Știri
Tradiția Mărțișorului: Cât timp se poartă și ce trebuie făcut după ce este dat jos
Mărțișorul, simbol al primăverii și al norocului, este purtat cu bucurie la începutul lunii martie. Descoperă cât timp trebuie să îl porți, conform tradiției, și ce trebuie să faci cu el după ce îl dai jos.
Mărțișorul nu este doar un simplu șnur alb-roșu, ci un simbol puternic al renașterii și al trecerii de la iarnă la primăvară. În tradiția populară românească, el marchează începutul unui nou ciclu al naturii, aducând speranță și energie pozitivă. În special în mediul rural, prima zi a lunii martie este așteptată cu emoție, moment în care oamenii își dăruiesc acest talisman norocos, plin de semnificații.
Pe lângă rolul său decorativ, mărțișorul este considerat un talisman aducător de noroc și protecție. Etnologii explică faptul că împletirea culorilor roșu și alb, momentul în care este oferit și simbolistica sa contribuie la atragerea armoniei și bunăstării. De asemenea, dăruirea mărțișorului reprezintă un gest de prietenie, respect și apreciere între oameni.
Până când se poartă mărțișorul
Potrivit tradiției populare, mărțișorul se poartă începând cu 1 martie și până pe 9 martie, perioadă cunoscută drept „Zilele Babelor”. Această tradiție este strâns legată de legenda Babei Dochia, considerată întruchiparea capriciilor iernii. Se spune că Baba Dochia torcea firul alb și roșu al mărțișorului, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tot în această perioadă, există obiceiul „alegerii babei”, prin care fiecare persoană își alege sau primește o zi ce îi va prevesti norocul și starea sufletească din anul respectiv.
Totuși, există diferențe regionale considerabile în ceea ce privește durata purtării mărțișorului. În anumite zone ale țării, acesta se poartă până când înfloresc primii pomi sau până la apariția păsărilor migratoare. De exemplu, în Dobrogea, unii păstrează tradiția de a purta mărțișorul până la sosirea berzelor, semn al venirii primăverii.
Deși regula celor nouă zile este cea mai cunoscută, nu există un acord uniform la nivel național. Astfel, în prezent, oamenii aleg fie să urmeze tradiția celor 9 zile, fie să păstreze obiceiul legat de prima înflorire a pomilor, ambele simbolizând celebrarea renașterii naturii și atragerea norocului.
Unde se pune mărțișorul după ce este dat jos
După perioada de purtare tradițională, mărțișorul nu se aruncă pur și simplu la gunoi. Din contră, se crede că acest obiect sacru, plin de noroc și energie pozitivă, trebuie așezat sau legat într-un loc special pentru a aduce prosperitate. În multe regiuni ale țării, firul de mărțișor este prins de crengile unui pom înflorit sau de un trandafir din grădină, cu credința că astfel norocul va fi transmis celui care l-a purtat.
Acest gest simbolizează legătura între forța vitală a omului și energia naturii, cu speranța că, la fel cum pomul va crește și va rodi, și persoana respectivă va avea parte de sănătate, împliniri și belșug. În alte regiuni, mărțișorul este așezat pe pervazul ferestrei, la ușă sau chiar la coarnele animalelor din gospodărie, pentru a alunga spiritele rele și a proteja casa, scrie infocons.ro.
Pe lângă aceste tradiții, există și obiceiul ca unele persoane, conform tradițiilor locale, să arunce mărțișorul spre cer atunci când văd prima barză sau prima rândunică. Acest gest simbolizează o „ofrandă” adusă cerului, cu dorința de a păstra norocul și de a amplifica energia pozitivă acumulată în timpul purtării șnurului alb-roșu.
Tradiții românești legate de mărțișoare
În Moldova, există obiceiul unui schimb de mărțișoare între fete și băieți. Fetele dăruiesc mărțișoare băieților pe 1 martie, iar băieții oferă mărțișoare fetelor pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii.
În Transilvania, mărțișorul se poartă în primele două săptămâni ale lunii martie, după care este agățat la ușa casei sau la coarnele animalelor pentru a proteja gospodăria de spiritele rele. Se consideră că, plasat în aceste locuri, șnurul își păstrează puterea de protecție pe tot parcursul anului, ferind casa și animalele de boli și necazuri.
În Banat, fetele obișnuiesc să se spele pe față cu zăpadă în dimineața zilei de 1 martie, crezând că astfel vor deveni mai frumoase și mai iubite pe parcursul întregului an. Această practică simbolizează puritatea zăpezii și marchează începutul unui nou ciclu, când iarna se încheie iar primăvara aduce schimbări subtile în natură.
În Bucovina, părinții le pun copiilor o monedă de argint sau de aur la gât, legată de un șnur roșu numit mărțișor. Aceasta are rolul de a-i proteja de boli și de a le aduce noroc pe parcursul anului. Moneda simbolizează prosperitatea și abundența, iar atașarea de șnur întărește caracterul sacru al mărțișorului ca amuletă.
Legende despre mărțișor
Legenda Soarelui Răpit spune că Soarele, sub forma unei fete minunate, a fost răpit de un zmeu, iar lumea a căzut în întuneric. Un tânăr curajos a călătorit pentru a o salva, iar sângele său vărsat pe zăpadă a dat naștere ghioceilor. Roșul simbolizează jertfa și dragostea, iar albul puritatea și speranța, iar mărțișorul aduce aminte de curajul și renașterea primăverii.
Legenda Babei Dochia povestește despre o babă ce își chinuia nora cu sarcini imposibile. Fata a fost ajutată de un tânăr numit Mărțișor, care i-a oferit ghiocei și sfaturi. Baba Dochia, crezând că primăvara venise, a urcat pe munte și, prinsă de o schimbare bruscă a vremii, a înghețat și s-a transformat în stană de piatră. Aceasta simbolizează capriciile primăverii și trecerea dintre anotimpuri, iar obiceiul celor „9 Babe” reflectă vremea schimbătoare din această perioadă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primăria Comunei Grădiștea anunță organizarea manifestărilor dedicate Bobotezei, marți, 6 ianuarie 2026, un eveniment care îmbină tradiția religioasă cu spiritul comunitar și respectul pentru obiceiurile locale.
Ziua va începe la sediul fermei Piscicola Prod Com din Rasa, unde, începând cu ora 11:30, va avea loc sfințirea apei și aruncarea Crucii, moment așteptat în fiecare an de credincioșii din comună.
Tot marți, de la ora 13:00, pe islazul comunal din zona podului „La Gili”, în satul Rașa, este programat concursul cabalin, cu probe de frumusețe și viteză, o competiție devenită deja tradiție, menită să pună în valoare caii și priceperea crescătorilor locali.
Organizatorii au transmis și câteva precizări importante:
- caii înscriși în concurs trebuie să figureze în registrul agricol al comunei Grădiștea;
- participanții la recuperarea Crucii trebuie să fie cetățeni ai comunei;
- cei care participă la concursuri vor completa, între orele 11:30 – 12:00, o declarație pe propria răspundere, pe baza actului de identitate, la locul desfășurării manifestării.
Primarul Vasile Matei îi invită pe toți locuitorii să ia parte la eveniment și să păstreze vii tradițiile care dau identitate comunității din Grădiștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ilie Bolojan, Premierul României, a declarat recent în direct la Digi24, că vârsta de pensionare în toate domeniile trebuie să crească, pe fondul contribuțiilor mari de buget în sistemul de pensii, dar și a inechităților sociale. Acesta s-a referit la domenii precum Justiție sau Interne, acolo unde vârstele de pensionare sunt mai mici.
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta a dat ca exemplu zona Internelor. Dacă un polițist criminalist sau de poliție judiciară ajunge la maturitatea experienței profesionale la 50 de ani, Bolojan a precizat că acesta ar mai putea lucra „încă zece ani fără niciun fel de probleme”.
„ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul.
Bolojan a invocat ca motive echitatea socială, suportabilitatea bugetului public, dar și o mai mare calitate a serviciilor. Întrebat când ar putea avea această reformă, premierul a precizat că ar fi nevoie de schimbări cât mai repede posibil pentru echilibrarea sistemelor, atât cel bugetar, cât și a sistemului de pensii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Gripă – creștere alarmantă în România: 3 decese și peste 12.600 de cazuri noi într-o singură săptămână!
Potrivit datelor oficiale transmise de INSP, în intervalul 22-28 decembrie au fost înregistrate două noi decese cauzate de virusul gripal. De la debutul sezonului, bilanțul deceselor a ajuns la 3 cazuri, toate la persoane cu vârsta peste 65 de ani, din județele Buzău, Cluj și Constanța. Tipurile de virus identificate: două cazuri A(H1) și unul A(H3).
În aceeași săptămână au fost raportate 12.630 de cazuri de gripă clinică la nivel național, în creștere față de săptămâna anterioară (11.174 cazuri). Comparativ cu aceeași perioadă a sezonului trecut, numărul este de 3 ori mai mare, iar față de media ultimilor 5 ani – de aproape 5 ori mai mare!
Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul (1.475 cazuri), urmat de județele Cluj (903), Buzău (739), Constanța (693), Prahova (658), Bihor (656) și Suceava (639). Toate județele țării au raportat cazuri.
Din punct de vedere al confirmărilor de laborator, în ultima săptămână au fost înregistrate 104 cazuri pozitive, dintre care: • 67 – virus gripal A(H3) • 12 – virus gripal A(H1) • 25 – virus gripal A nesubtipat
De la începutul sezonului, numărul total al cazurilor de gripă confirmate prin teste de laborator a ajuns la 398.
Până în prezent, în România au fost administrate peste 1,2 milioane de doze de vaccin antigripal.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primarul Ionel Tatu anunță Boboteaza 2026 la Vâlcelele și Floroaica: eveniment solemn, cu participarea autorităților județene
Grădiștea păstrează tradiția: Boboteaza, sărbătorită cu sfințirea apei și concurs cabalin
Boboteaza, sărbătorită cu tradiție la Roseți. Botezul cailor și concursuri deosebite, pe 6 ianuarie
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
