Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -6°C | Anul XI Nr. 546

Știri

Tabără de pregătire politică a Tineretului Social-Democrat Călărași, la Argeș

Published

on

Tinerii din România încep să înțeleagă în număr tot mai mare că trebuie să se implice în viaţa economică, politică şi socială pentru a construi o țară așa cum și-o doresc. Exemplul practic începe în luna aprilie în Călărași. Un număr de aproximativ 70 de tineri din județul nostru au participat weekend-ul acesta la un curs intens de pregătire politică a tinerilor social-democrați. Școala politică s-a desfășurat în județul Argeș cu sprijinul Centrului de Formare și Pregătire Voina. Din partea coordonatorilor, prezenți au fost: Președintele organizației județene TSD – Marius Sbârcea, responsabil comunicare – Liviu Oltenacu, Coordonator “Door2door” Nicoleta Danuleasa, Președintele TSD mun. Călărași – Anca Pascu, senator Roxana Pațurcă și candidat la alegerile europarlamentare  și președintele organizației județene a PSD Călărași, Iulian Iacomi.

Care sunt obiectivele acestui curs și ce anume vor învăța cei 70 de tineri călărășeni?

Președintele PSD Călărași, Iulian Iacomi: În primul rând, ne dorim să formăm un nucleu activ de membri ai TSD care să fie trup și suflet alături de noi în campania electorală pentru alegerile europarlamentare și care să transmită din cunoștințele lor și celorlalți membri TSD. În acest sens, în perioada 19-21 aprilie se desfășoară la Centrul Voina cursuri de comunicare generală și comunicare politică, se pun bazele modului în care este gândită o strategie de campanie, se discută aplicat pe contextul politic al alegerilor din 26 mai, dar se vor prezenta și modalitățile în care se construiesc mesajele politice și cum se configurează o campanie de branding politic pentru candidați.
Pe parcursul celor trei zile tinerii din TSD Călărași au participat la diverse activități, pregătindu-se intens pentru campania care va începe săptămâna viitoare.
Mulțumesc pe această cale tuturor colegilor mei care s-au oferit să vină alături de noi în acest weekend, așa cum este de exemplu doamna senator Natalia Pațurcă, cea care le-a vorbit tinerilor în calitate de președinte executiv al organizației noastre, dar și de candidat al PSD Călărași la alegerile din 26 mai, oferindu-le celor 70 de cursanți o parte din experiența ei politică.

Dragi prieteni din TSD Călărași și din PSD Călărași,

Îmi fac încă o dată datoria de a atrage atenția asupra însemnătății alegerilor care vin. Deși există o tendință de a considera această rundă de alegeri mai puțin importantă decât cele care urmează, trebuie să știm cu toții că alegerile europarlamentare din 26 mai reprezintă prefața alegerilor prezidențiale de la sfârșitul acestui an. Modul în care ne vom prezenta la aceste alegeri va defini în mare parte poziționarea electoratului în perspectiva alegerilor prezidențiale, locale și generale. Avem nevoie de sprijinul tuturor membrilor PSD Călărași în perioada care urmează, de la cei tineri la seniori, de la simpli membri până la nivelul conducerii. Mobilizându-ne așa cum știm, vom reuși! – transmite pe Facebook președintele PSD Călărași, Iulian Iacomi

Europarlamentarul Maria Gabriela Zoană alături de tinerii din Călărași

Advertisement

În ultima zi de cursuri, începând cu ora 8.30 europaralmentarul Gabiela Zoană a participat la ultima etapă de formare a celor 70 de tineri din cadrul școlii politice. S-au evidențiat și expus  expus principalele motive pentru care aceasta se luptă să reprezinte România la Bruxelles. Tinerii care au participat la ultima etapă s-au declarat încântați de modul în care s-a desfășurat activitatea de formare politică.

Cei 75 de tineri călărășeni dornici să învețe doctrine politice și să se implice în societatea civilă au fost deosebit de receptivi cu privire la activitatea mea ca eurodeputat. Le mulțumesc d-nului președinte Iulian Iacomi, primarul orașului Lehliu Gară și d-nei senator Roxana Pațurcă pentru că au ales județul Argeș pentru organizarea acestei întâlniri. Am toată convingerea că acești tineri dornici de cunoaștere vor fi liderii de mâine ai României.” – scrie europarlamentarul pe o rețea de socializare

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Fără apă de aproape 48 de ore, în plină iarnă. Locatarii din zona Direcției Agricole Călărași așteaptă cisterna

Published

on

Mai mulți locatari din zona Direcției Agricole Călărași se confruntă cu o situație critică: alimentarea cu apă este întreruptă de aproape două zile, iar problema nu a fost încă identificată sau remediată. Incidentul se produce în plină perioadă de ger, amplificând disconfortul pentru zeci de familii.

Potrivit informațiilor transmise redacției de un locatar din zonă, echipele de intervenție au săpat de două zile pentru a identifica avaria, însă fără rezultat până în acest moment. „Sapă de două zile și nu găsesc avaria”, a transmis sursa, sub protecția anonimatului.

În lipsa unei soluții rapide, autoritățile au anunțat trimiterea unei cisterne cu apă potabilă. Între timp, oamenii au ieșit deja în fața blocurilor cu bidoane și sticle pentru a putea asigura strictul necesar. Situația afectează mai multe imobile, respectiv blocurile i1, i2 și i3 din zonă.

Imaginile surprinse la fața locului arată locatari adunați seara, pe ger, lângă recipiente de apă, așteptând intervenția autorităților. Lipsa apei pentru o perioadă atât de lungă ridică semne de întrebare privind rapiditatea și eficiența intervenției, mai ales în condiții meteo dificile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Dezvăluiri din umbrele istoriei: Lagărul ascuns de la Călărași și supraviețuitorii pogromului de la Iași

Published

on

Stația finală pentru primul “tren al morții” care a părăsit Iașiul după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași. În acel pogrom devastator, mii de evrei au fost uciși pe străzile orașului, împușcați în curtea Chesturii de Poliție sau sufocați în vagoanele sigilate ale trenurilor. Totuși, povestea celor peste o mie de supraviețuitori care au fost ținuți captivi timp de două luni la Călărași rămâne puțin cunoscută. Dacă locurile din Moldova asociate cu pogromul – precum fosta Chestură din Iași, gările și gropile comune din Târgu Frumos, Podu Iloaiei sau Roman – au devenit repere ale memoriei colective, Călărașiul a rămas un punct obscur, plin de întrebări fără răspuns.

Ce reprezenta, de fapt, “lagărul de la Călărași”? Nu era un lagăr tradițional, ci un ansamblu de clădiri improvizate pentru detenție. Regimul era dur, marcat de foamete, mizerie și abuzuri, dar cu unele ameliorări datorate intervențiilor externe. Câți au murit? Oficial, 98 până la sfârșitul lui august 1941, din cauze precum septicemie, insuficiență renală, stop cardiac sau dizenterie, deși supraviețuitorii vorbesc de până la 200 de victime. Numele lor sunt parțial cunoscute din arhive, iar trupurile au fost îngropate în gropi comune sau individual în Cimitirul Evreiesc local. Mulți deținuți au fost exploatați la muncă forțată în port sau ateliere militare, unde au suferit umilințe și violențe.

Alți 69 de muribunzi au fost plasați la Școala din Măgureni, unde 40 au decedat rapid. Circa 35 au fost internați în spitalul local, cu alte pierderi. “Personalitățile” evreiești – aproximativ 80, inclusiv copii – au fost mutate în cele două sinagogi de pe strada Sfântul Nicolae (demolate în anii ’70), cu condiții ceva mai bune, dar aglomerate. Intervenția reprezentanților Federației Uniunii Comunităților Evreiești, precum Iancu Abramovici și Fred Șaraga, a adus haine, medicamente și hrană, permițând redistribuiri. Astfel, 420 de evrei au ajuns la magaziile Finți de pe malul canalului, lăsând la cazarmă muncitori și meseriași.

Statisticile oficiale arată că majoritatea deținuților (688) aveau între 21 și 50 de ani, cu 163 minori și 110 vârstnici. Profesii variate: funcționari, comercianți, croitori, muncitori, plus intelectuali și rabini. Trei medici evrei au primit permisiune să circule între locații. Spre sfârșitul lunii august, supraviețuitorii – 1.011 în total – au fost trimiși înapoi la Iași în două tranșe, dar listele oficiale înregistrează doar 902 nume.

Advertisement



Morții au fost înhumați în Cimitirul Evreiesc, cu un monument ridicat ulterior lângă gropile comune – fotografiat în 1950, dar deteriorat. În 1978-1979, rămășițele au fost exhuminate în secret și reînhumate în Israel, la Holon, cu aprobarea autorităților române. Această poveste tragică, scoasă la lumină din arhive și ruine, completează harta durerii pogromului de la Iași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Semnificația istorică a zilei de 18 ianuarie

Published

on

Ziua de 18 ianuarie ocupă un loc important în istorie, fiind asociată cu evenimente politice, sociale și culturale care au influențat evoluția lumii. De-a lungul timpului, această dată a marcat momente decisive, de la proclamări istorice și schimbări de putere, până la nașterea unor personalități remarcabile care au lăsat o amprentă durabilă asupra societății.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1535 – Întemeierea orașului Lima (Peru). Conchistadorul spaniol Francisco Pizarro fondează oficial orașul Lima, actuala capitală a statului Peru, pentru a fi capitala pământurilor cucerite de el pentru Coroana Spaniei.

1653 – A fost semnat tratatul de unire a Ucrainei cu Rusia. Bogdan Zinovi Mihailovici Hmelnițki (n.cca 1595 — d.6 august 1657), a fost hatman al Hatmanatului cazacilor Zaporijieni (din Ucraina) si conducătorul rebeliunii împotriva magnaților polono-lituanieni (1648–1654), care a dus la apariția statului căzăcesc.

1701 – Regele Prusiei, Frederic I, se încoronează la Konigsberg.

 1733 – A fost adus la o gradină zoologică din Boston primul urs polar prezentat public vreodată în SUA.

1778 –Exploratorul englez James Cook este primul european care descoperă Insulele Hawai, pe care el le numește “Insulele Sandwich”

1788 – În Australia s-a înființat prima colonie populată cu deținuți englezi.

 1799 –  Francezul Louis Robert primește brevetul pentru descoperirea sa din 1798, prima instalație de produs hârtie.

1821 – Moare Alexandru Șuțu, ultimul domn fanariot din Țara Românească; (n. 29 martie 1790).

1821 – A început Revoluția de la 1821 din Muntenia.  Marii boieri: Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica şi Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului de Oblăduire, dar şi ai Eteriei, încheie o înțelegere cu Tudor Vladimirescu prin care îi făgăduiesc slugerului, să-i acorde tot sprijinul pentru ridicarea poporului la luptă. Tudor Vladimirescu părăsește Bucureștii în fruntea unei cete de arnăuți și se îndreaptă spre Târgu Jiu, unde ajunge la 21 ianuarie. În scurt timp avea sa înceapă revoluția care avea ca obiectiv înlăturarea regimului fanariot din Muntenia.

1825 – Este inaugurat Teatrul Bolsoi (Teatrul Mare) din Moscova, conceput de arhitectul francez Joseph Beauvais.

1844 – La Iași se joacă, în premieră, comedia lui Vasile Alecsandri “Iorgu de la Sadagura”, prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată ca piatră de temelie a dramaturgiei românești.

1848 – Se naște în localitatea Sira, lângă Arad, Ioan Slavici, nuvelist, romancier, memorialist, dramaturg şi gazetar român (“Moara cu noroc”, “Popa Tanda”, “Mara”, “Fata de birău”); (d.17.08.1925, Panciu).

1860 – A fost înființat prestigiosul liceu “Gheorghe Lazar” din București.

1871 – Proclamarea celui de al II-lea Reich german. La 18 ianuarie 1871 Wilhelm I este proclamat împărat al Imperiului German, în Marea sală a oglinzilor de la Versailles, după înfrângerea zdrobitoare suferită de armata franceză în războiul franco-prusac.

1878 – Spiru Haret își ia doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească devenită celebră.

1879 – La Teatrul National din București , are loc premiera piesei lui Ion Luca Caragiale “O noapte furtunoasă”.

1892 – S-a născut Oliver Hardy, actor american (celebrul “Bran”). Cuplul Oliver Hardy – Stan Laurel cunoaște o mare şi nestinsă celebritate mondială, deținând timp de douăzeci de ani supremația în comedia de tip slapstick; (d.07.08.1957).

1904 – S-a născut actorul american de origine engleză Cary Grant; (“Acest adevăr sacru”, “Șarada”); (d.29.11.1986).

1911 – Pilotul american Eugene Burton Ely ( 21 octombrie 1886 – 19 octombrie 1911), pilotând un avion “Curtis”, reuşește prima aterizare pe o navă, cuirasatul “Pennsylvania”. Anterior, la data de 14 noiembrie 1910, Ely reușise o decolare de pe nava USS Birmingham.

1916 – S-a născut Silviu Brucan (Saul Bruckner), fost demnitar comunist si cunoscut personaj politic post-revoluționar, participant la revoluția din 1989 din Romania ; (d.14.09.2006, București).

1919 – A început Conferința de Pace de la Paris din 1919 (18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920), la care a participat şi delegații din partea României (Ionel I.C. Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu, etc.) şi ai guberniei Basarabia (Ion Pelivan-președinte, Ion Codreanu, Sergiu V. Cujbă, Gheorghe Năstase).

1919 – A fost fondată compania Bentley Motors.

1936 – A decedat la vârsta de 71 de ani Rudyard Kipling, scriitor englez laureat al Premiului Nobel pentru literatura în anul 1907. (n.30.12.1865). “Cărțile Junglei”

1941 – În teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanță, ca în toate actele de stare civilă numele românești să fie scrise cu grafie maghiară.

1945 – Al Doilea Război Mondial: Eliberarea orașului polonez Cracovia de către Armata Roșie.

1947 – În România, ziarul “Dreptatea” publică Apelul Partidului National-Țărănesc, “Către națiune”, în care se ia atitudine împotriva măsurilor antidemocratice inițiate și promovate de guvernul comunist condus de Petru Groza.

1968 – Marin Sorescu publică piesa “Iona”.

1977 – S-a descoperit că misterioasa boală Legionella, care este o boală infecțioasă potențial mortală cauzată de bacterii aerobe Gram-negative din genul Legionella. Peste 90% din cazurile de legioneloză sunt cauzate de Legionella pneumophila, un organism acvatic care trăiește la temperaturi de 25–45 °C, cu o temperatură optimă la circa 35 °C.

1977 – Cel mai mare dezastru feroviar din Australia are loc la Granville, Sydney, unde au murit 83 de persoane.

1990 – Decret–Lege CFSN, nr. 30, privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului PCR.

 1997 – Exploratorul polar norvegian Boerge Ousland reușește să traverseze pe jos, de unul singur, fără nici un ajutor, continentul antarctic, ajungând la baza neozeelandeză Scott de lângă Marea Ross Ousland.

1999 – A murit Marian Papahagi, filolog român, director al Centrului Cultural Român de la Roma, coautor la “Dicționarul esențial al scriitorilor români(“Exerciții de lectură”, “Eminescu sau despre Absolut”, “Literatura braziliană”);(n.14.10.1948).

1999 – A cincea mineriadă – Peste 10.000 de mineri încep un marș spre București pentru a obține mărirea salariilor și renunțarea la programul de închidere a minelor nerentabile.

1999 – A avut loc inaugurarea, la București, a “Centrului de Formare Diplomatică și Relații Internaționale” (CFDRI).

2005 – Compania “Airbus” a lansat la Toulouse avionul A 380, cel mai mare aparat de zbor din lume, destinat transportului civil.

2009 – A murit Grigore Vieru, poet român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1935)

2017 – Au început protestele din România față de proiectul PSD-ALDE de modificare a Codului penal și grațierea unor pedepse.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading