La zi
Sucul de castraveți și proprietățile sale curative
Sucul de castraveți este o băutură naturală, bogată în nutrienți, care oferă numeroase beneficii pentru sănătate datorită conținutului său ridicat de apă, vitamine, minerale și antioxidanți. Castraveții sunt compuși din aproximativ 95% apă, ceea ce îi face ideali pentru hidratare, dar conțin și compuși bioactivi care contribuie la proprietățile lor curative. Iată o prezentare detaliată a beneficiilor sucului de castraveți, bazată pe informații reale:
Beneficii pentru sănătate
1. Hidratare optimă
Datorită conținutului ridicat de apă, sucul de castraveți este excelent pentru menținerea hidratării organismului. Consumul regulat ajută la prevenirea deshidratării, mai ales în zilele calde sau după exerciții fizice intense.
2. Bogat în antioxidanți
Castraveții conțin antioxidanți precum vitamina C, beta-caroten și flavonoide, care combat stresul oxidativ din organism. Acești compuși reduc daunele cauzate de radicalii liberi, contribuind la prevenirea îmbătrânirii premature și a unor afecțiuni cronice.
3. Susținerea sănătății pielii
Sucul de castraveți este adesea folosit în industria cosmetică datorită efectelor sale calmante și hidratante. Consumul intern ajută la menținerea elasticității pielii, reducerea inflamațiilor și ameliorarea acneei, datorită conținutului de siliciu și vitamina K.
4. Îmbunătățirea digestiei
Enzimele din castraveți, cum ar fi erepsina, facilitează digestia proteinelor. În plus, fibrele solubile din suc pot ajuta la reglarea tranzitului intestinal și la prevenirea constipației.
5. Scăderea tensiunii arteriale
Castraveții sunt o sursă bună de potasiu, un mineral esențial pentru echilibrarea nivelului de sodiu din organism. Consumul regulat de suc de castraveți poate contribui la menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase.
6. Detoxifierea organismului
Proprietățile diuretice ale sucului de castraveți ajută la eliminarea toxinelor din organism prin stimularea funcției renale. Acest lucru poate contribui la reducerea retenției de apă și la susținerea sănătății rinichilor.
7. Sprijin pentru sănătatea oaselor
Castraveții conțin vitamina K, care joacă un rol important în coagularea sângelui și în sănătatea oaselor. De asemenea, siliciul din castraveți ajută la întărirea țesuturilor conjunctive și a articulațiilor.
8. Efect antiinflamator
Sucul de castraveți are proprietăți antiinflamatoare datorită conținutului de cucurbitacine și flavonoide. Acesta poate ajuta la reducerea inflamațiilor din organism, fiind benefic în afecțiuni precum artrita.
Cum să prepari sucul de castraveți
-
Ingrediente: 1-2 castraveți proaspeți, spălați bine (de preferat organici). Opțional, poți adăuga frunze de mentă, lămâie sau ghimbir pentru un gust mai intens.
-
Metodă:
-
Curăță castraveții de coajă (opțional, dacă nu sunt organici).
-
Taie-i în bucăți și procesează-i într-un storcător sau blender.
-
Dacă folosești blender, strecoară amestecul printr-un tifon pentru a obține sucul.
-
Consumă-l imediat pentru a beneficia de toți nutrienții.
-
Precauții
-
Consumă sucul de castraveți cu moderație, deoarece excesul poate avea efecte diuretice puternice.
-
Persoanele cu alergii la castraveți sau probleme renale severe ar trebui să consulte un medic înainte de consum.
-
Evită castraveții tratați cu pesticide, alegând variante organice pentru a reduce expunerea la substanțe chimice.
Sucul de castraveți este o băutură simplă, dar extrem de benefică, care sprijină hidratarea, detoxifierea și sănătatea generală. Integrarea sa în dieta zilnică, alături de o alimentație echilibrată, poate aduce multiple avantaje pentru organism. Pentru rezultate optime, combină-l cu alte sucuri de fructe și legume pentru un aport diversificat de nutrienți.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Medicii de la Spitalul „Bagdasar-Arseni” acuzați de ucidere din culpă în cazul tatălui lui Luci Ștefan au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile
Procurorii spun că cei doi medici nu au acordat îngrijirile medicale corespunzătoare pacientului, transferat în perioada 26–31 august 2025 la secția de Arși și ATI a spitalului. Din cauza evaluărilor greșite și a tratamentului necorespunzător, bărbatul, tatăl lui Luci Ștefan, a murit la 31 august.
Ancheta arată că medicul de gardă, o femeie de 62 de ani, nu a observat arsurile profunde de pe spatele pacientului, care acopereau 20% din suprafața corporală. Ulterior, medicul curant, un bărbat de 56 de ani, nu a efectuat propria evaluare și nici nu a dispus schimbarea zilnică a pansamentelor.
Neglijențele ar fi dus la agravarea stării pacientului și, în final, la deces. Procurorii mai susțin că medicul curant ar fi falsificat documente medicale pentru a ascunde neregulile din timpul tratamentului, consemnând date nereale în foile medicale.
După 24 de ore de reținere, cei doi au primit măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, perioadă în care li se interzice să profeseze în unități medicale publice. Ancheta continuă pentru stabilirea exactă a responsabilităților.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
31 oct. – 6 nov. 2025 vine cu Lună Plină în Taur (31 oct.), Mercur în Scorpion și Venus în Săgetător – energie de claritate financiară, transformări relaționale și expansiune romantică.
Berbec (21 mar. – 19 apr.)
Tranzitul Lunii Pline în Taur activează sectorul financiar, aducând claritate în investiții. Marte, guvernatorul tău, în aspect armonios cu Jupiter, impulsionează acțiuni curajoase la muncă. Evită impulsurile în relații; weekendul favorizează reconcilieri.
Taur (20 apr. – 20 mai)
Lună Plină în zodia ta iluminează identitatea personală – moment de eliberare emoțională. Venus în Săgetător stimulează aventuri romantice. Stabilitate financiară prin negocieri; sănătatea cere odihnă joi-vineri.
Gemeni (21 mai – 20 iun.)
Mercur în Scorpion aprofundează gândirea, ideal pentru cercetări. Lună Plină în Taur revelează secrete din subconștient. Comunicare intensă la job; evită gossip-ul. Weekend relaxant cu prieteni.
Rac (21 iun. – 22 iul.)
Lună Plină în Taur energizează sectorul social – invitații și conexiuni noi. Venus în Săgetător aduce armonie în cuplu. Intuiție puternică marți; focus pe proiecte creative.
Leu (23 iul. – 22 aug.)
Aspecte solare cu Pluto transformă cariera – promovări posibile. Lună Plină în Taur stabilizează acasă. Creativitate explozivă; gestionează ego-ul în discuții de grup.
Fecioară (23 aug. – 22 sep.)
Mercur în Scorpion favorizează studii și călătorii scurte. Lună Plină în Taur aduce echilibru în filozofie de viață. Detalii financiare rezolvate joi; relații armonioase.
Balanță (23 sep. – 22 oct.)
Venus în Săgetător, guvernatoarea ta, expansionează dragostea și parteneriate. Lună Plină în Taur cere atenție la datorii comune. Negocieri reușite; echilibru emoțional weekend.
Scorpion (23 oct. – 21 nov.)
Mercur în zodia ta intensifică intuiția și comunicare profundă. Lună Plină în Taur transformă relațiile – clarificări esențiale. Putere personală maximă; evită controlul.
Săgetător (22 nov. – 21 dec.)
Venus în zodia ta atrage oportunități romantice și financiare. Lună Plină în Taur revelează rutine sănătoase. Aventuri la muncă; optimism joi-sâmbătă.
Capricorn (22 dec. – 19 ian.)
Lună Plină în Taur energizează creativitatea și copii. Saturn stabilizează cariera. Progrese lente dar sigure; relații profunde weekend.
Vărsător (20 ian. – 18 feb.)
Lună Plină în Taur iluminează acasă și familie – mutări sau renovări. Uranus retrograd aduce inovații. Idei geniale marți; socializare intensă.
Pești (19 feb. – 20 mar.)
Mercur în Scorpion aprofundează vise și spiritualitate. Lună Plină în Taur favorizează comunicare. Inspirație artistică; evită iluzii în finanțe.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima Scoției, ascuns sub apele întunecate și reci ale Loch Ness-ului, se țese una dintre cele mai persistente mistere ale lumii: legenda monstrului cunoscut sub numele de Nessie. Acest lac lung de aproximativ 37 de kilometri, cu adâncimi ce depășesc 230 de metri, a fost martorul unor relatări care datează din secolul al VI-lea. Prima mențiune documentată vine din biografia Sfântului Columba, scrisă în jurul anului 565 d.Hr. de către Adomnán. Potrivit textului, sfântul irlandez, în timp ce călătorea prin regiune, a întâlnit un “animal acvatic” care atacase un localnic. Columba a poruncit fiarei să se retragă, iar aceasta a ascultat, salvând viața omului. Deși descrierea este vagă – un “monstru al apei” – aceasta a plantat sămânța unei legende care avea să supraviețuiască mileniilor.
Secole mai târziu, în epoca modernă, Nessie a explodat în conștiința publică. Totul a început pe 2 mai 1933, când ziarul local Inverness Courier a publicat un articol despre o observație făcută de Alex Campbell, un reporter și păstrător de ape. El a descris o creatură masivă, cu un corp lung și gât alungit, care a ieșit la suprafață în timp ce el și soția sa, domnul și doamna John Mackay, conduceau de-a lungul lacului. Articolul, intitulat “Strange Spectacle in Loch Ness”, a atras atenția națională. Curând, au urmat alte mărturii: în decembrie 1933, Daily Mail a trimis un vânător de vânat mare, Marmaduke Wetherell, să investigheze. El a descoperit “urme” pe mal, care s-au dovedit a fi o farsă – amprente făcute cu o umbrelă de hipopotam uscată. Totuși, cea mai iconică dovadă a venit pe 12 aprilie 1934: fotografia “chirurgului” făcută de ginecologul londonez Robert Kenneth Wilson. Imaginea alb-negru arată un gât lung și o cap mic emergând din apă, asemănător unui plesiozaur preistoric. Publicată în Daily Mail, a devenit simbolul legendei, deși în 1994 s-a dezvăluit că era o farsă elaborată cu un submarin de jucărie și un cap sculptat.
Anii ’60 și ’70 au marcat apogeul investigațiilor științifice. În 1960, inginerul aeronautic Tim Dinsdale a filmat o secvență cu un obiect mare mișcându-se rapid pe lac, analizată de RAF ca fiind posibil un “organism viu”. Expediții majore au urmat: în 1972, Academia de Științe Aplicate din Boston a folosit sonar subacvatic, detectând obiecte mari în mișcare. În 1987, Operațiunea Deepscan, condusă de Adrian Shine, a implicat 24 de bărci cu sonar, captând ecouri de la entități de până la 6 metri lungime. Proiectul Loch Ness, inițiat de Shine în 1973 și continuat până azi, a colectat mii de observații, dar concluzia principală este că multe sunt explicate prin valuri, bușteni plutitori, foci sau sturioni mari – pești care pot atinge 3-4 metri și au un aspect preistoric.
Totuși, legenda persistă. Peste 1.000 de mărturii oficiale au fost înregistrate de-a lungul anilor, multe de la turiști și localnici de încredere. În 2003, o echipă BBC a scanat întreg lacul cu sonar avansat și nu a găsit dovezi de reptile mari, sugerând că orice “monstru” ar fi prea mic sau prea rar pentru a fi detectat constant. Teorii alternative includ supraviețuitori plesiozauri prinși în lac după ultima eră glaciară, iluzii optice cauzate de reflexii sau chiar experimente militare secrete. Turismul a explodat: Loch Ness atrage peste un milion de vizitatori anual, generând milioane de lire pentru economie.
Nessie nu este doar un mit; este o fuziune de folclor celtic, erori de percepție și dorința umană de mister. Deși știința nu a confirmat existența unui monstru, adâncurile lacului păstrează secrete – și poate, undeva în ceață, umbra lui Nessie încă pâlpâie, așteptând următorul observator.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Toamna bucuriei la Căminul „Sf. Antim Ivireanul” din Călărași
Recomandare de carte -„Crematoriul înghețat: Mărturie de la Auschwitz” – de Jozsef Debreczeni
Sprâncene albe în dansul pădurii: Povestea Robin-ului Australian
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
