Știri
Topul celor mai accesibile țări pentru obținerea cetățeniei în 2025
Pentru cei care iau în considerare mutarea în altă țară sau extinderea oportunităților internaționale, un raport recent al International Living a evidențiat cele mai accesibile opțiuni pentru obținerea cetățeniei în 2025. De la descendență și naturalizare prin rezidență până la programe de investiții, există mai multe modalități de a obține un al doilea pașaport.
Cetățenia prin descendență
Obținerea unei a doua cetățenii prin descendență este una dintre cele mai simple și accesibile opțiuni. Dacă ai strămoși dintr-o țară care acordă cetățenia pe baza legăturilor de sânge, procesul poate fi mai rapid și mai puțin costisitor decât alte metode.
Italia
Italia se distinge prin politica sa generoasă privind cetățenia prin descendență. Indiferent cât de îndepărtată este legătura, atâta timp cât poți dovedi descendența directă, ai dreptul să aplici. Deși procesul birocratic poate dura, recompensa este un pașaport european care oferă acces la toate țările Uniunii Europene.
Irlanda
Irlanda este cunoscută pentru procesul său accesibil de obținere a cetățeniei prin descendență. Dacă ai un bunic irlandez sau, în unele cazuri, chiar un străbunic, poți depune o cerere. Procedura este considerată mai rapidă și mai eficientă decât în alte țări europene, ceea ce face din Irlanda o alegere populară.
Ungaria
Ungaria permite obținerea cetățeniei prin descendență dacă poți demonstra o legătură de sânge cu strămoși maghiari și ai cunoștințe de bază de limbă maghiară. În plus, acest pașaport oferă avantajele apartenenței la Uniunea Europeană, facilitând călătoriile și accesul la oportunități economice în întreaga regiune.
Polonia
Polonia acordă cetățenie prin descendență, însă cu cerințe mai stricte. Este necesar să dovedești o linie genealogică neîntreruptă până la străbunici și să furnizezi documentație detaliată. Totuși, pentru cei care îndeplinesc aceste condiții, un pașaport polonez oferă acces la toate beneficiile Uniunii Europene.
Portugalia
Portugalia și-a extins programul de cetățenie pentru a include mai mulți descendenți eligibili. Pe lângă urmașii direcți ai cetățenilor portughezi, țara permite și evreilor sefarzi cu origini portugheze să aplice pentru cetățenie. Această oportunitate oferă o cale unică și accesibilă către un pașaport european.
Spania
Spania recunoaște cetățenia prin descendență, dar impune cerințe mai stricte decât alte țări. De regulă, aceasta este disponibilă doar pentru cei ai căror părinți s-au născut în Spania, iar pentru generațiile mai îndepărtate sunt necesare documente suplimentare. Totuși, Spania oferă și o opțiune specială pentru evreii sefarzi, similară cu cea a Portugaliei.
Sursa: hotnews.ro
Cetățenia prin naturalizare
Dacă nu ai legături de sânge cu o anumită țară, cetățenia prin naturalizare poate fi o alternativă accesibilă. Acest proces presupune să locuiești legal în țara respectivă pentru o perioadă determinată, să demonstrezi cunoștințe de limbă și, în unele cazuri, să treci teste legate de cultura și istoria locală.
Argentina
Argentina are unul dintre cele mai rapide procese de naturalizare, solicitând doar doi ani de rezidență legală. Deși trebuie să demonstrezi o legătură solidă cu țara, cum ar fi un loc de muncă sau deținerea unei proprietăți, procedura este considerată mai simplă decât în multe alte state.
Peru
Peru permite obținerea cetățeniei după doar doi ani de rezidență. Costul de trai accesibil și un proces administrativ simplificat fac din această țară o opțiune atrăgătoare pentru cei care își doresc un al doilea pașaport.
Ecuador
În Ecuador, cetățenia poate fi obținută după trei ani de rezidență. Cu un cost de trai redus, politici favorabile imigranților și un proces administrativ accesibil, Ecuadorul reprezintă o alegere atractivă pentru cei care caută stabilitate și o cale rapidă spre cetățenie.
Paraguay
Paraguay acordă cetățenia după trei ani de rezidență legală. Cerințele sunt mai puțin exigente decât în alte țări, iar procesul birocratic este destul de simplu. Aceste avantaje fac din Paraguay o destinație preferată pentru cei care doresc o a doua cetățenie fără multe formalități.
Cetățenia prin investiții
Pentru cei cu resurse financiare considerabile, cetățenia prin investiții reprezintă cea mai rapidă metodă de a obține un pașaport suplimentar. Acest proces presupune, de obicei, o contribuție financiară semnificativă sub formă de donație, achiziție de proprietăți imobiliare sau investiții în afaceri locale.
Vanuatu
Vanuatu oferă cetățenie în doar două luni, în schimbul unei investiții minime de 130.000 de dolari. Pașaportul obținut permite acces fără viză în multe țări, ceea ce îl face o opțiune extrem de atractivă pentru investitori.
Turcia
Programul de cetățenie prin investiții al Turciei permite obținerea unui pașaport în trei până la patru luni, în urma unei investiții imobiliare de cel puțin 400.000 de dolari. Poziția geografică strategică și economia în creștere fac din această opțiune una deosebit de tentantă.
Dominica
Dominica se remarcă printr-un program accesibil de cetățenie prin investiții. Cu o investiție minimă de 200.000 de dolari, poți obține un pașaport în aproximativ șase luni, care îți oferă acces fără viză în numeroase destinații globale.
St. Kitts & Nevis
St. Kitts & Nevis se mândresc cu unul dintre cele mai vechi programe de cetățenie prin investiții, oferind un pașaport în aproximativ șase luni. Acesta permite acces fără viză în multe țări, fiind o soluție rapidă și eficientă pentru cei cu resurse financiare.
Avantajele unui al doilea pașaport
Obținerea unei a doua cetățenii oferă libertatea de mișcare, siguranță financiară și stabilitate pe termen lung. Aceasta poate aduce beneficii precum acces mai ușor la educație, piețe internaționale și un plan de rezervă în caz de nevoie.
În concluzie, 2025 aduce oportunități accesibile pentru obținerea unei a doua cetățenii, indiferent dacă alegi descendența, naturalizarea sau investiția. Tot ce trebuie să faci este să alegi țara potrivită și să începi procesul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cu ocazia Zilei Naționale a României, primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a transmis un mesaj public adresat comunității locale, subliniind importanța solidarității și a implicării civice în momentele care dau sens identității naționale.
Beștea a vorbit despre 1 Decembrie ca despre „o zi care ne aduce împreună”, indiferent de origini sau diferențe personale, insistând că semnificația sărbătorii depășește ritualul ceremoniilor oficiale. În mesajul său, acesta a subliniat că România este formată din oamenii care „pun umărul” și contribuie constant la construirea unui viitor mai bun.
„Ziua Națională nu înseamnă doar ceremonii sau steguri arborate, ci felul în care simțim, în suflet, că facem parte din aceeași familie, familia unei țări pe care o iubim cu bune, cu greutăți, cu speranțe”, a transmis viceprimarul.
Oficialul a vorbit și despre responsabilitatea generației de astăzi față de cei mici, subliniind dorința de a lăsa copiilor „un loc mai bun”.
Mesajul s-a încheiat cu o urare simplă, dar încărcată de emoție:
„La mulți ani, dragi oltenițeni! La mulți ani, România!”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Guvernul vrea să oprească voucherele de vacanță. Hotelierii, acuzați că au oferit servicii slabe și nu au investit în turism. Patronii avertizează: „Ne uităm spre faliment”
Voucherele de vacanță ar putea dispărea complet începând cu anul 2026. Ministrul Economiei susține că bugetul statului nu mai permite acordarea tichetelor, iar programul ar fi chiar unul dintre motivele pentru care calitatea serviciilor turistice din România a scăzut.
Potrivit oficialului, o parte dintre operatorii din turism „s-au bazat exclusiv pe vouchere, fără să facă investiții și au oferit servicii slabe, către clienți obligați practic să-și cheltuiască astfel banii”. Declarațiile au provocat reacții dure din partea reprezentanților industriei ospitalității, care avertizează că măsura ar avea efecte dramatice.
„Cu toții ne uităm către faliment. Cum poți să judeci o industrie întreagă pentru câteva excepții?”, a declarat, pentru Observator News, Anca Nedea, hotelier. Corina Martin, secretar general FPIOR, lansează un avertisment îngrijorător: „Dacă alungăm turiștii români către destinații externe, industria se prăbușește în 2026.”
În ultimul an, valoarea voucherelor a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, bugetarii fiind nevoiți să acopere restul de cheltuială. Rezultatul: în primele cinci luni ale acestui an, volumul tichetelor utilizate a scăzut cu peste 90%, potrivit datelor citate de reporterul Observator, Andreea Filip.
Pentru multe familii, în special cele cu venituri medii și copii, voucherele reprezentau singura șansă reală de a merge într-o vacanță. „A fost singura variantă de a ieși undeva”, spune un agent de turism.
Comparativ, Bulgaria ajunge anual la 13 milioane de turiști străini, Albania la 11 milioane. România atrage doar aproximativ 2,5 milioane, iar ministerul recunoaște că „nu există o strategie clară pentru turismul național, fiind abia în lucru un proiect”.
Voucherele, de la motor economic la factor de declin
- Statul nu mai alocă fonduri pentru program.
- Guvernul acuză lipsa investițiilor și servicii necorespunzătoare.
- Hotelierii resping acuzațiile și spun că decizia duce la falimente.
- Scădere de 90% a utilizării voucherelor în 2025.
- Turismul românesc riscă prăbușirea în 2026, dacă măsura intră în vigoare.
Decizia pune presiune pe un sector deja fragil, iar impactul va fi resimțit atât de operatorii din turism, cât și de familiile care nu își permit concedii fără sprijinul statului.
Rămâne întrebarea: cine pierde mai mult – hotelierii sau românii care renunță la vacanță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Furt la Nicolae Bălcescu. Primărița reclamă că i-au fost sustrase toate decorațiunile de Crăciun din curte
Incident neobișnuit într-o comună din județul Călărași. Primărița localității Nicolae Bălcescu, Georgiana Teodorescu, a transmis public că decorurile pregătite pentru sărbătorile de iarnă au fost furate direct din curtea locuinței sale.
„Am constatat că toate au fost furate. Sunt șocată de nesimțirea acestor oameni. Dezamăgirea este și mai mare pentru că sunt oameni din comunitatea mea, pentru care eu lupt și încerc să îi ajut de fiecare dată, atât cât pot și cum pot”, a scris primărița într-o postare publică. „Când veți împodobi curtea și casa cu decorațiunile mele, sper să realizați cât de josnici sunteți. Eu aleg să merg mai departe cu demnitate și credință. Voi… rămâneți cu fapta voastră.”
Cazul a stârnit numeroase reacții în rândul cetățenilor, majoritatea condamnând gestul. Din comentarii se desprind poziții critice, surprindere și chiar solicitări de intervenție a autorităților.
• „Au intrat în curte și le-au furat? Mare atenție cui îi permiteți accesul, chiar dacă pare bine intenționat.”
• „Este o faptă care nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie pedepsită.”
• „Tot cei care știu curtea dumneavoastră. Puneți camere, nu vă bazați pe bunătatea oamenilor.”
• „Este o faptă josnică ce intră într-o infracțiune din Codul Penal. Dacă dețineți camere de supraveghere video, puteți identifica acele persoane.”
• „Aici nu e vorba de hoți care să aibă ce mânca, ci de persoane care cunosc zona sau au dorit să se răzbune.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cum transformăm pasiunea pentru creație în ajutor pentru animale
Recomandare de carte -„Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică” de Radu Mărculescu
Apă caldă cu lămâie: băutura-minune care îți curăță ficatul și topește grăsimea
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
