Știri
Tradiția Mărțișorului: Cât timp se poartă și ce trebuie făcut după ce este dat jos
Mărțișorul, simbol al primăverii și al norocului, este purtat cu bucurie la începutul lunii martie. Descoperă cât timp trebuie să îl porți, conform tradiției, și ce trebuie să faci cu el după ce îl dai jos.
Mărțișorul nu este doar un simplu șnur alb-roșu, ci un simbol puternic al renașterii și al trecerii de la iarnă la primăvară. În tradiția populară românească, el marchează începutul unui nou ciclu al naturii, aducând speranță și energie pozitivă. În special în mediul rural, prima zi a lunii martie este așteptată cu emoție, moment în care oamenii își dăruiesc acest talisman norocos, plin de semnificații.
Pe lângă rolul său decorativ, mărțișorul este considerat un talisman aducător de noroc și protecție. Etnologii explică faptul că împletirea culorilor roșu și alb, momentul în care este oferit și simbolistica sa contribuie la atragerea armoniei și bunăstării. De asemenea, dăruirea mărțișorului reprezintă un gest de prietenie, respect și apreciere între oameni.
Până când se poartă mărțișorul
Potrivit tradiției populare, mărțișorul se poartă începând cu 1 martie și până pe 9 martie, perioadă cunoscută drept „Zilele Babelor”. Această tradiție este strâns legată de legenda Babei Dochia, considerată întruchiparea capriciilor iernii. Se spune că Baba Dochia torcea firul alb și roșu al mărțișorului, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tot în această perioadă, există obiceiul „alegerii babei”, prin care fiecare persoană își alege sau primește o zi ce îi va prevesti norocul și starea sufletească din anul respectiv.
Totuși, există diferențe regionale considerabile în ceea ce privește durata purtării mărțișorului. În anumite zone ale țării, acesta se poartă până când înfloresc primii pomi sau până la apariția păsărilor migratoare. De exemplu, în Dobrogea, unii păstrează tradiția de a purta mărțișorul până la sosirea berzelor, semn al venirii primăverii.
Deși regula celor nouă zile este cea mai cunoscută, nu există un acord uniform la nivel național. Astfel, în prezent, oamenii aleg fie să urmeze tradiția celor 9 zile, fie să păstreze obiceiul legat de prima înflorire a pomilor, ambele simbolizând celebrarea renașterii naturii și atragerea norocului.
Unde se pune mărțișorul după ce este dat jos
După perioada de purtare tradițională, mărțișorul nu se aruncă pur și simplu la gunoi. Din contră, se crede că acest obiect sacru, plin de noroc și energie pozitivă, trebuie așezat sau legat într-un loc special pentru a aduce prosperitate. În multe regiuni ale țării, firul de mărțișor este prins de crengile unui pom înflorit sau de un trandafir din grădină, cu credința că astfel norocul va fi transmis celui care l-a purtat.
Acest gest simbolizează legătura între forța vitală a omului și energia naturii, cu speranța că, la fel cum pomul va crește și va rodi, și persoana respectivă va avea parte de sănătate, împliniri și belșug. În alte regiuni, mărțișorul este așezat pe pervazul ferestrei, la ușă sau chiar la coarnele animalelor din gospodărie, pentru a alunga spiritele rele și a proteja casa, scrie infocons.ro.
Pe lângă aceste tradiții, există și obiceiul ca unele persoane, conform tradițiilor locale, să arunce mărțișorul spre cer atunci când văd prima barză sau prima rândunică. Acest gest simbolizează o „ofrandă” adusă cerului, cu dorința de a păstra norocul și de a amplifica energia pozitivă acumulată în timpul purtării șnurului alb-roșu.
Tradiții românești legate de mărțișoare
În Moldova, există obiceiul unui schimb de mărțișoare între fete și băieți. Fetele dăruiesc mărțișoare băieților pe 1 martie, iar băieții oferă mărțișoare fetelor pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii.
În Transilvania, mărțișorul se poartă în primele două săptămâni ale lunii martie, după care este agățat la ușa casei sau la coarnele animalelor pentru a proteja gospodăria de spiritele rele. Se consideră că, plasat în aceste locuri, șnurul își păstrează puterea de protecție pe tot parcursul anului, ferind casa și animalele de boli și necazuri.
În Banat, fetele obișnuiesc să se spele pe față cu zăpadă în dimineața zilei de 1 martie, crezând că astfel vor deveni mai frumoase și mai iubite pe parcursul întregului an. Această practică simbolizează puritatea zăpezii și marchează începutul unui nou ciclu, când iarna se încheie iar primăvara aduce schimbări subtile în natură.
În Bucovina, părinții le pun copiilor o monedă de argint sau de aur la gât, legată de un șnur roșu numit mărțișor. Aceasta are rolul de a-i proteja de boli și de a le aduce noroc pe parcursul anului. Moneda simbolizează prosperitatea și abundența, iar atașarea de șnur întărește caracterul sacru al mărțișorului ca amuletă.
Legende despre mărțișor
Legenda Soarelui Răpit spune că Soarele, sub forma unei fete minunate, a fost răpit de un zmeu, iar lumea a căzut în întuneric. Un tânăr curajos a călătorit pentru a o salva, iar sângele său vărsat pe zăpadă a dat naștere ghioceilor. Roșul simbolizează jertfa și dragostea, iar albul puritatea și speranța, iar mărțișorul aduce aminte de curajul și renașterea primăverii.
Legenda Babei Dochia povestește despre o babă ce își chinuia nora cu sarcini imposibile. Fata a fost ajutată de un tânăr numit Mărțișor, care i-a oferit ghiocei și sfaturi. Baba Dochia, crezând că primăvara venise, a urcat pe munte și, prinsă de o schimbare bruscă a vremii, a înghețat și s-a transformat în stană de piatră. Aceasta simbolizează capriciile primăverii și trecerea dintre anotimpuri, iar obiceiul celor „9 Babe” reflectă vremea schimbătoare din această perioadă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Trupul neînsuflețit a fost dus în municipiul Oltenița, iar apoi a fost înmormântat în comuna Mitreni, acolo unde este înmormântată și mama medicului. Moartea sa a lăsat în urmă durere, confuzie și numeroase semne de întrebare.
Descoperirea a fost făcută, se pare, chiar de tatăl stomatologului, care a alertat autoritățile. La fața locului au ajuns echipaje medicale și criminaliști, iar polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele decesului. Primele verificări nu au indicat urme vizibile de violență, urmând ca rezultatele medico-legale să ofere un răspuns clar în următoarea perioadă.
În spațiul public au circulat inițial informații contradictorii, inclusiv legate de locul exact în care s-a produs decesul. Pentru a clarifica aceste aspecte și pentru a obține un punct de vedere, jurnaliștii de la Călărași Press au încercat să o contacteze pe logodnica a medicului, cea care lucra împreună cu el în cadrul cabinetului stomatologic.
Contactată telefonic, aceasta a adoptat o poziție rezervată și a refuzat să ofere detalii legate de ultimele discuții sau de contextul personal dinaintea tragediei. În dialogul purtat, femeia a evitat să răspundă întrebărilor legate de relația dintre cei doi și de eventualele probleme care ar fi putut exista, invocând starea de șoc și perioada de doliu.
Singura precizare pe care a acceptat să o facă a fost aceea că medicul nu a decedat în cabinetul stomatologic, ci în apartament, iar lumânările și fotografia amplasate la cabinet au fost puse pentru informarea pacienților. De asemenea, aceasta a cerut insistent respectarea perioadei de doliu și a refuzat categoric să vorbească despre eventuale probleme personale sau despre starea emoțională a stomatologului.
Fosta logodnică a mai spus că așteaptă concluziile anchetei medico-legale, susținând că doar acestea vor putea lămuri exact ce s-a întâmplat. Până atunci, a cerut presei să evite speculațiile și publicarea unor detalii care ar putea crea posibile confuzii.
Între timp, vecinii și cunoscuții vorbesc despre Mihai Tudor ca despre un profesionist respectat, cu o carieră stabilă și planuri de viitor. Tocmai această imagine a unui om aparent împlinit face ca tragedia să fie cu atât mai greu de înțeles.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Locuitorii municipiului Călărași sunt invitați la o porție zdravănă de râs la începutul acestui an. Marți, pe data de 20 ianuarie, Centrul Județean de Cultură Călărași găzduiește spectacolul de stand-up comedy „De câte ori, femeie!”, un show care promite să transforme o seară obișnuită de marți într-un eveniment memorabil.
Protagoniștii serii sunt trei dintre cei mai în vogă comedianți din România: George Tănase, Ioana State și Mădălina Mihai. Aceștia vin în fața publicului călărășean cu un concept de spectacol care explorează, într-o manieră amuzantă și fără filtre, complexitatea relațiilor moderne, peripețiile cotidiene și micile absurdități ale vieții de zi cu zi.
Evenimentul va avea loc în Sala Barbu Știrbei. Spectacolul este programat să înceapă la ora 19:30, iar accesul publicului în sală va fi permis începând cu ora 18:30, pentru a asigura o intrare fluidă și fără aglomerație.
Biletele sunt disponibile în format electronic, iar spectatorii sunt încurajați să își rezerve locurile din timp pentru a se bucura de acest maraton al comediei.
Biletele pot fi achiziționate direct de pe platforma iabilet.ro, accesând linkul oficial: AICI!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Comuna Roseți a sărbătorit Boboteaza din acest an în spiritul credinței, al tradiției și al solidarității, cu sprijinul administrației locale și al întregii comunități.
Pe 6 ianuarie 2026, locuitorii comunei s-au reunit la biserică pentru a participa la slujba de sfințire a apei, într-o atmosferă de liniște și reculegere. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Roseți, alături de instituțiile care au asigurat buna desfășurare a întregii zile: Ambulanța, SMURD, Pompierii și Jandarmeria.
Primarul George Chiriță a transmis un mesaj de mulțumire și apreciere pentru toți cei implicați:
„Doresc să mulțumesc din suflet tuturor oamenilor care au participat și au fost alături de noi la acest eveniment deosebit. Mulțumesc comunității din Roseți pentru implicare, respect și spirit civic, precum și preoților care au contribuit la păstrarea acestei frumoase tradiții.”
Edilul a subliniat, de asemenea, importanța unității și a valorilor care țin o comunitate puternică și solidară:
„Boboteaza ne reamintește cât de important este să fim uniți, să ne respectăm valorile și să avem grijă unii de alții.”
Cu sprijinul administrației locale, evenimentul s-a desfășurat în cele mai bune condiții, iar atmosfera a fost una de comuniune și bucurie spirituală.
Comuna Roseți rămâne, și în 2026, un exemplu de respect față de tradiții și colaborare între cetățeni și autorități.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Revoluție în slăbit: Wegovy devine pastilă zilnică – adio injecții săptămânale!
Stomatologul Mihai Tudor, condus pe ultimul drum marți, 6 ianuarie. Noi ipoteze ies la iveală
Senatorul Cristian Rusu deschide un nou cabinet parlamentar începând cu 8 ianuarie 2026
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
