Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 16°C | Anul XI Nr. 527

La zi

Taipanul de uscat – Regele veninului din lumea șerpilor

Published

on

În vasta și misterioasa lume a reptilelor, puține creaturi stârnesc la fel de multă fascinație și teamă ca șerpii. Printre aceștia, taipanul de uscat (Oxyuranus microlepidotus) deține un titlu cu totul aparte: cel mai veninos șarpe cunoscut de om. Deși puțin cunoscut publicului larg din cauza habitatului său izolat, taipanul de uscat este o adevărată legendă a herpetologiei.

Taipanul de uscat este un șarpe de talie mare, ce poate atinge lungimi de până la 2,5 metri, cu un corp suplu și agil. Coloritul său variază în funcție de sezon: în lunile mai calde este de un maro-deschis sau galben-auriu, în timp ce iarna devine mai închis la culoare, ajutându-l să absoarbă mai bine căldura solară. Capul este bine diferențiat de corp, iar ochii mari au pupile rotunde.

În ciuda aspectului său impunător și a faimei sale letale, taipanul de uscat este o creatură timidă și retrasă, care preferă să evite contactul cu oamenii.

Taipanul de uscat este endemic pentru Australia, mai exact pentru regiunile aride și semi-aride din zonele centrale și nord-vestice ale continentului. Poate fi întâlnit în statele Queensland, Australia de Sud, Teritoriul de Nord și New South Wales. Locuiește în câmpii uscate, soluri argiloase și zone acoperite cu iarbă sau tufărișuri, rareori în apropierea așezărilor umane.

Advertisement

Acest habitat izolat este motivul pentru care taipanul de uscat este rar văzut și, în ciuda veninului său puternic, a cauzat extrem de puține incidente umane.

Veninul taipanului de uscat este considerat cel mai toxic dintre toți șerpii, pe baza testului LD50 (doza letală mediană) efectuat pe șoareci.

  • Este neurotoxic, afectând sistemul nervos.

  • Are componente miotoxice (distruge țesutul muscular) și procoagulante (favorizează formarea cheagurilor de sânge).

  • Poate provoca insuficiență respiratorie, paralizie, stop cardiac și moarte dacă nu este tratat rapid.

  • O singură mușcătură conține suficient venin pentru a ucide teoretic între 100 și 250 de oameni adulți sau 250.000 de șoareci.

  • Există antivenin specializat produs în Australia.

  • Cu intervenție medicală promptă, șansele de supraviețuire sunt foarte mari.

  • Incidentele reale sunt rare, iar de la descoperirea sa în anii 1950, nicio victimă nu a murit dacă a fost tratată la timp.

Taipanul de uscat este un vânător eficient, care se bazează pe viteza, agilitatea și veninul său devastator. Este un prădător diurn, activ în special dimineața devreme.

Dieta sa include:

  • Rozătoare, în special șoareci sălbatici

  • Ocazional alte mamifere mici sau păsări

Când atacă, taipanul mușcă repetat, injectând o cantitate mare de venin, spre deosebire de alți șerpi care preferă o singură mușcătură.

Este, totodată, un animal solitar și neagresiv, care preferă să fugă decât să se confrunte cu un pericol.

Advertisement

Sezonul de împerechere are loc de obicei în lunile de primăvară australă (septembrie–noiembrie). Femela depune între 7 și 20 de ouă, pe care le ascunde în locuri protejate și calde (scorburi, sub pietre, crăpături). Puii eclozează complet formați, cu venin deja activ, dar sunt independenți din prima clipă.

Deși nu este o specie amenințată în mod direct, taipanul de uscat este protejat de lege în Australia. Habitatul său relativ inaccesibil îl apără de impactul uman, dar este vulnerabil la schimbările climatice și la pierderea habitatului natural.

De asemenea, taipanul este studiat intensiv în laboratoare pentru potențialul medical al veninului său, care conține enzime ce pot fi folosite în tratamente împotriva accidentelor vasculare sau în dezvoltarea de anticoagulante.

Curiozități

  • Taipanul de uscat a fost descris științific abia în 1958.

  • A fost denumit „ferocious snake” (șarpele feroce) datorită toxicității sale, nu din cauza temperamentului.

  • Deși este cel mai veninos, nu este cel mai periculos pentru oameni — viperele, cobrele sau mamba negru provoacă mult mai multe decese anual, din cauza proximității față de așezări umane.

Taipanul de uscat este un exemplu perfect al contrastului dintre aparență și realitate. Deși posedă cea mai toxică otravă din lumea reptilelor, este o ființă tăcută, retrasă și departe de imaginea unui monstru. Cunoașterea sa nu doar că ne oferă o perspectivă asupra complexității naturii, dar ne ajută și să înțelegem importanța conservării biodiversității, chiar și în cele mai aride colțuri ale lumii.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

TVA în HoReCa la 21%: Falimente și scumpiri

Published

on

Din 2026, TVA în HoReCa ar putea crește de la 11% la 21%, dacă încasările din august-octombrie 2025 nu satisfac guvernul. Majorarea, parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, urmează creșterii de la 9% la 11% din august 2025 (Legea nr. 141/2025).

  1. Scumpiri: Prețurile în restaurante și hoteluri ar putea crește cu 10-25%, reducând consumul și turismul.

  2. Falimente: Peste 4.000 de unități (10%) riscă închiderea, cu 40.000-50.000 de concedieri.

  3. Evaziune fiscală: TVA de 21% ar încuraja neemiterea bonurilor fiscale, afectând încasările statului.

  4. Turism: România ar deveni mai puțin competitivă față de țări cu TVA redus (Franța 10%, Germania 7%).

Reacții

HORA și FPIOR cer menținerea cotei de 11% și dialog cu guvernul. Digitalizarea e văzută ca soluție mai bună decât majorarea taxelor.

Creșterea TVA la 21% amenință HoReCa la falimente și scumpiri, afectând turismul și economia. Decizia finală din toamna 2025 va fi crucială.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Alertă la Sulina: Drone rusești în apropierea graniței pun armata română în gardă

Published

on

Incident din 4-5 septembrie 2025:

În seara zilei de 4 septembrie 2025, sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de drone aeriene la aproximativ 36 de mile marine nord-est de Sulina, în apropierea graniței cu Ucraina. Ca răspuns, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise pentru a monitoriza zona. La scurt timp după stabilirea contactului radar, dronele și-au schimbat traiectoria spre nord, iar semnalul lor electronic a dispărut. Avioanele germane au continuat misiunea de supraveghere și apoi au revenit la bază. Nu s-a raportat nicio pătrundere confirmată în spațiul aerian românesc în acest caz specific.

  • Atacuri rusești în zonă: Dronele rusești vizează frecvent porturile ucrainene de la Dunăre, precum Ismail sau Reni, aflate în apropierea graniței cu România. Aceste atacuri au determinat emiterea frecventă de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, inclusiv în Sulina, pentru a avertiza populația despre riscul căderii unor resturi din spațiul aerian.
  • Răspunsul României: Armata română monitorizează constant spațiul aerian cu avioane F-16 sau alte aeronave aliate (cum ar fi Eurofighter Typhoon germane sau F-18 spaniole) și emite alerte RO-Alert atunci când există riscuri. Începând cu 26 februarie 2025, România a adoptat o lege care permite armatei să doboare drone care pătrund ilegal în spațiul aerian național, dar în multe cazuri, dronele sunt doar monitorizate dacă nu reprezintă o amenințare directă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Temperaturi negative în România încă din octombrie 2025

Published

on

Toamna anului 2025 pare să fie de scurtă durată în România, cedând rapid locul iernii. Deși începutul lunii octombrie promite zile blânde, cu soare și temperaturi tipice de toamnă, meteorologii avertizează că frigul se va instala mult mai devreme decât ne-am obișnuit, aducând temperaturi sub zero grade Celsius înainte de finalul lunii.

Sezonul de tranziție, plin de surprize

România traversează o perioadă de tranziție în care variațiile de temperatură pot fi surprinzătoare. Începutul lunii octombrie va fi marcat de zile plăcute, cu maxime între 13 și 15 grade Celsius și mult soare. Totuși, această atmosferă caldă nu va dura mult, frigul urmând să își facă simțită prezența mai rapid decât anticipăm.

Primul val de iarnă lovește Predealul

Conform prognozei Accuweather, primele temperaturi negative vor apărea pe 22 octombrie în Predeal, orașul situat la cea mai mare altitudine din România. Aici, termometrele vor indica -3 grade Celsius în timpul nopții, iar maxima zilei va ajunge doar la 8 grade. Această scădere bruscă marchează un contrast semnificativ față de zilele anterioare, când temperaturile se situau în jurul valorilor de 14-15 grade.

Frigul se instalează treptat

După 22 octombrie, temperaturile vor rămâne scăzute, cu minime apropiate de zero grade în mai multe nopți, în special pe 28 și 29 octombrie, când sunt așteptate valori între 1 și 3 grade Celsius. În ciuda soarelui de toamnă care încă mai încălzește zilele de la începutul lunii, finalul lui octombrie va aduce o atmosferă rece, specifică iernii, mai ales în zonele montane.

Advertisement

Pregătiți-vă pentru iarnă

Chiar dacă toamna mai oferă momente de confort, frigul se apropie rapid. În zonele de munte, luna octombrie 2025 va marca debutul iernii, iar românii ar trebui să fie pregătiți pentru o tranziție rapidă către sezonul rece.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading