Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 19°C | Anul XI Nr. 530

La zi

Țara din Europa care introduce săptămâna de lucru de șase zile. Este o destinație preferată de mulți români pentru vacanța de vară

Published

on

Începând cu 1 iulie, într-o țară din Uniunea Europeană frecventată anual de peste 1 milion de români pentru vacanțe, s-a introdus săptămâna de lucru de 6 zile. Această măsură a fost adoptată pentru a combate deficitul de muncă.

Grecia devine prima țară din UE care introduce săptămâna de lucru de șase zile. Angajații vor lucra până la 48 de ore pe săptămână, beneficiind de stimulente financiare. Reforma se aplică atât sectorului public, cât și celui privat, cu excepția funcționarilor publici, ceea ce a generat critici aspre din partea sindicatelor.

„Nu are niciun sens”, a declarat Akis Sotiropoulos, membru al comitetului executiv al sindicatului funcționarilor publici Adedy. „În timp ce aproape toate celelalte țări civilizate adoptă săptămâna de patru zile, Grecia decide să meargă în direcția opusă”, scrie theguardian.com.

Guvernul pro-business condus de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis argumentează că această inițiativă a fost impusă de dublul pericol al scăderii populației și al lipsei de lucrători calificați. Înainte de a anunța legislația, care face parte dintr-un set mai larg de legi ale muncii adoptate anul trecut, Mitsotakis a caracterizat schimbarea demografică anticipată drept o „bombă cu ceas”.

Advertisement

Într-un exod fără precedent, se estimează că aproximativ 500.000 de greci, în mare parte tineri educați, au emigrat începând cu sfârșitul anului 2009, în timpul crizei datoriilor care a persistat aproape un deceniu.

Schema de muncă de șase zile, conform oficialilor, va fi aplicată doar întreprinderilor private care oferă servicii non-stop. În cadrul săptămânii de lucru extinse, angajații din anumite industrii și unități de producție vor avea opțiunea de a lucra două ore în plus pe zi sau de a efectua o tură suplimentară de opt ore, beneficiind de o compensație suplimentară de 40% din salariul zilnic.

Indiferent de opțiunea aleasă, guvernul de centru-dreapta afirmă că aceasta va rezolva problema angajaților care nu sunt remunerați pentru orele suplimentare și va aborda, de asemenea, problema răspândită a muncii nedeclarate.

Alte țări implementează săptămână de lucru de 4 zile 

Studii au arătat că programele de lucru de patru zile pot fi mai eficiente în creșterea productivității, cercetătorii atribuind acest lucru odihnei prelungite și creșterii concentrării. Începând cu 2022, Belgia a legalizat reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile. Această schemă a fost implementată și în alte țări precum Marea Britanie, Germania, Japonia, Africa de Sud și Canada.

Advertisement

Grecii au deja cea mai lungă săptămână de lucru din Europa, cu o medie de 41 de ore pe săptămână. Opoziția de stânga a criticat frecvent politicile guvernului liberal, pe care îl acuză că este responsabil pentru „salariile bulgărești într-o țară cu prețuri britanice” și pentru promovarea migrației creierelor către vest, conform sursei menționate anterior.

În România, conform digi24.ro, se lucrează cel mai mult în Europa, cu o medie de 2.029 de ore pe an, dar productivitatea este cu 30% sub media UE. În țările cu o productivitate ridicată precum Germania, Austria și Țările de Jos, angajații lucrează în medie doar 1.679 ore pe an.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, sărbătorită la Căminul „Sfântul Antim Ivireanul” din Călărași

Published

on

Astăzi, 1 octombrie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice a fost marcată cu emoție și bucurie la Călărași. Beneficiarii Căminului pentru Persoane Vârstnice „Sfântul Antim Ivireanul” au avut parte de o zi specială, în care au fost în centrul atenției.

Ilinca Enescu, directorul instituției, alături de echipa sa, le-a pregătit seniorilor momente de sărbătoare, cu atenție, prețuire și mici surprize dulci, menite să aducă zâmbete și liniște sufletească.

📌 „Astăzi este ziua voastră, a persoanelor vârstnice, a bunicilor noștri, a seniorilor oricărei familii, inclusiv a marii noastre familii de la Cămin. Vă dorim o zi frumoasă, o viață liniștită și prieteni alături! Multă sănătate tuturor!”, a transmis conducerea Căminului.

Gesturile de solidaritate nu au lipsit nici de această dată. U familia Călin care a sărbătorit recent 50 de ani de căsnicie a donat cei 500 de lei primiți cu această ocazie pentru vârstnicii din cămin.

Advertisement

Din acești bani, beneficiarii au avut parte de un grătar, bucurându-se împreună de o masă festivă și de momente de socializare.

Evenimentul a fost o ocazie de a reaminti cât de important este respectul pentru cei care au construit temelia comunității și de a aduce un omagiu vârstnicilor care merită, zi de zi, recunoștința noastră.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Pensionarii primesc 400 de lei înainte de Crăciun: Anunțul lui Sorin Grindeanu

Published

on

Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat, de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, că aproximativ 2,7 milioane de pensionari cu venituri sub 2.574 lei vor primi a doua tranșă de 400 de lei din ajutorul de 800 de lei, chiar înainte de Crăciun. Prima tranșă a fost plătită în aprilie.

Grindeanu a subliniat că această măsură, obținută în urma insistențelor PSD, este vitală pentru a susține nivelul de trai al pensionarilor cu venituri mici. „Nu este suficient, dar pentru mulți va fi un ajutor binevenit”, a declarat acesta pe Facebook. El a adăugat că PSD a prevenit tăierea fondurilor la rectificarea bugetară și a obținut prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele esențiale, o altă măsură în sprijinul vârstnicilor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Descoperă porumbelul cu cap roz: Comoara rozalie a Munților Indonezieni!

Published

on

Porumbelul cu Cap Roz: Bijuteria ascunsă a pădurilor indoneziene

Porumbelul cu cap roz (Ptilinopus porphyreus), cunoscut și sub numele de porumbel fructifer cu cap roz sau porumbelul lui Temminck, este o pasăre mică și extrem de colorată, care încântă privirea oricui are șansa să o observe în sălbăticie. Această specie endemică a Indoneziei, parte din familia Columbidae, reprezintă un adevărat simbol al biodiversității din regiunea de sud-est a Asiei. Cu un aspect vibrant, asemănător unei bijuterii vii, porumbelul cu cap roz trăiește discret în munții verzi ai insulelor Sumatra, Java și Bali, unde se ascunde printre frunzele dese ale pădurilor tropicale montane.

Aspectul său fizic este cu adevărat spectaculos. Masculul, în special, impresionează prin capul de un roz intens și strălucitor, contrastând cu spatele de un verde frunze și o bandă neagră cu alb pe piept, care îi conferă un aer elegant și distinctiv. Femela este puțin mai palidă, cu nuanțe mai puțin vii, în timp ce puii sunt complet verzi, cu margini galbene subtile pe pene, care dispar pe măsură ce cresc. Cu o lungime de aproximativ 20-25 de centimetri și o greutate mică, această pasăre este perfect adaptată pentru o viață arboricolă, zburând agil între crengi și hrănindu-se în liniște.

Habitatul natural al porumbelului cu cap roz se limitează la pădurile montane umede, la altitudini de peste 1.000 de metri, unde aerul este răcoros și umiditatea ridicată. Aceste ecosisteme bogate în arbori fructiferi oferă protecție și hrană abundentă, dar sunt tot mai amenințate de activitățile umane. Ca frugivor strict, dieta sa constă în principal din fructe coapte de la diverse specii de copaci indigeni, pe care le ciugulește cu delicatețe folosind ciocul mic și curbat. Acest rol esențial în dispersarea semințelor contribuie la menținerea sănătății pădurilor, făcându-l un aliat invizibil al ecosistemului.

Comportamentul său este discret și solitar, preferând să se hrănească în perechi sau mici grupuri, evitând aglomerația. Este o pasăre diurnă, activă în timpul zilei, iar glasul său – un sunet de curentare ventrilocvent, adică aparent provenind de nicăieri – adaugă un farmec misterios observațiilor. Cuibărește în sezonul ploios, construind cuiburi simple din crengi în coroanele copacilor înalți, unde femela depune de obicei un singur ou alb, incubat de ambii părinți timp de circa 18 zile.

Advertisement

Din păcate, porumbelul cu cap roz se confruntă cu provocări serioase. Clasificat ca “Aproape Amenințat” pe Lista Roșie a IUCN, populația sa este în declin din cauza defrișărilor masive pentru agricultură și expansiune urbană, care fragmentează habitatul său deja restrâns. Deși nu este vânat direct, pierderea pădurilor îl expune la prădători și perturbări antropice. Eforturile de conservare, precum stabilirea de zone protejate și promovarea practicilor forestiere sustenabile, sunt esențiale pentru supraviețuirea sa. Proiecte de monitorizare în Indonezia au identificat prezența sa în peste 30 de complexe montane izolate, oferind speranță prin datele colectate în ultimele decenii.

Porumbelul cu cap roz ne amintește de fragilitatea frumuseții naturale și de importanța protejării speciilor endemice. Observarea sa în sălbăticie, într-un zbor lin sau ciugulind fructe sub razele filtrare ale soarelui, este o experiență care merită păstrată pentru generațiile viitoare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading