Dr. Horațiu Suciu a salvat viața unui băiat de 19 ani: primul transplant de cord din 2026

Published

on

Un tânăr de 19 ani din județul Bistrița trăiește datorită primului transplant de cord realizat în România în anul 2026. Intervenția a avut loc la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș și a fost coordonată de reputatul chirurg cardiovascular dr. Horațiu Suciu.

Pacientul era internat încă din luna octombrie, iar starea sa de sănătate se degradase progresiv. Cu șase săptămâni înainte de transplant, medicii i-au implantat un dispozitiv de asistare circulatorie – o inimă artificială – care nu vindecă, dar oferă timp. Timpul necesar pentru apariția unei șanse reale la viață: un donator compatibil.

Acea șansă a venit printr-un gest de o profundă solidaritate umană. Inima a fost prelevată de la un tânăr donator de 22 de ani, aflat în moarte cerebrală în urma unui accident rutier, la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București. O echipă medicală din Târgu Mureș, coordonată de dr. Al Hussein Hussam, s-a deplasat pentru prelevare, într-o misiune extrem de dificilă, desfășurată în condiții meteo severe.

Transportul organului a fost realizat cu un elicopter Black Hawk al IGSU, la temperaturi de minus 15 grade și cu vizibilitate redusă aproape de zero. Zborul, pilotat de comandantul Traian Cârstoiu, s-a desfășurat aproape integral deasupra drumului național, pentru orientare vizuală. Aparatul a aterizat la Târgu Mureș în jurul orei 21.00, în timp ce pacientul era deja pe masa de operație.

Advertisement

Intervenția chirurgicală, coordonată de dr. Horațiu Suciu, a durat aproximativ cinci ore și s-a încheiat cu succes în jurul orei 00.30. Din echipa operatorie au făcut parte medicii Marius Harpa și Cosmin Banceu, iar anestezia a fost coordonată de dr. Pavel Stelian Morar. Potrivit medicului, întregul colectiv al clinicii a avut o contribuție exemplară.

După miezul nopții, inima a început să bată într-un alt piept. O altă viață.

Urmează acum perioada critică de îngrijiri post-transplant, cu monitorizarea funcțiilor vitale, adaptarea imunologică și un proces de recuperare care necesită răbdare și atenție continuă. Medicii subliniază că drumul este abia la început, dar este, în sfârșit, un drum posibil.

Este primul transplant cardiac realizat în România în 2026, într-un context dificil, marcat de scăderea dramatică a numărului de donatori din ultimii ani. Dr. Horațiu Suciu speră ca această intervenție să fie începutul unei serii mai lungi de transplanturi salvatoare.

Dincolo de performanța medicală, medicul atrage atenția asupra gestului decisiv al familiei donatorului. În cea mai grea zi a vieții lor, au ales să spună „da” și să transforme o tragedie într-o șansă pentru altcineva.

Advertisement

„Asta înseamnă transplantul. Nu doar chirurgie, ci viață care merge mai departe”, transmite dr. Horațiu Suciu, subliniind că medicina de performanță este, înainte de toate, o lecție de solidaritate, încredere și umanitate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading