Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 542

Știri

„Sunt cel mai dezamăgit călărășean”. Primarul Marius Dulce, revoltat de atitudinea cetățenilor! Ce s-a întâmplat în parcul pe care urmează să-l inaugureze

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, a inițiat numeroase proiecte prin care și-a propus să aducă un suflu nou orașului. Printre acestea se numără și regenerarea zonei de vest, unde a construit un parc întins de 8 hectare de teren. Acum, edilul se pregătește să-l inaugureze, însă, când a venit să vadă cum decurg lucrările de finalizare, acesta a avut parte de o mare surpriză.

În urmă cu doar câteva zile, primarul Marius Dulce arăta, pe pagina lui personală de Facebook, în ce stadiu se află lucrările la parcul din zona Jirlău. Acesta le-a dezvăluit urmăritorilor, cu o mare bucurie, că proiectul său începe să prindă contur, iar în scurt timp zona de agrement urmează să fie dată în folosință cetățenilor.

Însă, entuziasmul primarului nu a durat mult, căci a fost spulberat rapid de către niște vandali. Astăzi dimineață, oficialul a revenit în parc pentru a verifica evoluția lucrărilor și, odată ajuns la fața locului, a remarcat o bancă ruptă în mod intenționat. Surprinzătoarea descoperire l-a revoltat atât de tare încât a ținut să o împărtășească și cu cei din mediul online, trăgând, totodată, un semnal de alarmă în acest sens.

Advertisement

„Cel mai dezamăgit călărășean sunt eu! Este strigător la cer ca în parcul pe care nu l-am inaugurat încă să vedem astfel de imagini. Vrem oraș modern, avem pretenția că totul să se facă în 3 ani și jumătate, suntem campioni la criticat, dar nu avem curajul să reacționăm atunci când întâlnim vreun Bruce Lee care își măsoară puterile pe o bancă. Anunț de pe acum că de azi Poliția va aplica amenzi usturătoare‼ Să aveți o dimineață mai bună decât a mea”, a transmis primarul Marius Dulce, prin intermediul unei postări pe Facebook.

Cum au reacționat călărășenii la postarea făcută de primar

Într-un timp scurt, mesajul pe care edilul l-a atașat unei fotografii cu banca dezmembrată a adunat numeroase reacții din partea călărășenilor, care s-au arătat, la rândul lor, foarte furioși pe cei care fac astfel de pagube și dezamăgiți de atitudinea nepăsătoare a celor care nu sesizează la timp cazurile de vandalism.

„Da, foarte trist! Se pare că românul nu știe decât de amendă! Trebuie lovit exact acolo unde îl doare mai tare/ Urât din partea noastră, a tuturor, că nu știm să păstrăm și să reacționăm când este nevoie/ Trebuie să ne păzească cineva ca să fim civilizați! Că altfel ne comportăm ca-n junglă!!!/ Nu merităm nimic, asta e educația de acasă. Nu suntem în stare să păstrăm…”, sunt doar câteva dintre sutele de comentarii ale internauților la respectiva postare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”

Published

on

În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.

Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut

Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.

În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.

ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”

Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.

Advertisement

Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:

  • incapacitate administrativă,
  • lipsă de personal specializat,
  • dezinteres sau amânări repetate.

Diferențe uriașe între localități vecine

Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.

Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.

Ce pierd localitățile care au stat pe margine

Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:

  • drumuri nemodernizate,
  • școli și clădiri publice nereabilitate,
  • servicii publice rămase în urmă,
  • oportunități economice ratate.

În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Agricultură și Industrie

10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei

Published

on

Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.

De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.

Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.

Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.

Advertisement

Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi

Published

on

Luni, 22 decembrie a.c., Consiliul Local al municipiului Călărași se va întruni în cadrul unei ședințe ordinare la sediul primăriei, aleșii locali fiind prezenți pentru a discuta și vota o serie de proiecte importante pentru încheierea anului administrativ.

Această reuniune este una dintre ultimele programate înainte de vacanța de iarnă și are loc într-un context în care administrația locală se pregătește pentru finalizarea obiectivelor bugetare și operaționale ale anului 2025.

Proiectele de pe ordinea de zi:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare din Municipiul Călărași în anul școlar 2026-2027;

Advertisement

2. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzare a imobilului-teren în suprafață de 300 mp, situat pe strada Corneliu Pantilie, nr. 8, identificat prin cartea funciara nr. 33219, aflat in domeniul privat al U.A.T. Calarasi, atribuit in folosință gratuite conform Legii 15/2003, pe care se afla edificata o constructie, regim P+1E și împrejmuire, aflat în proprietatea doamnei Călin Loredana-Marcela;

3. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzarea a imobilului – teren în suprafaţă de 477 mp, situat în municipiul Călărași, str. Petre V. Hanes, nr. 12, județul Călăraşi, teren având număr cadastral 23439, înscris în cartea funciară nr. 23439, aparținând domeniului privat al municipiul Călăraşi, pe care sunt edificate
construcțiile 23439-C1, 23439- C2, 23439-C3, proprietatea Salubris Waste Management SRL.

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călăraşi, județul Călăraşi, Tarlaua 23, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37239/UAT Călărași, în suprafaţă de 24.400 mp.

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în trei loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călărași, județul Călărași , Tarlaua 26, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37504/UAT Călărasi,
5G 75 în suprafață de 41700 mp;

6.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren având Numărul Cadastral 35368, înscris în Cartea Funciară 35368/UAT Călărași, în suprafaţă de 4969 mp, situat în municipiul Călărași, strada Barbu Ştefănescu Delavrancea, numărul 1, județul Călăraşi;

Advertisement

7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68 din 30.04.2025 privind aprobarea modelului contractului de
custodie și a încheierii acestuia în cadrul proiectului: “Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Călărași”, finanțat prin Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), Componenta C15: Educație.

8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 48/05.03.2024 privind participarea UAT Municipiul Călăraşi la “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”, derulat de către Ministerul Energiei si aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului “Noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum la nivelul U.A.T. Călărași;

9. Diverse

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading