Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 546

Știri

Tradiția Mărțișorului: Cât timp se poartă și ce trebuie făcut după ce este dat jos

Published

on

Mărțișorul, simbol al primăverii și al norocului, este purtat cu bucurie la începutul lunii martie. Descoperă cât timp trebuie să îl porți, conform tradiției, și ce trebuie să faci cu el după ce îl dai jos.

Mărțișorul nu este doar un simplu șnur alb-roșu, ci un simbol puternic al renașterii și al trecerii de la iarnă la primăvară. În tradiția populară românească, el marchează începutul unui nou ciclu al naturii, aducând speranță și energie pozitivă. În special în mediul rural, prima zi a lunii martie este așteptată cu emoție, moment în care oamenii își dăruiesc acest talisman norocos, plin de semnificații.

Pe lângă rolul său decorativ, mărțișorul este considerat un talisman aducător de noroc și protecție. Etnologii explică faptul că împletirea culorilor roșu și alb, momentul în care este oferit și simbolistica sa contribuie la atragerea armoniei și bunăstării. De asemenea, dăruirea mărțișorului reprezintă un gest de prietenie, respect și apreciere între oameni.

Până când se poartă mărțișorul

Advertisement

Potrivit tradiției populare, mărțișorul se poartă începând cu 1 martie și până pe 9 martie, perioadă cunoscută drept „Zilele Babelor”. Această tradiție este strâns legată de legenda Babei Dochia, considerată întruchiparea capriciilor iernii. Se spune că Baba Dochia torcea firul alb și roșu al mărțișorului, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tot în această perioadă, există obiceiul „alegerii babei”, prin care fiecare persoană își alege sau primește o zi ce îi va prevesti norocul și starea sufletească din anul respectiv.

Totuși, există diferențe regionale considerabile în ceea ce privește durata purtării mărțișorului. În anumite zone ale țării, acesta se poartă până când înfloresc primii pomi sau până la apariția păsărilor migratoare. De exemplu, în Dobrogea, unii păstrează tradiția de a purta mărțișorul până la sosirea berzelor, semn al venirii primăverii.

Deși regula celor nouă zile este cea mai cunoscută, nu există un acord uniform la nivel național. Astfel, în prezent, oamenii aleg fie să urmeze tradiția celor 9 zile, fie să păstreze obiceiul legat de prima înflorire a pomilor, ambele simbolizând celebrarea renașterii naturii și atragerea norocului.

Unde se pune mărțișorul după ce este dat jos

După perioada de purtare tradițională, mărțișorul nu se aruncă pur și simplu la gunoi. Din contră, se crede că acest obiect sacru, plin de noroc și energie pozitivă, trebuie așezat sau legat într-un loc special pentru a aduce prosperitate. În multe regiuni ale țării, firul de mărțișor este prins de crengile unui pom înflorit sau de un trandafir din grădină, cu credința că astfel norocul va fi transmis celui care l-a purtat.

Advertisement

Acest gest simbolizează legătura între forța vitală a omului și energia naturii, cu speranța că, la fel cum pomul va crește și va rodi, și persoana respectivă va avea parte de sănătate, împliniri și belșug. În alte regiuni, mărțișorul este așezat pe pervazul ferestrei, la ușă sau chiar la coarnele animalelor din gospodărie, pentru a alunga spiritele rele și a proteja casa, scrie infocons.ro.

Pe lângă aceste tradiții, există și obiceiul ca unele persoane, conform tradițiilor locale, să arunce mărțișorul spre cer atunci când văd prima barză sau prima rândunică. Acest gest simbolizează o „ofrandă” adusă cerului, cu dorința de a păstra norocul și de a amplifica energia pozitivă acumulată în timpul purtării șnurului alb-roșu.

Tradiții românești legate de mărțișoare

În Moldova, există obiceiul unui schimb de mărțișoare între fete și băieți. Fetele dăruiesc mărțișoare băieților pe 1 martie, iar băieții oferă mărțișoare fetelor pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii.

În Transilvania, mărțișorul se poartă în primele două săptămâni ale lunii martie, după care este agățat la ușa casei sau la coarnele animalelor pentru a proteja gospodăria de spiritele rele. Se consideră că, plasat în aceste locuri, șnurul își păstrează puterea de protecție pe tot parcursul anului, ferind casa și animalele de boli și necazuri.

Advertisement

În Banat, fetele obișnuiesc să se spele pe față cu zăpadă în dimineața zilei de 1 martie, crezând că astfel vor deveni mai frumoase și mai iubite pe parcursul întregului an. Această practică simbolizează puritatea zăpezii și marchează începutul unui nou ciclu, când iarna se încheie iar primăvara aduce schimbări subtile în natură.

În Bucovina, părinții le pun copiilor o monedă de argint sau de aur la gât, legată de un șnur roșu numit mărțișor. Aceasta are rolul de a-i proteja de boli și de a le aduce noroc pe parcursul anului. Moneda simbolizează prosperitatea și abundența, iar atașarea de șnur întărește caracterul sacru al mărțișorului ca amuletă.

Legende despre mărțișor

Legenda Soarelui Răpit spune că Soarele, sub forma unei fete minunate, a fost răpit de un zmeu, iar lumea a căzut în întuneric. Un tânăr curajos a călătorit pentru a o salva, iar sângele său vărsat pe zăpadă a dat naștere ghioceilor. Roșul simbolizează jertfa și dragostea, iar albul puritatea și speranța, iar mărțișorul aduce aminte de curajul și renașterea primăverii.

Legenda Babei Dochia povestește despre o babă ce își chinuia nora cu sarcini imposibile. Fata a fost ajutată de un tânăr numit Mărțișor, care i-a oferit ghiocei și sfaturi. Baba Dochia, crezând că primăvara venise, a urcat pe munte și, prinsă de o schimbare bruscă a vremii, a înghețat și s-a transformat în stană de piatră. Aceasta simbolizează capriciile primăverii și trecerea dintre anotimpuri, iar obiceiul celor „9 Babe” reflectă vremea schimbătoare din această perioadă.

Advertisement

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Parcuri modernizate, școli puse la punct și cinematografe readuse la viață: agenda Primăriei Călărași pentru 2026

Published

on

Foto CălărașiPRESS.ro/ Marius Dulce, edilul municipiului Călărași

Potrivit unei analize publicate de ziarulimpact.ro, primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, își construiește pentru anul 2026 o agendă administrativă centrată pe continuarea investițiilor majore demarate în 2025, dar și pe lansarea unor proiecte noi, cu impact direct asupra calității vieții urbane. Zonele verzi, educația și infrastructura culturală se află în prim-planul priorităților anunțate de administrația locală.

Un capitol important al planurilor pentru anul viitor îl reprezintă proiectele finanțate prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, în special cele din aria „verde-albastră”. Municipalitatea vizează modernizarea Parcului Mare, amenajarea falezei și realizarea unei „salbe de parcuri”, adaptate noilor condiții climatice. În acest context, sunt avute în vedere sisteme moderne de irigații, menite să protejeze spațiile verzi afectate în ultimii ani de episoadele repetate de caniculă.

„Vrem să modernizăm Parcul Mare, să facem o faleză și toată salba de parcuri. Anii trecuți am văzut ce înseamnă temperaturile foarte ridicate, iar spațiile verzi au avut de suferit. De aceea trebuie să investim în sisteme de irigații și în modernizarea lor”, a declarat primarul Marius Dulce.

Educația rămâne un alt pilon important al agendei administrative. În 2026 vor continua lucrările la unități de învățământ aflate deja în execuție, printre care Școala „Mihai Viteazul” – corpul B, dar și dotarea acestora cu mobilier și echipamente moderne. Anul precedent, municipalitatea a semnat un contract de peste un milion de lei pentru dotarea laboratoarelor, inclusiv a celor de panificație, precum și a sălilor de sport. În paralel, administrația locală derulează proiecte de eficiență energetică, fiind obținută finanțarea de la Ministerul Energiei pentru instalarea de panouri fotovoltaice pe mai multe clădiri publice.

Informațiile privind direcțiile de dezvoltare asumate de Primăria Călărași au fost prezentate într-un material recent apărut pe ziarulimpact.ro, care evidențiază și importanța investițiilor în infrastructura culturală. În acest sens, primarul municipiului și-a exprimat dorința de a demara lucrările la Cinematograful Victoria, un obiectiv considerat esențial pentru revitalizarea zonei Parcului Mare și pentru viața culturală a orașului.

Advertisement

„Mi-aș dori foarte mult să începem Cinematograful Victoria. Dacă reușim să obținem finanțarea, ar fi un proiect care ar închide foarte frumos o zonă importantă din Parcul Mare și ar aduce un câștig major pentru comunitate. Ne dorim de foarte mult timp să facem acest lucru. Totul ține de finanțare, dar eu zic că o obținem”, a precizat edilul.

Pe termen mediu, municipalitatea analizează și posibilitatea reabilitării Cinematografului Orizont, printr-un parteneriat transfrontalier cu Bulgaria. Obiectivul declarat este crearea unui centru cultural municipal care să găzduiască proiecții de film, spectacole și evenimente artistice, completând oferta culturală a orașului.

Detaliile referitoare la agenda administrativă a primarului Marius Dulce pentru anul 2026 au fost relatate inițial de ziarulimpact.ro, publicație care a documentat pe larg direcțiile de dezvoltare propuse pentru municipiul Călărași. Prin aceste investiții, administrația locală își propune să mențină ritmul de dezvoltare al orașului și să creeze un echilibru între infrastructură, educație, mediu și viața culturală, cu accent pe nevoile comunității și pe accesarea surselor de finanțare disponibile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Biblioteca Județeană Călărași deschide anul expozițional cu „Expo MATCA”, semnată de artista Ioana Ursu

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași găzduiește joi, 22 ianuarie 2026, începând cu ora 15.00, vernisajul expoziției de pictură „Expo MATCA”, un eveniment dedicat dialogului dintre artă, emoție și comunitate. Expoziția este semnată de artista Ioana Ursu și va fi prezentată publicului în spațiul expozițional al Sălii Perspective.

Vernisajul va fi onorat de prezența invitatului special prof. Silviu Ioan Soare, artist cunoscut în spațiul artistic călărășean, iar universul expozițional va fi analizat de criticul de artă Ana Maria Dincă, colaborator apropiat al Bibliotecii Județene Călărași și susținător constant al proiectelor culturale locale.

„Expo MATCA” propune publicului o incursiune într-un spațiu al reflecției și al sensibilității, unde pictura devine pretext pentru dialog și întâlnire autentică între artist și privitor. Lucrările expuse aduc în prim-plan emoția și forța expresivă a artei contemporane, într-un cadru deschis tuturor celor pasionați de cultură.

Accesul la vernisaj este gratuit, iar organizatorii îi invită pe toți iubitorii de artă să participe la acest eveniment care marchează începutul unui nou parcurs expozițional la Biblioteca Județeană Călărași, sub semnul frumosului și al comunității.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Călărași: Se caută șef pentru muncă, dar nu se prezintă nimeni

Published

on

Deși pe hârtie oferta pare generoasă, realitatea din teren arată altfel. Zeci de locuri de muncă sunt disponibile săptămânal în județul Călărași, însă interesul pentru angajare rămâne scăzut. Listele publicate de AJOFM se repetă aproape identic de la o săptămână la alta, semn clar că posturile rămân neocupate.

Angajatorii caută muncitori necalificați, confecționeri, electricieni, zidari, instalatori, agenți de vânzări sau consultanți în asigurări. Salariile pornesc, în multe cazuri, de la aproximativ 4.000–4.500 de lei, pentru program complet de opt ore. Cu toate acestea, oamenii nu se înghesuie să aplice.

Fenomenul ridică semne de întrebare. Unii angajatori vorbesc despre lipsa forței de muncă, alții despre migrația masivă a populației active spre străinătate. Sunt și cazuri în care condițiile de muncă, programul rigid sau raportul dintre salariu și costul vieții descurajează potențialii angajați.

În paralel, sunt și voci care spun că o parte dintre persoanele apte de muncă preferă alte forme de venit sau trăiesc din ajutoare, fără a fi motivate să accepte un loc de muncă stabil. Cert este că, de la o săptămână la alta, aceleași firme revin cu aceleași anunțuri.

Advertisement

În timp ce autoritățile raportează locuri de muncă disponibile, realitatea din județ arată un blocaj: joburi există, dar oamenii lipsesc. Iar până când salariile, condițiile și perspectivele nu vor deveni cu adevrat atractive, piața muncii din Călărași riscă să rămână într-un cerc vicios.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading