La zi
Țara din Europa care introduce săptămâna de lucru de șase zile. Este o destinație preferată de mulți români pentru vacanța de vară
Începând cu 1 iulie, într-o țară din Uniunea Europeană frecventată anual de peste 1 milion de români pentru vacanțe, s-a introdus săptămâna de lucru de 6 zile. Această măsură a fost adoptată pentru a combate deficitul de muncă.
Grecia devine prima țară din UE care introduce săptămâna de lucru de șase zile. Angajații vor lucra până la 48 de ore pe săptămână, beneficiind de stimulente financiare. Reforma se aplică atât sectorului public, cât și celui privat, cu excepția funcționarilor publici, ceea ce a generat critici aspre din partea sindicatelor.
„Nu are niciun sens”, a declarat Akis Sotiropoulos, membru al comitetului executiv al sindicatului funcționarilor publici Adedy. „În timp ce aproape toate celelalte țări civilizate adoptă săptămâna de patru zile, Grecia decide să meargă în direcția opusă”, scrie theguardian.com.
Guvernul pro-business condus de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis argumentează că această inițiativă a fost impusă de dublul pericol al scăderii populației și al lipsei de lucrători calificați. Înainte de a anunța legislația, care face parte dintr-un set mai larg de legi ale muncii adoptate anul trecut, Mitsotakis a caracterizat schimbarea demografică anticipată drept o „bombă cu ceas”.
Într-un exod fără precedent, se estimează că aproximativ 500.000 de greci, în mare parte tineri educați, au emigrat începând cu sfârșitul anului 2009, în timpul crizei datoriilor care a persistat aproape un deceniu.
Schema de muncă de șase zile, conform oficialilor, va fi aplicată doar întreprinderilor private care oferă servicii non-stop. În cadrul săptămânii de lucru extinse, angajații din anumite industrii și unități de producție vor avea opțiunea de a lucra două ore în plus pe zi sau de a efectua o tură suplimentară de opt ore, beneficiind de o compensație suplimentară de 40% din salariul zilnic.
Indiferent de opțiunea aleasă, guvernul de centru-dreapta afirmă că aceasta va rezolva problema angajaților care nu sunt remunerați pentru orele suplimentare și va aborda, de asemenea, problema răspândită a muncii nedeclarate.
Alte țări implementează săptămână de lucru de 4 zile
Studii au arătat că programele de lucru de patru zile pot fi mai eficiente în creșterea productivității, cercetătorii atribuind acest lucru odihnei prelungite și creșterii concentrării. Începând cu 2022, Belgia a legalizat reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile. Această schemă a fost implementată și în alte țări precum Marea Britanie, Germania, Japonia, Africa de Sud și Canada.
Grecii au deja cea mai lungă săptămână de lucru din Europa, cu o medie de 41 de ore pe săptămână. Opoziția de stânga a criticat frecvent politicile guvernului liberal, pe care îl acuză că este responsabil pentru „salariile bulgărești într-o țară cu prețuri britanice” și pentru promovarea migrației creierelor către vest, conform sursei menționate anterior.
În România, conform digi24.ro, se lucrează cel mai mult în Europa, cu o medie de 2.029 de ore pe an, dar productivitatea este cu 30% sub media UE. În țările cu o productivitate ridicată precum Germania, Austria și Țările de Jos, angajații lucrează în medie doar 1.679 ore pe an.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ne asumăm în fiecare zi un angajament clar: siguranță, calitate și continuitate, cu transparență și orientare către nevoile dumneavoastră.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Guvernul schimbă regulile concediilor medicale: prima zi nu va mai fi plătită, începând cu 2026
Guvernul României a decis modificarea modului de plată a concediilor medicale. Potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate în ultima ședință de guvern din 2025, prima zi a concediului medical nu va mai fi plătită, pentru certificatele eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027.
Măsura vizează fiecare episod de boală și schimbă un mecanism aplicat până acum ani la rând.
Cine plătește concediul medical, de acum înainte
Conform noilor reguli:
- ziua 1 a concediului medical – neplătită;
- zilele 2–6 – suportate de angajator;
- din ziua a 7-a – costurile sunt preluate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Anterior, angajatorii plăteau primele cinci zile de concediu medical, iar din ziua a șasea intervenea CNAS.
Ministerul Sănătății: „Nu este o măsură definitivă”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că decizia are caracter temporar și urmărește reducerea abuzurilor.
Potrivit acestuia, măsura este menită să descurajeze concediile medicale scurte, de 2–3 zile, identificate frecvent în jurul sărbătorilor sau al „puntei” dintre zilele libere. Oficialul spune că, dacă fenomenul concediilor fictive scade semnificativ, ordonanța poate fi modificată sau chiar anulată înainte de termen.
Ce alternativă a fost respinsă
Guvernul a analizat și varianta introducerii unei contribuții CASS de 10% din indemnizația de concediu medical. Această opțiune a fost abandonată, considerându-se că ar fi produs pierderi mai mari pentru angajați decât eliminarea plății primei zile.
Practică existentă și în alte state UE
Ministerul Sănătății argumentează că măsura nu este o excepție la nivel european. În state precum Belgia sau Franța, în funcție de tipul asigurării și de codul de boală, prima sau chiar a doua zi de concediu medical nu este remunerată.
Impact bugetar: un miliard de lei anual
Economiile estimate se ridică la aproximativ un miliard de lei pe an. Potrivit ministrului Sănătății, banii vor fi direcționați către:
- introducerea de noi tratamente compensate, inclusiv pentru pacienți oncologici și boli rare;
- extinderea programelor de screening;
- finanțarea altor programe de sănătate publică.
În 2025, din măsuri similare, statul a economisit circa 500 de milioane de lei, sumă care a permis includerea a 41 de noi medicamente pe lista celor compensate.
Controale mai stricte
Ordonanța introduce și un mecanism prin care angajatorii pot sesiza direct Ministerul Sănătății sau CNAS în cazurile suspecte de abuz privind concediile medicale, urmând ca acestea să fie verificate prin proceduri clare.
Potrivit datelor prezentate de minister, România se numără printre puținele state UE unde, în anumite situații, concediul medical este plătit în proporție de 100% din salariu. În majoritatea țărilor europene, indemnizația se situează între 75% și 85%.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile
Sărbătorile de iarnă au adus bucurie în casele călărășenilor, dar pentru o parte dintre ei, excesele alimentare și consumul exagerat de alcool s-au încheiat pe patul de spital. Potrivit datelor obținute de Calarasipress.ro, în perioada 25–29 decembrie, Serviciul de Ambulanță Județean Călărași a înregistrat 511 solicitări, un număr în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cele mai multe intervenții au fost legate de probleme digestive apărute după mesele copioase. 157 de persoane au avut colici abdominale, iar alte 83 de cazuri au fost asociate consumului excesiv de alcool, potrivit datelor centralizate de SAJ Călărași.
Comparativ cu sărbătorile din 2024, numărul total al solicitărilor a crescut cu aproximativ 5%, semn că mesele îmbelșugate și paharele în plus rămân, pentru unii, o practică a sărbătorilor.
Medicii și echipajele de ambulanță atrag atenția că astfel de situații pot fi evitate prin moderație la masă și un consum responsabil de alcool. Sărbătorile ar trebui să rămână un prilej de bucurie, nu un motiv de urgență medicală.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ECOAQUA S.A. vă urează un An Nou fericit!
Eroina cu copilul în brațe: Maria Rosetti și flacăra revoluției
Pittta cu brâu malayan – masculul care transformă pădurea în operă de artă
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
