Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 9°C | Anul XI Nr. 539

Știri

Tăieri masive de 40% ale posturilor la Consiliul Județean și Primăria Călărași, zguduite de reforma lui Bolojan!

Published

on

Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, la Palatul Victoria, impactul unei reduceri de 40% a posturilor din administrația publică locală, măsură care a generat controverse în Coaliție. Conform Guvernului, aproximativ 13.000 de posturi ar fi eliminate la nivel local, reprezentând 10% din totalul pozițiilor ocupate în prezent, iar doar jumătate dintre primării ar trebui să efectueze restructurări.

Conform documentului guvernamental, administrația locală numără în prezent 189.777 de angajați. Prin aplicarea reducerii de 40% a posturilor propuse de premierul Ilie Bolojan, numărul total al posturilor ar scădea la 126.862, incluzând și posturile vacante. În realitate, reducerea efectivă ar afecta 13.098 de posturi ocupate, reprezentând 10% din total. Dintre cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale, doar 1.655 ar fi nevoite să elimine posturi din organigrame.

Premierul a explicat marți, la Palatul Victoria, că o reducere efectivă de 10% a posturilor ocupate ar implica o diminuare de aproximativ 40% din totalul posturilor. Doar jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT) ar trebui să facă reduceri de personal, cealaltă jumătate funcționând deja eficient cu un număr optim de angajați. Totuși, în aceste UAT-uri, primarii și președinții consiliilor județene (CJ) ar trebui să analizeze de ce alte localități operează bine cu mai puțini angajați. Pentru o reducere efectivă de 15%, ar fi necesară o tăiere de 45% a posturilor, ceea ce ar implica restructurări în 60% dintre unități.

Pentru CJ-urile din județe mici precum Călărași (cu o populație de aproximativ 300.000 locuitori), numărul mediu de angajați este estimat la 200-400, bazat pe rapoarte INS și bugete publice anterioare (de exemplu, în 2023, cheltuielile cu personalul la CJ Călărași erau de ordinul a 20-30 milioane lei anual, sugerând un personal de ~250-300 angajați).

Advertisement

Ipoteza pentru CJ Călărași: Presupunem un număr total de posturi de 350 (inclusiv 50 vacante, adică 300 de posturi ocupate). Aceasta este o estimare conservatoare, derivată din structuri similare. Dacă CJ Călărași este considerat “ineficient” (cum sugerează premierul pentru jumătate din UAT-uri), ar fi obligat să aplice reducerea. Vom simula pentru un impact efectiv de 10% (conform modelului guvernamental), dar și o variantă mai agresivă de 15% pentru comparație.

Cum ar arăta CJ Călărași după reducere

  • Structura organizațională: În prezent, CJ Călărași are o organigramă standard pentru un județ mic: președinte, vicepreședinți, departamente pentru administrație, finanțe, dezvoltare economică, protecție socială, infrastructură (drumuri județene), cultură și turism. Cu 300 de angajați, este supradimensionat comparativ cu eficiența (ex: unele primării mici funcționează cu 10-20 angajați).
  • Cum ar arăta după reducere:
    • Departamente păstrate intact: Cele esențiale, precum Direcția de Asistență Socială (ajutor social, protecție copii) sau Serviciul de Drumuri (mentenanță infrastructură), ar rămâne cu personal minim, dar optimizat – ex: de la 50 la 45 angajați.
    • Zone afectate: Administrative (secretariat, juridic, resurse umane) ar suferi cele mai mari tăieri, de la ~100 la 80-90 de posturi, prin automatizare (ex: software pentru contabilitate). Posibilă fuziune cu servicii de la prefectură.
    • Eficiență crescută: Premierul subliniază că “șefii de CJ-uri ar trebui să se uite atent” la modele bune. CJ Călărași ar putea adopta exemple din județe eficiente, cum ar fi digitalizarea cererilor de subvenții sau parteneriate public-private pentru proiecte UE (ex: fonduri pentru irigații în Călărași, zonă agricolă).
  • Impact operațional:
    • Pozitiv: Economii bugetare ar permite investiții în priorități locale, precum reabilitarea drumurilor județene (Călărași are ~500 km) sau programe anti-șomaj. Timp de procesare mai rapid pentru cetățeni.
    • Negativ: Posibile întârzieri inițiale în servicii, risc de demotivare a personalului rămas. Dacă reducerea e de 15%, ar putea afecta ~60% din unități, ducând la presiuni mai mari pe CJ pentru coordonare regională.
    • Context local: Călărași, cu șomaj ridicat în zone rurale, ar necesita recalificare pentru cei concediați (ex: programe guvernamentale de formare în agricultură sau IT).

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Lumina care a pictat lumea: Povestea lui Claude Monet

Published

on

Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.

Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.

În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.

Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.

Advertisement

Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.

În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.

Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.

În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.

După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.

Advertisement

Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.

Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.

La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.

A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ

Published

on

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.

În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).

Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată

În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.

Advertisement

Printre cele mai dese abateri constatate:

  • contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
  • neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
  • lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
  • neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
  • neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
  • necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
  • neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
  • nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.

Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.

SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor

În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.

Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:

  • rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
  • fișe de instruire incomplete;
  • lipsa echipamentelor individuale de protecție;
  • lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
  • personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
  • neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.

Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.

ITM Călărași: controalele vor continua

Advertisement

Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă

Published

on

Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.

Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.

🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?

Din totalul de peste 4.300 de șomeri:

  • 427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.

  • Doar 240 au între 25 și 29 de ani.

  • 835 sunt în grupa 30-39 ani.

  • 1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.

  • 809 sunt între 50 și 55 de ani.

  • 995 au peste 55 de ani.

Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.

Advertisement

📌 Câte indemnizații se plătesc?

Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.

⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor

Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:

  • 43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.

  • 35,05% au studii gimnaziale.

  • Doar 11% au terminat liceul.

  • Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.

Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading