Știri
Tradiția Mărțișorului: Cât timp se poartă și ce trebuie făcut după ce este dat jos
Mărțișorul, simbol al primăverii și al norocului, este purtat cu bucurie la începutul lunii martie. Descoperă cât timp trebuie să îl porți, conform tradiției, și ce trebuie să faci cu el după ce îl dai jos.
Mărțișorul nu este doar un simplu șnur alb-roșu, ci un simbol puternic al renașterii și al trecerii de la iarnă la primăvară. În tradiția populară românească, el marchează începutul unui nou ciclu al naturii, aducând speranță și energie pozitivă. În special în mediul rural, prima zi a lunii martie este așteptată cu emoție, moment în care oamenii își dăruiesc acest talisman norocos, plin de semnificații.
Pe lângă rolul său decorativ, mărțișorul este considerat un talisman aducător de noroc și protecție. Etnologii explică faptul că împletirea culorilor roșu și alb, momentul în care este oferit și simbolistica sa contribuie la atragerea armoniei și bunăstării. De asemenea, dăruirea mărțișorului reprezintă un gest de prietenie, respect și apreciere între oameni.
Până când se poartă mărțișorul
Potrivit tradiției populare, mărțișorul se poartă începând cu 1 martie și până pe 9 martie, perioadă cunoscută drept „Zilele Babelor”. Această tradiție este strâns legată de legenda Babei Dochia, considerată întruchiparea capriciilor iernii. Se spune că Baba Dochia torcea firul alb și roșu al mărțișorului, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tot în această perioadă, există obiceiul „alegerii babei”, prin care fiecare persoană își alege sau primește o zi ce îi va prevesti norocul și starea sufletească din anul respectiv.
Totuși, există diferențe regionale considerabile în ceea ce privește durata purtării mărțișorului. În anumite zone ale țării, acesta se poartă până când înfloresc primii pomi sau până la apariția păsărilor migratoare. De exemplu, în Dobrogea, unii păstrează tradiția de a purta mărțișorul până la sosirea berzelor, semn al venirii primăverii.
Deși regula celor nouă zile este cea mai cunoscută, nu există un acord uniform la nivel național. Astfel, în prezent, oamenii aleg fie să urmeze tradiția celor 9 zile, fie să păstreze obiceiul legat de prima înflorire a pomilor, ambele simbolizând celebrarea renașterii naturii și atragerea norocului.
Unde se pune mărțișorul după ce este dat jos
După perioada de purtare tradițională, mărțișorul nu se aruncă pur și simplu la gunoi. Din contră, se crede că acest obiect sacru, plin de noroc și energie pozitivă, trebuie așezat sau legat într-un loc special pentru a aduce prosperitate. În multe regiuni ale țării, firul de mărțișor este prins de crengile unui pom înflorit sau de un trandafir din grădină, cu credința că astfel norocul va fi transmis celui care l-a purtat.
Acest gest simbolizează legătura între forța vitală a omului și energia naturii, cu speranța că, la fel cum pomul va crește și va rodi, și persoana respectivă va avea parte de sănătate, împliniri și belșug. În alte regiuni, mărțișorul este așezat pe pervazul ferestrei, la ușă sau chiar la coarnele animalelor din gospodărie, pentru a alunga spiritele rele și a proteja casa, scrie infocons.ro.
Pe lângă aceste tradiții, există și obiceiul ca unele persoane, conform tradițiilor locale, să arunce mărțișorul spre cer atunci când văd prima barză sau prima rândunică. Acest gest simbolizează o „ofrandă” adusă cerului, cu dorința de a păstra norocul și de a amplifica energia pozitivă acumulată în timpul purtării șnurului alb-roșu.
Tradiții românești legate de mărțișoare
În Moldova, există obiceiul unui schimb de mărțișoare între fete și băieți. Fetele dăruiesc mărțișoare băieților pe 1 martie, iar băieții oferă mărțișoare fetelor pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii.
În Transilvania, mărțișorul se poartă în primele două săptămâni ale lunii martie, după care este agățat la ușa casei sau la coarnele animalelor pentru a proteja gospodăria de spiritele rele. Se consideră că, plasat în aceste locuri, șnurul își păstrează puterea de protecție pe tot parcursul anului, ferind casa și animalele de boli și necazuri.
În Banat, fetele obișnuiesc să se spele pe față cu zăpadă în dimineața zilei de 1 martie, crezând că astfel vor deveni mai frumoase și mai iubite pe parcursul întregului an. Această practică simbolizează puritatea zăpezii și marchează începutul unui nou ciclu, când iarna se încheie iar primăvara aduce schimbări subtile în natură.
În Bucovina, părinții le pun copiilor o monedă de argint sau de aur la gât, legată de un șnur roșu numit mărțișor. Aceasta are rolul de a-i proteja de boli și de a le aduce noroc pe parcursul anului. Moneda simbolizează prosperitatea și abundența, iar atașarea de șnur întărește caracterul sacru al mărțișorului ca amuletă.
Legende despre mărțișor
Legenda Soarelui Răpit spune că Soarele, sub forma unei fete minunate, a fost răpit de un zmeu, iar lumea a căzut în întuneric. Un tânăr curajos a călătorit pentru a o salva, iar sângele său vărsat pe zăpadă a dat naștere ghioceilor. Roșul simbolizează jertfa și dragostea, iar albul puritatea și speranța, iar mărțișorul aduce aminte de curajul și renașterea primăverii.
Legenda Babei Dochia povestește despre o babă ce își chinuia nora cu sarcini imposibile. Fata a fost ajutată de un tânăr numit Mărțișor, care i-a oferit ghiocei și sfaturi. Baba Dochia, crezând că primăvara venise, a urcat pe munte și, prinsă de o schimbare bruscă a vremii, a înghețat și s-a transformat în stană de piatră. Aceasta simbolizează capriciile primăverii și trecerea dintre anotimpuri, iar obiceiul celor „9 Babe” reflectă vremea schimbătoare din această perioadă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Călărași a organizat Topul Firmelor – Ediția 2025, un eveniment ce ar fi trebuit să marcheze performanța companiilor locale și centenarul instituției. În loc să fie o platformă de recunoaștere a antreprenorilor, manifestarea s-a transformat într-o gală dominată de reprezentanți ai administrației publice, cu participare redusă din partea mediului economic – exact a celor în numele cărora CCIA ar trebui să acționeze.
În spațiul public au apărut reacții critice, unele catalogând evenimentul drept superficial, cu accent mai degrabă pe imagine și pe „diplome protocolare” decât pe soluții pentru actualele probleme economice. Lipsa unei dezbateri autentice, absența firmelor mici – care se confruntă cu insolvențe, presiuni fiscale și dificultăți operaționale – și orientarea exclusiv către mediul administrativ au ridicat semne de întrebare privind direcția instituției.
Rareș Ionescu: „Sala a fost dominată de reprezentanți ai administrației. Participarea agenților economici a fost modestă”
Într-o poziție publică, antreprenorul Rareș Ionescu a punctat elegant, dar ferm, neconcordanțele dintre intenția declarată a evenimentului și realitatea din sală. Mesajul său evidențiază necesitatea unei schimbări de abordare.
„Am participat la Topul Firmelor din Județul Călărași – Ediția 2025 (…). A fost o ocazie importantă pentru mediul de afaceri local, însă nu pot să nu observ că participarea agenților economici a fost modestă, sala fiind dominată de reprezentanți ai administrației publice.”
„Mi-ar plăcea ca, pe viitor, acest eveniment să reflecte mai vizibil contribuția reală a companiilor la dezvoltarea județului și la îmbunătățirea vieții locuitorilor.”
„CCIA trebuie să câștige încrederea antreprenorilor și să depună eforturi mai mari pentru atragerea acestora.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un accident rutier a avut loc vineri seară, în jurul orei 19:20, în comuna Curcani, unde două autoturisme au fost implicate într-o coliziune. În total, patru persoane se aflau în vehicule, iar una dintre ele a necesitat evaluare medicală.
La fața locului au intervenit echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Călărași, inclusiv o autospecială de descarcerare și un echipaj SMURD. Pompierii au asigurat zona și au verificat dacă a fost nevoie de manevre de extragere.
O persoană a acuzat dureri la o mână, fiind preluată de paramedicii SMURD pentru îngrijiri medicale. După evaluare, victima a refuzat transportul la spital.
Poliția se află la fața locului și efectuează cercetări pentru a stabili modul în care s-a produs accidentul. Traficul a fost restricționat temporar pe durata intervenției.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Vasile Iliuță, mesaj ferm la Topul Firmelor: „Administratia județeană are datoria să fie un partener real pentru mediul privat”
Președintele PSD Călărași, Vasile Iliuță, a participat la ediția 2025 a Topului Firmelor din Județul Călărași, eveniment organizat în anul centenar al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură. În fața antreprenorilor, Iliuță a vorbit despre legătura directă dintre administrația județeană și mediul economic local, subliniind că dezvoltarea comunității depinde de predictibilitate, stabilitate și sprijin concret.
Oficialul a participat alături de vicepreședinții Consiliului Județean, parlamentarii de Călărași, conducerea CJ și reprezentanți ai instituțiilor locale, într-o acțiune comună de susținere a mediului de afaceri.
În cadrul evenimentului, a fost prezent și Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, care a discutat despre rolul județului Călărași în economia regională și națională.
Iliuță a transmis apreciere pentru investitorii care creează locuri de muncă și susțin economia județului: „Ei nu creează doar afaceri, ci locuri de muncă, stabilitate și perspective”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Podbalul – Ceaiul minune pentru tuse, răceală, ulcer și pneumonie
Flacăra neagră-portocalie a munților – muscarul negru și portocaliu
Recomandare de carte – „Dora și minotaurul”. Viața mea ca Picasso – Slavenka Drakulic
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
