Balenele albastre, cele mai mari mamifere de pe Pământ, sunt cunoscute pentru cântecele lor complexe, care răsună pe distanțe de kilometri în oceane. Aceste vocalizări, formate din gemete, clicuri și fluierături, sunt esențiale pentru comunicare, împerechere și semnalarea surselor de hrană. Însă, în ultimii ani, cercetătorii au observat un fenomen îngrijorător: balenele albastre cântă din ce în ce mai puțin, iar această tăcere ridică semne de întrebare cu privire la sănătatea ecosistemelor marine.
Un mister dezvăluit de cercetări recente
Studiile efectuate între 2015 și 2025, în zone precum South Taranaki Bight din Noua Zeelandă și Ecosistemul Curentului California, au arătat o scădere semnificativă a vocalizărilor balenelor albastre, în special a celor legate de hrănire (D-calls) și împerechere. Cercetătorii de la Monterey Bay Aquarium Research Institute și Marine Mammal Institute al Oregon State University au utilizat hidrofoane subacvatice pentru a înregistra aceste sunete și au descoperit că perioadele de liniște coincid cu reducerea surselor de hrană, în special a krill-ului, principala sursă de hrană a balenelor albastre.
Impactul schimbărilor climatice
Principala cauză a acestei tăceri pare a fi încălzirea globală. Valurile extreme de căldură marină, din ce în ce mai frecvente, au dus la dispariția sau dispersarea krill-ului, micile crustacee de care depind balenele albastre. În absența hranei, balenele își reduc vocalizările legate de hrănire, deoarece nu mai au ce să semnaleze. De asemenea, lipsa hranei afectează și activitatea de reproducere, cântecele asociate împerecherii fiind mai rare în perioadele de penurie. Studiile au arătat că, în anii cu valuri de căldură, precum 2015-2016, cântecele balenelor albastre au scăzut dramatic, în timp ce în anii cu hrană mai abundentă, vocalizările au revenit parțial.
Vulnerabilitatea balenelor albastre
Spre deosebire de alte specii, cum ar fi balenele cu cocoașă, care sunt mai adaptabile în alegerea hranei, balenele albastre au o dietă strictă bazată pe krill, ceea ce le face mai vulnerabile la schimbările din mediu. Cercetătorul John Ryan, de la Monterey Bay Aquarium Research Institute, a subliniat că strategia lor de hrănire mai puțin flexibilă, combinată cu o populație mai mică, amplifică impactul scăderii resurselor de hrană. În plus, zgomotul generat de activitățile umane, cum ar fi traficul maritim, interferează cu capacitatea balenelor de a comunica, limitându-le comunicarea la adâncimi de maximum 100 de metri.
Un avertisment pentru viitor
Tăcerea balenelor albastre este mai mult decât un fenomen curios – este un semnal de alarmă privind starea oceanelor. Schimbările climatice, poluarea fonică și reducerea resurselor de hrană amenință nu doar balenele, ci întregul ecosistem marin. Cercetătorii îndeamnă la reglementări mai stricte pentru reducerea zgomotului subacvatic și la măsuri urgente pentru combaterea încălzirii globale. „Când balenele nu mai cântă, e ca și cum oceanul își pierde vocea”, a declarat Dawn Barlow, cercetătoare la Oregon State University.
Conservarea balenelor albastre necesită eforturi globale. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, protejarea zonelor de hrănire ale balenelor și limitarea zgomotului generat de nave sunt pași esențiali pentru a asigura supraviețuirea acestor giganți ai mării.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.