Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 542

Știri

Tradiția Mărțișorului: Cât timp se poartă și ce trebuie făcut după ce este dat jos

Published

on

Mărțișorul, simbol al primăverii și al norocului, este purtat cu bucurie la începutul lunii martie. Descoperă cât timp trebuie să îl porți, conform tradiției, și ce trebuie să faci cu el după ce îl dai jos.

Mărțișorul nu este doar un simplu șnur alb-roșu, ci un simbol puternic al renașterii și al trecerii de la iarnă la primăvară. În tradiția populară românească, el marchează începutul unui nou ciclu al naturii, aducând speranță și energie pozitivă. În special în mediul rural, prima zi a lunii martie este așteptată cu emoție, moment în care oamenii își dăruiesc acest talisman norocos, plin de semnificații.

Pe lângă rolul său decorativ, mărțișorul este considerat un talisman aducător de noroc și protecție. Etnologii explică faptul că împletirea culorilor roșu și alb, momentul în care este oferit și simbolistica sa contribuie la atragerea armoniei și bunăstării. De asemenea, dăruirea mărțișorului reprezintă un gest de prietenie, respect și apreciere între oameni.

Până când se poartă mărțișorul

Advertisement

Potrivit tradiției populare, mărțișorul se poartă începând cu 1 martie și până pe 9 martie, perioadă cunoscută drept „Zilele Babelor”. Această tradiție este strâns legată de legenda Babei Dochia, considerată întruchiparea capriciilor iernii. Se spune că Baba Dochia torcea firul alb și roșu al mărțișorului, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tot în această perioadă, există obiceiul „alegerii babei”, prin care fiecare persoană își alege sau primește o zi ce îi va prevesti norocul și starea sufletească din anul respectiv.

Totuși, există diferențe regionale considerabile în ceea ce privește durata purtării mărțișorului. În anumite zone ale țării, acesta se poartă până când înfloresc primii pomi sau până la apariția păsărilor migratoare. De exemplu, în Dobrogea, unii păstrează tradiția de a purta mărțișorul până la sosirea berzelor, semn al venirii primăverii.

Deși regula celor nouă zile este cea mai cunoscută, nu există un acord uniform la nivel național. Astfel, în prezent, oamenii aleg fie să urmeze tradiția celor 9 zile, fie să păstreze obiceiul legat de prima înflorire a pomilor, ambele simbolizând celebrarea renașterii naturii și atragerea norocului.

Unde se pune mărțișorul după ce este dat jos

După perioada de purtare tradițională, mărțișorul nu se aruncă pur și simplu la gunoi. Din contră, se crede că acest obiect sacru, plin de noroc și energie pozitivă, trebuie așezat sau legat într-un loc special pentru a aduce prosperitate. În multe regiuni ale țării, firul de mărțișor este prins de crengile unui pom înflorit sau de un trandafir din grădină, cu credința că astfel norocul va fi transmis celui care l-a purtat.

Advertisement

Acest gest simbolizează legătura între forța vitală a omului și energia naturii, cu speranța că, la fel cum pomul va crește și va rodi, și persoana respectivă va avea parte de sănătate, împliniri și belșug. În alte regiuni, mărțișorul este așezat pe pervazul ferestrei, la ușă sau chiar la coarnele animalelor din gospodărie, pentru a alunga spiritele rele și a proteja casa, scrie infocons.ro.

Pe lângă aceste tradiții, există și obiceiul ca unele persoane, conform tradițiilor locale, să arunce mărțișorul spre cer atunci când văd prima barză sau prima rândunică. Acest gest simbolizează o „ofrandă” adusă cerului, cu dorința de a păstra norocul și de a amplifica energia pozitivă acumulată în timpul purtării șnurului alb-roșu.

Tradiții românești legate de mărțișoare

În Moldova, există obiceiul unui schimb de mărțișoare între fete și băieți. Fetele dăruiesc mărțișoare băieților pe 1 martie, iar băieții oferă mărțișoare fetelor pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii.

În Transilvania, mărțișorul se poartă în primele două săptămâni ale lunii martie, după care este agățat la ușa casei sau la coarnele animalelor pentru a proteja gospodăria de spiritele rele. Se consideră că, plasat în aceste locuri, șnurul își păstrează puterea de protecție pe tot parcursul anului, ferind casa și animalele de boli și necazuri.

Advertisement

În Banat, fetele obișnuiesc să se spele pe față cu zăpadă în dimineața zilei de 1 martie, crezând că astfel vor deveni mai frumoase și mai iubite pe parcursul întregului an. Această practică simbolizează puritatea zăpezii și marchează începutul unui nou ciclu, când iarna se încheie iar primăvara aduce schimbări subtile în natură.

În Bucovina, părinții le pun copiilor o monedă de argint sau de aur la gât, legată de un șnur roșu numit mărțișor. Aceasta are rolul de a-i proteja de boli și de a le aduce noroc pe parcursul anului. Moneda simbolizează prosperitatea și abundența, iar atașarea de șnur întărește caracterul sacru al mărțișorului ca amuletă.

Legende despre mărțișor

Legenda Soarelui Răpit spune că Soarele, sub forma unei fete minunate, a fost răpit de un zmeu, iar lumea a căzut în întuneric. Un tânăr curajos a călătorit pentru a o salva, iar sângele său vărsat pe zăpadă a dat naștere ghioceilor. Roșul simbolizează jertfa și dragostea, iar albul puritatea și speranța, iar mărțișorul aduce aminte de curajul și renașterea primăverii.

Legenda Babei Dochia povestește despre o babă ce își chinuia nora cu sarcini imposibile. Fata a fost ajutată de un tânăr numit Mărțișor, care i-a oferit ghiocei și sfaturi. Baba Dochia, crezând că primăvara venise, a urcat pe munte și, prinsă de o schimbare bruscă a vremii, a înghețat și s-a transformat în stană de piatră. Aceasta simbolizează capriciile primăverii și trecerea dintre anotimpuri, iar obiceiul celor „9 Babe” reflectă vremea schimbătoare din această perioadă.

Advertisement

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Poliția, în stradă de Crăciun: măsuri speciale dispuse de IPJ Călărași pentru minivacanța de iarnă

Published

on

Poliția, în stradă de Crăciun: măsuri speciale dispuse de IPJ Călărași pentru minivacanța de iarnă

Pentru ca sărbătorile de iarnă să se desfășoare fără incidente, polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Călărași vor fi prezenți zilnic în teren și vor acționa suplimentar în perioada 24–28 decembrie, în contextul minivacanței de Crăciun.

Potrivit unui comunicat transmis de IPJ Călărași, la nivelul inspectoratului au fost dispuse măsuri speciale pentru prevenirea faptelor antisociale, menținerea ordinii și liniștii publice, precum și pentru asigurarea unei intervenții rapide în situații de risc.

Polițiștii vor intensifica activitățile de patrulare, cu precădere în zonele aglomerate, în apropierea piețelor, centrelor comerciale și în locurile unde sunt anunțate evenimente cu public numeros. Scopul principal este descurajarea comportamentelor antisociale și aplicarea fermă a legii.

Totodată, o atenție sporită va fi acordată verificării respectării legislației privind comercializarea produselor alimentare specifice acestei perioade, dar și modului de comercializare și utilizare a articolelor pirotehnice, un subiect sensibil în preajma sărbătorilor.

Advertisement

Pe linie rutieră, polițiștii atrag atenția asupra valorilor ridicate de trafic din aceste zile și fac apel la responsabilitate din partea conducătorilor auto. Echipajele de la Rutieră vor fi zilnic pe drumurile județului pentru prevenirea accidentelor, fluidizarea traficului și sprijinirea participanților la trafic.

Reprezentanții IPJ Călărași le recomandă cetățenilor ca, în cazul în care au nevoie de ajutor sau sunt martorii unor fapte antisociale, să apeleze cu încredere la cel mai apropiat polițist sau la 112 – Apelul Unic de Urgență.

Autoritățile transmit, în final, un mesaj de sărbători liniștite și în siguranță pentru toți locuitorii județului Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

„Poveste de Crăciun pentru oameni mari” – de Dan Bițuică

Published

on

Îmi este frig. Un frig care pătrunde până în măduva oaselor, în timp ce zăpada continuă să cadă lin, cu fulgi calmi și pufoși, ca într-un vis shakespearian, plutind lent peste umbrele orașului. Oare câte ierni au trecut peste mine? Nu le mai țin socoteala – nu pentru că ar fi fost prea multe, ci pentru că ultimele zece au fost toate la fel: lipsite de culoare, doar alb infinit și negru profund, ca o pânză pe care viața a uitat să mai picteze.

Acum zece ani, printr-o întâmplare crudă și nefericită, am pierdut totul: familia, casa, prietenii, chiar și rudele îndepărtate. Singurul companion fidel care mi-a rămas este un cățel vesel, un suflet mic și blănos, la fel de înfrigurat ca mine. Împreună suntem flămânzi, dar fericiți în sărăcia noastră simplă. În serile geroase, după ce găsim un adăpost precar – o bancă în parc, un colț sub un pod –, îl bag în haina mea uzată și ne încălzim unul pe altul. El are norocul să fie acoperit complet de blana lui, dar mie îmi degeră picioarele uneori, obligându-mă să mă ridic somnoros din amorțeală și să mă mișc, să alerg în loc, doar ca să alung gerul.

Zilele sunt mai grele decât nopțile. Oamenii trec pe lângă mine cu priviri pline de dispreț, etichetându-mă în grabă: alcoolic, ratat, cerșetor prefăcut. Dar eu nu cerșesc. Niciodată nu am făcut-o. Chiar și așa sărac și murdar, mai păstrez o fărâmă de mândrie omenească – acea demnitate pe care nimeni nu ar trebui să o piardă. Nu am vrut să primesc nimic gratis, să apelez la ajutoare de la primărie sau de la stat. Îmi câștig pâinea cinstit, muncind la deszăpezire. Câștig atât cât să-mi umplu burta o dată pe zi – și, firește, să nu-l las pe amicului meu să flămânzească.

Muncesc din greu. Uneori, omul pentru care lopătez zăpada nu-mi dă nimic, ba chiar mă alungă cu înjurături. Dar eu nu mă supăr. Știu că voi găsi altul, mai bun. În viață, nu primim întotdeauna doar ce ne dorim – asta e lecția pe care gerul mi-a întipărit-o adânc în suflet.

Advertisement

E Ajunul Crăciunului. Luminile orașului scapără ca niște stele căzătoare captive în geamuri, iar ferestrele blocurilor înalte dezvăluie scene de basm: brazi împodobiți cu globuri strălucitoare, mese încărcate cu bucate, familii adunate la căldură. Mirosul de cozonaci și sarmale plutește în aer, amestecat cu râsul copiilor care îl așteaptă pe Moș Crăciun. Totul e pregătit pentru minune: fulgii de nea acoperă încet străzile, transformând orașul într-un tărâm de turtă dulce, din care să se înfrupte toți pruncii lumii.

Eu stau pe o bancă, privind în sus. Zăpada mă acoperă treptat, ca un giulgiu alb și rece, iar corpul îmi devine din ce în ce mai amorțit. Ochii mi se ațintesc spre cerul înstelat, sperând că printre puținele luminițe care străpung norii îl voi zări pe Moș Crăciun. Vreau să-l strig, să-i cer să-mi aducă înapoi viața pierdută – familia, căldura unui cămin adevărat.

Ușor, ochii mi se închid. O căldură binefăcătoare, neașteptată, începe să-mi inunde trupul înlemnit. Prietenul meu cel mic îmi linge fața cu limba lui moale și caldă, încercând să îndepărteze stratul de zăpadă așternut pe obraji. Dar eu simt altceva: căldura copilăriei, mirosul sobei cu lemne arzând, îmbrățișarea mamei. E o seară magică, plină de minuni nevăzute. Parcă îi văd pe părinții mei chemându-mă la ei, cu brațele deschise, îmbiinndu-mă cu bucate tradiționale – sarmale aburinde, cozonaci proaspeți, vin fiert cu scorțișoară – pe care nu le pot refuza.

Privesc cățelul de lângă mine, cu ochii lui credincioși, și-i șoptesc: „A sosit vremea să merg la familia mea. Tu va trebui să te descurci singur de acum.“ Se uită la mine cu o înțelegere adâncă, de parcă ar ști totul, și își trece limba peste degetele mele înghețate, în semn de rămas-bun și recunoștință.

Atunci apare și Moșul, cu sania lui strălucitoare trasă de reni invizibili. Îmi spune blând: „Ți-am adus ce ți-ai dorit cel mai mult – să fii din nou cu cei dragi.“ E primul dar cu adevărat generos pe care-l primesc în viață. Sus, în ceruri, răsună colinde eterice, ca un cor de îngeri, iar eu pășesc ușurel printre ele, eliberat de povara pământului.

Advertisement

Demult așteptam să trăiesc o poveste de Crăciun cu adevărat fericită.

A doua zi, trecătorii descoperă pe bancă un om înghețat, acoperit de un strat gros de zăpadă, și un cățel zgribulit lângă el – credincios până în ultima clipă, chiar și după ce stăpânul său plecase spre ceruri, în sania magică a Moșului.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Tavan prăbușit peste piscina unui hotel din Sibiu. A fost activat Planul Roșu de Intervenție

Published

on

Un incident grav a avut loc în cursul acestei după-amiezi în municipiul Sibiu, unde tavanul de deasupra piscinei unui hotel s-a prăbușit peste persoanele aflate în apă. În urma evenimentului, autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție la nivelul județului Sibiu, pentru gestionarea eficientă a situației și mobilizarea rapidă a resurselor de urgență.

La fața locului au fost alocate trei echipaje de stingere, un echipaj de descarcerare, o autospecială pentru transportul victimelor multiple, două ambulanțe SMURD și patru ambulanțe aparținând Serviciului de Ambulanță Județean. De asemenea, urmează să fie operaționalizat un punct medical avansat, destinat triajului și acordării asistenței medicale victimelor.

Echipajele de intervenție acționează pentru extragerea persoanelor surprinse de prăbușire și pentru acordarea primului ajutor medical celor afectați. Intervenția este în plină desfășurare, iar misiunea se află în dinamică.

Autoritățile urmează să stabilească circumstanțele producerii incidentului, precum și eventualele responsabilități, după finalizarea operațiunilor de salvare și evaluarea completă a situației.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading