Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 32°C | Anul XI Nr. 522

Știri

Statistici despre dorința tinerilor de a se angaja la varsta de 16 ani -ITM CĂLĂRAȘI

Published

on

Datele statistice analizate periodic de Inspecţia Muncii au evidenţiat faptul că tinerii români sunt din ce in ce mai doritori să se angajeze imediat după împlinirea vârstei de 16 ani şi chiar mai devreme. Cei mai mulţi prestează munci sezoniere în timpul vacanţelor de vară. Ei sunt tentaţi să lucreze fără forme legale şi să accepte munci nepotrivite cu imaturitatea lor fizică şi mentală. Sunt relativ frecvent victime ale accidentelor de muncă deoarece tinereţea îi îndeamnă să practice meserii riscante sau solicitante din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, iar tinerii sunt insuficient pregătiţi şi instruiţi cu privire la riscurile profesionale şi la mijloacele de protecţie.

În conformitate cu statisticile europene, rata accidentelor de muncă în cazul lucrătorilor tineri, cu vîrste cuprinse între 18 şi 24 de ani, este cu 50% mai mare decât  la orice altă grupă de vârstă a lucrătorilor. Fiind nou veniţi în câmpul muncii, este posibil ca tinerilor să le lipsească experienţa şi, adesea, maturitatea fizică şi psihologică. Este posibil ca ei să nu acorde importanţa cuvenită riscurilor cu care se confruntă. Există şi alţi factori care îi expun pe tineri unor riscuri mai mari, precum:

Nivelul insuficient de competenţe şi de formare;

Necunoaşterea drepturilor proprii şi a obligaţiilor angajatorului;

Advertisement

Insuficienta încredere pentru a semnala eventualele probleme;

Nerecunoaşterea de către angajatori a protecţiei suplimentare de care au nevoie lucrătorii tineri.

Strategia Comunitară în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2013-2020 a pus accentul pe nevoia de „educare şi creştere a conştientizării din stadii timpurii” şi, de asemenea, sublinia faptul că educaţia şi cultura de prevenire a riscurilor sunt factori cheie pentru îmbunătăţirea calităţii muncii. Strategia recunoştea vulnerabilitatea tinerilor lucrători şi, prin urmare, necesitatea de a se acorda atenţie nevoilor lor de conştientizare a riscurilor profesionale şi de cunoaştere a dreptului lor la locuri de muncă sigure şi sănătoase, anterior intrării pe piaţa muncii.

De asemenea, propunerea referitoare la priorităţile Strategiei europene de securitate şi sănătate în muncă pentru perioada 2013 – 2020 susţine, printre altele, că:

interesele securităţii şi sănătăţii în muncă sunt mai bine servite dacă sunt tratate ca element dominant al politicilor din alte domenii, cum ar fi educaţia;

Advertisement

cheia progresului este competenţa tuturor celor care participă la asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, în primul rând angajatori şi lucrători.

Având în vedere cele prezentate, s-a considerat necesară reluarea proiectului „Valenţele culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă” care urmăreşte pregătirea tinerilor, anterior intrării lor pe piaţa forţei de muncă, cu privire la riscurile profesionale şi la drepturile şi obligaţiile lucrătorilor.

Obiectivele urmărite sunt:

educarea tinerei generaţii încă de pe băncile şcolii cu privire la importanţa unui mediu de muncă sănătos şi sigur;

crearea unei culturi de prevenire a riscurilor profesionale în vederea intrării pe piaţa muncii.

Advertisement

Acesta este motivul pentru care ITM Călăraşi şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Călăraşi au încheiat un Protocol de Parteneriat  privind colaborarea în cadrul proiectului „Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă” plecând de la practicile comunitare ce subliniază că educaţia şi cultura de prevenire a riscurilor sunt factori cheie pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii muncii.

Au fost stabilite unităţile şcolare participante la prezentarea proiectului în număr de 14,toate din filiera tehnologică cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului, s-a realizat selectarea profesorilor participanţi şi s-au stabilit modalităţilor de colaborare între inspectorii de muncă nominalizaţi şi cadrele didactice.

În data de 16.02.2017, ora 10:30,în sala de şedinţe de la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Călăraşi, a avut loc prezentarea proiectului ”Valenţe culturale-2017” de către cei doi inspectori de muncă celor 14 cadre didactice participante, urmată de completarea chestionarelor de opinie la sfârşitul instruirii.

Concursul judeţean „Ştiu şi aplic-Securitate şi sănătate în muncă se dobândeşte de pe băncile şcolii” se organizează pentru a şaptea oară în judeţul Călăraşi,anul acesta se va desfăşura în ziua de 12 aprilie 2017-etapa judeţeană la Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Călăraşi.La acest concurs s-au înscris echipe, formate din 2 elevi, din 14 licee din Judeţul Călăraşi însoţite de către 1-2  profesori coordonatori.

Concursul a constat din două probe şi anume:

Advertisement

Proba teoretică pe bază de chestionar cu 20 de întrebări, cu mai multe variante de răspuns, punctaj de acces în etapa a II-a  fiind de 120 puncte de echipă;

Probă practică ce a constat în identificarea echipamentelor individuale necesare unui angajat, existente într-o expoziţie ad-hoc în sala de concurs, după o imagine care prezenta o activitate specifică profilului elevului, şi din care acesta trebuia să identifice riscurile de accidentare şi echipamentul individual de protecţie complet necesar angajatului din imaginea respectivă.

Concursul a avut la final echipele de elevi a trei licee câştigătoare a premiilor I, pe cele trei secţiuni, acordate de organizatori astfel:

Locul I-Licee ciclul superior-echipajul Liceului Tehnologic”Dan Mateescu” Călăraşi;

Locul I-Licee ciclul inferior-echipajul Liceului Tehnologic „Matei Basarab”Mânăstirea:

Advertisement

Locul I-Învăţământ profesional-echipajul Colegiului Agricol”Sandu Aldea”Călăraşi

În perioada 26.05-28.05.2017- s-a desfăşurat etapa naţională a concursului „ŞTIU ŞI APLIC”ce a avut loc la Colegiul Tehnic”GHEORGHE ASACHI” IAŞI., din judeţul Călăraşi a participat echipajul Colegiului Agricol „SANDU ALDEA”-Secţiunea Învăţământ profesional pregătit de D-na profesor CIUTACU NELA şi format din elevii CIUPALĂ IONUŢ şi RAIU ELVIS, care a câştigat locul III pe ţară.

INSPECTOR ŞEF ADJ. SSM

JURIST DUMITRU Nicolae

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Zi festivă la ISU Călărași: 45 de pompieri militari au fost avansați în grad

Published

on

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași a marcat, în data de 4 august, un moment important în cariera a 45 de cadre militare, care au fost avansate în grad la termen. Este vorba despre 43 de subofițeri și 2 ofițeri, care au primit noile grade în cadrul unei ceremonii organizate la sediile unităților din județ.

Festivitatea s-a desfășurat în baza prevederilor Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare și a Ordinului MAI nr. 177/2016, ce reglementează activitatea de management al resurselor umane în unitățile militare. Avansarea la termen reprezintă recunoașterea oficială a efortului depus, a disciplinei și a profesionalismului demonstrat de-a lungul carierei în slujba cetățeanului și a siguranței publice.

„Gradul militar nu este doar o distincție, ci o expresie a devotamentului, muncii și sacrificiilor personale. Este un drept onorant, care reflectă poziția socială și vocația celor care îmbracă uniforma militară”, a transmis conducerea ISU Călărași.

Conducerea inspectoratului le-a urat tuturor celor avansați „La mai mare!” și succes în misiunile viitoare.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Doi tineri ofițeri se alătură echipei ISU Călărași: început de carieră pentru noii sublocotenenți

Published

on

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași îi întâmpină cu încredere și apreciere pe noii ofițeri care s-au alăturat echipei de salvatori: sublocotenenții Trifan Ștefan și Epuran Daniel Andrei. Cei doi sunt absolvenți ai Facultății de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București și vor ocupa funcții de conducere în cadrul structurilor operative ale ISU Călărași.

Sublocotenentul Trifan Ștefan a fost repartizat la Detașamentul de Pompieri Călărași, în timp ce sublocotenentul Epuran Daniel Andrei își va desfășura activitatea la Stația de Pompieri Borcea.

Reprezentanții ISU Călărași le urează mult succes în cariera aleasă și misiuni cât mai ușoare, însoțite de încredere, echilibru și satisfacția lucrului bine făcut, sub deviza „Audacia et devotio!”.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Bestia din Gévaudan: teroare în Franța secolului al XVIII-lea

Published

on

În perioada 1764-1767, regiunea Gévaudan, situată în sudul Franței (actualul departament Lozère), a fost scena uneia dintre cele mai enigmatice și terifiante povești din istoria Europei. O creatură necunoscută, numită La Bête du Gévaudan, a semănat panică și groază, ucigând peste 100 de oameni, în special femei și copii, și rănind numeroase alte victime. Misterul din spatele identității acestei bestii rămâne nerezolvat până în prezent, generând speculații variind de la teorii realiste la legende supranaturale.

Contextul istoric și primele atacuri

Gévaudan era o zonă rurală izolată, caracterizată de păduri dese, dealuri și platouri, situată în munții Margeride. În secolul al XVIII-lea, această regiune era slab populată, iar localnicii trăiau din agricultură și creșterea animalelor. În iunie 1764, o tânără din apropierea satului Langogne a raportat un atac al unei creaturi ciudate, descrisă ca fiind mai mare decât un lup, cu trăsături neobișnuite. Femeia a scăpat datorită intervenției turmei de vite, dar incidentul a marcat începutul unei serii de atacuri sângeroase. Prima victimă oficială, Jeanne Boulet, o fată de 14 ani, a fost ucisă pe 30 iunie 1764, corpul său fiind găsit mutilat, cu gâtul sfâșiat.

Între 1764 și 1767, bestia a atacat în mod repetat, vizând în principal păstori și copii care își pășteau animalele. Martorii au descris atacurile ca fiind extrem de violente, victimele fiind adesea decapitate sau mutilate, cu urme de mușcături adânci și răni provocate de gheare puternice. Un studiu din 1987 a estimat că au avut loc 210 atacuri, rezultând în 113 morți și 49 de răniți, dintre care 98 de victime au fost parțial devorate.

Descrierea bestiei

Martorii oculari au oferit descrieri variate, dar adesea contradictorii, ale creaturii. Aceasta era descrisă ca având dimensiunile unui vițel sau chiar ale unui cal, cu o blană roșiatică sau brun-roșcată, uneori cu dungi negre și o coadă lungă, groasă, cu un smoc la capăt. Capul său era mare, cu un bot alungit, dinți proeminenți și urechi ascuțite, iar unii susțineau că putea sări distanțe impresionante sau chiar merge pe două picioare. Aceste trăsături au alimentat speculațiile că bestia nu era un lup obișnuit, ci ceva mai neobișnuit, poate un hibrid sau o creatură exotică.

Advertisement

Reacția autorităților și vânătoarea

Atacurile au atras atenția întregii Franțe, inclusiv a regelui Ludovic al XV-lea, care se confrunta cu o criză politică și economică după Războiul de Șapte Ani (1756-1763). Povestea bestiei a devenit o senzație mediatică, amplificată de ziare precum Gazette de France și Courrier d’Avignon, care au exagerat detaliile pentru a captiva publicul. Regele a trimis trupe și vânători profesioniști pentru a captura sau ucide creatura. Căpitanul Jean-Baptiste Duhamel, împreună cu dragonii săi, a organizat numeroase expediții de vânătoare, dar acestea au fost lipsite de succes și au stârnit nemulțumirea localnicilor din cauza abuzurilor soldaților.

În 1765, Ludovic al XV-lea l-a trimis pe François Antoine, purtătorul său de archebuz, care a ucis un lup mare pe 20 septembrie 1765. Animalul, descris ca având o greutate de aproximativ 60 kg, a fost dus la Versailles și prezentat ca fiind bestia. Cu toate acestea, atacurile au continuat, sugerând că fie nu era adevăratul vinovat, fie că existau mai multe creaturi. În cele din urmă, pe 19 iunie 1767, un vânător local, Jean Chastel, a ucis o altă creatură, descrisă ca un canid mare, posibil un lup sau un hibrid. Autopsia a relevat rămășițe umane în stomacul animalului, iar atacurile au încetat după acest eveniment.

Teorii despre identitatea bestiei

Identitatea Bestiei din Gévaudan rămâne un subiect de dezbatere. Printre teoriile principale se numără:

  1. Lup sau haită de lupi: Cea mai plauzibilă explicație, susținută de istorici precum Jay M. Smith, este că bestia era un lup mare sau o haită de lupi. Atacurile lupilor erau frecvente în Franța secolului al XVIII-lea, cu peste 9.000 de cazuri raportate între secolele XVII și XIX. Totuși, comportamentul atipic al bestiei, care viza oameni în loc de animale și ataca în mod constant timp de trei ani, ridică întrebări. Lupii turbați nu ar fi supraviețuit atât de mult, iar frecvența atacurilor era neobișnuită.

  2. Hibrid lup-câine: Unii cercetători, precum Bernard Soulier, sugerează că bestia ar fi fost un hibrid între un lup și un câine, ceea ce ar explica trăsăturile neobișnuite și forța sa. Astfel de hibrizi nu erau neobișnuiți în epocă, fiind folosiți uneori de vânători.

  3. Animal exotic: Alte ipoteze propun că bestia ar fi fost o hienă dungată, un leu tânăr sau chiar un tigru scăpat dintr-o menajerie privată. Descrierile cu blană dungată și coadă lungă par să susțină teoria hienei, dar hienele dungate nu sunt cunoscute pentru atacuri asupra oamenilor, iar prezența unui astfel de animal în Franța rurală este improbabilă.

  4. Criminal uman sau animal dresat: O teorie mai controversată sugerează că un criminal în serie, eventual folosind un animal dresat (cum ar fi un mastiff sau un câine de război), ar fi fost responsabil. Decapitările și mutilările severe nu sunt tipice pentru atacurile animalelor, dar ideea unui om deghizat în blană de lup este considerată puțin probabilă.

  5. Folclor și supranatural: În epocă, localnicii credeau că bestia era un vârcolac sau o pedeapsă divină, o credință susținută de episcopul de Mende, care a ordonat rugăciuni și procesiuni religioase. Aceste teorii au fost alimentate de panica generalizată și de relatările senzaționale din presă.

Bestia din Gévaudan a devenit un simbol al terorii și al necunoscutului, inspirând numeroase opere literare, filme și seriale, precum Le Pacte des Loups (2001) sau referințe în Teen Wolf. Povestea sa a captivat imaginația publicului, transformând-o într-o legendă care continuă să fascineze. Contextul social al epocii, marcat de sărăcie și instabilitate, a contribuit la amplificarea mitului, bestia fiind folosită pentru a distrage atenția de la problemele politice ale Franței.

Bestia din Gévaudan rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei. Fie că a fost un lup neobișnuit de mare, un hibrid, un animal exotic sau chiar rezultatul unor acte umane, impactul său asupra regiunii și al imaginației colective este de necontestat. Lipsa conservării rămășițelor animalelor ucise de Antoine și Chastel împiedică o identificare clară, lăsând loc speculațiilor. Ceea ce este cert este că, timp de trei ani, această creatură a transformat Gévaudan într-un loc al groazei, marcând istoria Franței cu o poveste care împletește realitatea cu legenda.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading