Știri
Tradiția Mărțișorului: Cât timp se poartă și ce trebuie făcut după ce este dat jos
Mărțișorul, simbol al primăverii și al norocului, este purtat cu bucurie la începutul lunii martie. Descoperă cât timp trebuie să îl porți, conform tradiției, și ce trebuie să faci cu el după ce îl dai jos.
Mărțișorul nu este doar un simplu șnur alb-roșu, ci un simbol puternic al renașterii și al trecerii de la iarnă la primăvară. În tradiția populară românească, el marchează începutul unui nou ciclu al naturii, aducând speranță și energie pozitivă. În special în mediul rural, prima zi a lunii martie este așteptată cu emoție, moment în care oamenii își dăruiesc acest talisman norocos, plin de semnificații.
Pe lângă rolul său decorativ, mărțișorul este considerat un talisman aducător de noroc și protecție. Etnologii explică faptul că împletirea culorilor roșu și alb, momentul în care este oferit și simbolistica sa contribuie la atragerea armoniei și bunăstării. De asemenea, dăruirea mărțișorului reprezintă un gest de prietenie, respect și apreciere între oameni.
Până când se poartă mărțișorul
Potrivit tradiției populare, mărțișorul se poartă începând cu 1 martie și până pe 9 martie, perioadă cunoscută drept „Zilele Babelor”. Această tradiție este strâns legată de legenda Babei Dochia, considerată întruchiparea capriciilor iernii. Se spune că Baba Dochia torcea firul alb și roșu al mărțișorului, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tot în această perioadă, există obiceiul „alegerii babei”, prin care fiecare persoană își alege sau primește o zi ce îi va prevesti norocul și starea sufletească din anul respectiv.
Totuși, există diferențe regionale considerabile în ceea ce privește durata purtării mărțișorului. În anumite zone ale țării, acesta se poartă până când înfloresc primii pomi sau până la apariția păsărilor migratoare. De exemplu, în Dobrogea, unii păstrează tradiția de a purta mărțișorul până la sosirea berzelor, semn al venirii primăverii.
Deși regula celor nouă zile este cea mai cunoscută, nu există un acord uniform la nivel național. Astfel, în prezent, oamenii aleg fie să urmeze tradiția celor 9 zile, fie să păstreze obiceiul legat de prima înflorire a pomilor, ambele simbolizând celebrarea renașterii naturii și atragerea norocului.
Unde se pune mărțișorul după ce este dat jos
După perioada de purtare tradițională, mărțișorul nu se aruncă pur și simplu la gunoi. Din contră, se crede că acest obiect sacru, plin de noroc și energie pozitivă, trebuie așezat sau legat într-un loc special pentru a aduce prosperitate. În multe regiuni ale țării, firul de mărțișor este prins de crengile unui pom înflorit sau de un trandafir din grădină, cu credința că astfel norocul va fi transmis celui care l-a purtat.
Acest gest simbolizează legătura între forța vitală a omului și energia naturii, cu speranța că, la fel cum pomul va crește și va rodi, și persoana respectivă va avea parte de sănătate, împliniri și belșug. În alte regiuni, mărțișorul este așezat pe pervazul ferestrei, la ușă sau chiar la coarnele animalelor din gospodărie, pentru a alunga spiritele rele și a proteja casa, scrie infocons.ro.
Pe lângă aceste tradiții, există și obiceiul ca unele persoane, conform tradițiilor locale, să arunce mărțișorul spre cer atunci când văd prima barză sau prima rândunică. Acest gest simbolizează o „ofrandă” adusă cerului, cu dorința de a păstra norocul și de a amplifica energia pozitivă acumulată în timpul purtării șnurului alb-roșu.
Tradiții românești legate de mărțișoare
În Moldova, există obiceiul unui schimb de mărțișoare între fete și băieți. Fetele dăruiesc mărțișoare băieților pe 1 martie, iar băieții oferă mărțișoare fetelor pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii.
În Transilvania, mărțișorul se poartă în primele două săptămâni ale lunii martie, după care este agățat la ușa casei sau la coarnele animalelor pentru a proteja gospodăria de spiritele rele. Se consideră că, plasat în aceste locuri, șnurul își păstrează puterea de protecție pe tot parcursul anului, ferind casa și animalele de boli și necazuri.
În Banat, fetele obișnuiesc să se spele pe față cu zăpadă în dimineața zilei de 1 martie, crezând că astfel vor deveni mai frumoase și mai iubite pe parcursul întregului an. Această practică simbolizează puritatea zăpezii și marchează începutul unui nou ciclu, când iarna se încheie iar primăvara aduce schimbări subtile în natură.
În Bucovina, părinții le pun copiilor o monedă de argint sau de aur la gât, legată de un șnur roșu numit mărțișor. Aceasta are rolul de a-i proteja de boli și de a le aduce noroc pe parcursul anului. Moneda simbolizează prosperitatea și abundența, iar atașarea de șnur întărește caracterul sacru al mărțișorului ca amuletă.
Legende despre mărțișor
Legenda Soarelui Răpit spune că Soarele, sub forma unei fete minunate, a fost răpit de un zmeu, iar lumea a căzut în întuneric. Un tânăr curajos a călătorit pentru a o salva, iar sângele său vărsat pe zăpadă a dat naștere ghioceilor. Roșul simbolizează jertfa și dragostea, iar albul puritatea și speranța, iar mărțișorul aduce aminte de curajul și renașterea primăverii.
Legenda Babei Dochia povestește despre o babă ce își chinuia nora cu sarcini imposibile. Fata a fost ajutată de un tânăr numit Mărțișor, care i-a oferit ghiocei și sfaturi. Baba Dochia, crezând că primăvara venise, a urcat pe munte și, prinsă de o schimbare bruscă a vremii, a înghețat și s-a transformat în stană de piatră. Aceasta simbolizează capriciile primăverii și trecerea dintre anotimpuri, iar obiceiul celor „9 Babe” reflectă vremea schimbătoare din această perioadă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Secția de box a Clubul Sportiv Municipal Călărași a încheiat anul competițional cu un bilanț care o plasează în elita boxului românesc. Cu peste 25 de medalii obținute într-un singur sezon, clubul s-a clasat în top 5 național, într-un clasament care include peste 140 de cluburi afiliate.
Rezultate care vorbesc de la sine
Performanțele sportivilor CSM Călărași au fost obținute la toate nivelurile de vârstă – cadeți, juniori și tineret – atât în competițiile interne, cât și pe plan internațional. Medaliile europene, titlurile naționale și selecțiile în loturile României au consolidat poziția secției ca una dintre cele mai eficiente din țară.
Printre rezultatele care au cântărit decisiv în clasamentul național se numără:
- titluri de campioni și vicecampioni europeni la categoriile de vârstă U15 și U17;
- podiumuri constante la Campionatele Naționale;
- victorii la cupe și turnee internaționale de prestigiu;
- sportivi convocați în mod constant la loturile naționale.
Strategia din spatele performanței
Conducerea clubului a explicat, în cadrul conferinței de presă de final de an, că succesul secției de box nu este rezultatul unui vârf de formă izolat, ci al unei strategii construite în timp. Accentul a fost pus pe selecția timpurie, disciplină, continuitate și pregătire etapizată, adaptată fiecărei categorii de vârstă.
Un rol central în acest parcurs l-a avut Anghel Georgian Daniel, desemnat Antrenorul Anului la CSM Călărași, pentru rezultatele obținute și pentru capacitatea de a forma sportivi competitivi pe termen lung.
Călărașiul, un nume tot mai prezent în boxul românesc
Clasarea secției de box în top 5 național reprezintă un reper important nu doar pentru club, ci și pentru municipiul Călărași. Într-un context sportiv extrem de competitiv, rezultatele obținute demonstrează că performanța poate fi construită și în afara marilor centre consacrate.
Obiective pentru perioada următoare
Pentru anul viitor, secția de box a CSM Călărași vizează menținerea poziției în elita națională, creșterea numărului de sportivi selecționați la loturile naționale și participări constante la competiții internaționale majore.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Doliu în televiziunea românească: A murit Eugen Roibu, sufletul emisiunii „Pescar Hoinar”, la doar 57 de ani
Televiziunea Română este în doliu profund după ce cunoscutul prezentator și realizator Eugen Roibu a încetat din viață la vârsta de 57 de ani. Autorul și gazda emisiunii „Pescar Hoinar”, difuzată neîntrerupt din anul 2003, a fost o figură îndrăgită de milioane de telespectatori pasionați de natură și pescuit.
Cu un stil calm și plin de pasiune, Eugen Roibu a adus în casele românilor peisaje minunate, tehnici de pescuit, povești captivante despre tradiții locale și destinații inedite. Emisiunea sa a devenit un adevărat reper pentru iubitorii de natură, oferind nu doar sfaturi practice, ci și momente de relaxare și conectare cu mediul înconjurător. De-a lungul celor peste două decenii de carieră, a colaborat cu nume mari din domeniu, precum Victor Țăruș și Ștefan Stoica, documentând expediții, competiții și frumusețile apelor românești.
Vestea dispariției sale premature a întristat colegii, prietenii și fanii, care îl amintesc ca pe un om dedicat, cu o voce inconfundabilă și o dragoste nemărginită pentru deltă și pescuitul la știucă. „A plecat să pescuiască alte ape”, au scris apropiații, exprimându-și durerea și recunoștința pentru moștenirea lăsată. Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar condoleanțe familiei îndurerate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Luni, 22 decembrie a.c., municipiul Călărași a marcat, printr-un moment solemn, comemorarea eroilor Revoluției Române din Decembrie 1989, aducând un omagiu celor care și-au jertfit viața pentru libertate, demnitate și dreptul la un viitor democratic. Evenimentul a reunit autorități locale și județene, reprezentanți ai instituțiilor publice, dar și cetățeni care au dorit să păstreze vie memoria acelor zile decisive pentru istoria României.
La ceremonie au participat Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, Laurențiu Ionescu si Bogdan Mihai, vicepreședinții aceleiași instituții, Laurențiu State, prefectul județului Călărași, Marius Dulce, primarul municipiului Călărași, deputatul Ion Samoilă și senatoarea Dana Mihai, alături de alte oficialități și membri ai comunității locale. Prezența acestora a subliniat respectul și recunoștința față de sacrificiul eroilor care, în decembrie 1989, au ales curajul și libertatea în fața opresiunii.
Momentul central al comemorării a fost serviciul religios oficiat de protopopul Viorel Dinu, care a înălțat rugăciuni pentru odihna sufletelor celor căzuți la datorie și pentru pacea și unitatea comunității.
Prin astfel de momente, comunitatea locală își reafirmă respectul față de trecut și responsabilitatea față de viitor, cinstind memoria eroilor Revoluției din 1989 și valorile pentru care aceștia au luptat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Daniel David a demisionat de la conducerea Ministerului Educației. Decizia, confirmată oficial
BMW cuprins de flăcări în trafic, pe DN3 – zona Piscicola. Ocupanții au reușit să iasă la timp
Vor mai crește taxele în 2026? Premierul Bolojan pune o condiție clară
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
