Știri
Statistică a acordării burselor în județul Călărași
Consiliul Județean al Elevilor Călărași, unica structură reprezentativă a elevilor la nivel județean, a inițiat o campanie menită să identifice localitățile din județul Călărași care acordă burse elevilor din unitățile de învățământ subordonate, în temeiul art. 82 din Legea educației naționale nr.1/2011.
Inițiativa a fost susținută de Inspectoratul Școlar al Județului Călărași, astfel încât în perioada 23-28 martie datele colectate au prezentat o situație exhaustivă în ceea ce privește acordarea burselor din unele venituri din bugetul de stat de către consiliile locale.
Astfel, statisticile obținute arată că la nivel județean 1073 de elevi din 29053 beneficiază de burse, ceea ce înseamnă 4% din numărul total al elevilor din clasele I-XII. Mai mult decât atât, acești 1073 de elevi provin din 22 de localități din 82 în care se află unități de învățământ cu personalitate juridică, ceea ce înseamnă 27%.
Din cele 1073 de burse acordate, 548 sunt burse sociale, 280 sunt burse de merit, 98 sunt burse de studiu, în timp ce 76 au fost acordate elevilor ce suferă de boli, iar 26 celor orfani.
În ceea ce privește cuantumurile alocate, municipiul Călărași nu se mândrește decât cu cel mai mare număr de burse acordate, și anume 196. În timp ce în Călărași s-au alocat 176 400 de lei, în Fundulea veniturile alocate constau în 379 175 de lei, pentru 142 de burse. Municipiul Oltenița, prin comparație, a acordat mult mai puțin : 50 489 de lei pentru 165 de burse, fiind urmat la distanță considerabilă de comunele Perișoru și Ștefan cel Mare. La polul opus al clasamentului se situează localitățile Dorobanțu, Alexandru Odobescu și Gălbinași, sumele acordate de acestea fiind mult prea mici pentru a asigura o creștere a calității învățământului la nivel local, precum și pentru a ajuta într-o manieră relevantă elevii cărora le sunt destinate bursele.
Dintre cele 5 orașe din județul Călărași, doar Lehliu-Gară nu acordă burse.
|
Nr. Crt. |
Localitate |
Număr de burse acordate
|
Cuantum |
|
1. |
Fundulea |
142 |
379 175
|
|
2. |
Călărași |
196 |
176 400 |
|
3.
|
Oltenița |
165 |
50 489 |
|
4.. |
Perișoru
|
56 |
22 400 |
|
5. |
Ștefan cel Mare |
48
|
17 040 |
|
6. |
Chirnogi |
31 |
13 450
|
|
7. |
Radovanu |
15 |
12 400 |
|
8.
|
Plătărești |
48 |
9600 |
|
9. |
Frumușani
|
26 |
8320 |
|
10. |
Șoldanu |
23
|
8160 |
|
11. |
Ileana |
18 |
7920
|
|
12. |
Valea Roșie |
Nu s-a stabilit numărul |
6000 |
|
13.
|
Unirea |
10 |
5900 |
|
14. |
Sărulești
|
19 |
5016 |
|
15. |
Mânăstirea |
20
|
5000 |
|
16. |
Belciugatele |
6 |
4800
|
|
17. |
Sohatu |
58 |
3999,68 |
|
18.
|
Căscioarele |
8 |
4000 |
|
19. |
Ulmeni
|
8 |
3968 |
|
20. |
Gălbinași |
13
|
2464 |
|
21. |
Alexandru Odobescu |
5 |
1000
|
|
22. |
Dorobanțu |
4 |
680 |
Privind în perspectivă statistica realizată, putem afirma că județul Călărași se confruntă cu o lipsă de asumare a educației drept prioritate, având în vedere că un număr atât de redus de localități realizează investiții, cu atât mai puțin care să fie și de impact.
În acest context, aducem în atenția opiniei publice și faptul că, la nivel județean, învățământul se confruntă cu probleme precum absenteismul și abandonul școlar. În conformitate cu raportul privind starea educației, publicat de Inspectoratul Școlar al Județului Călărași la începutul anului școlar 2016-2017, în anul școlar precedent s-au înregistrat 1 129 831 de absențe, dintre care 74% nemotivate, de unde rezultă o medie de 20.8 de absențe/elev. În ceea ce privește abandonul școlar, la nivel liceal s-a înregistrat o rată de 0,78%, iar la nivel gimnazial, de 1.16%. De asemenea, nici promovabilitatea nu se remarcă prin cifre mai încurajatoare: ea scade progresiv, începând cu clasa a IX-a până la finalul clasei a XII-a, cu aproape 4 procente.
Așadar, dacă la radiografia inițială, privind situația acordării burselor în județul Călărași, adăugăm și aceste cifre, putem să conchidem cu ușurință că se impun măsuri sociale și financiare care să acționeze simultan în sensul combaterii absenteismului și ratei de părăsire timpurie a școlii și al stimulării performanței, iar o astfel de măsură este indubital respectarea art. 82 din Legea educației naționale nr. 1/2011.
Consiliul Județean al Elevilor va milita pentru conștientizarea acestui aspect stringent în contextul climatului educațional călărășean, sperând ca din ce în ce mai multe consilii locale să își asume educația drept o prioritate, care necesită predominant implementarea unor măsuri sociale și financiare cu impact vizibil imediat, precum acordarea burselor.
Odată cu finalizarea demersului, Alexandra TUȚĂ, președintele structurii, a declarat: ”Consider că acest demers este de bun augur pentru învățământul călărășean și mulțumesc, pe această cale, Inspectoratului Școlar al Județului Călărași pentru deschiderea cu care a abordat propunerea noastră și pentru sprijin. Acum că această statistică s-a realizat și dat fiind faptul că ea prezintă situația exhaustivă a acordării burselor, se pot trage câteva concluzii cât se poate de clare. În primul rând, educația nu este percepută drept o prioritate, în special în mediul rural, unde bursele se acordă în foarte puține localități și unde sumele sunt unele modice, irelevante la nivel calitativ și insuficiente pentru numeroșii elevi care se confruntă cu situații materiale dificile. În al doilea rând, este de lăudat faptul că orașele, exceptând Lehliu-Gară, iau în calcul respectarea art. 82 din Legea 1/2011, fapt ce mă determină să îmi mențin optimismul. Cuantumurile sunt decente, numărul în schimb poate fi crescut. În orice caz, reproșuri nu se pot face în această direcție, deși este loc de mai bine. Per ansamblu, cred că ne situăm destul de bine la nivel național în ceea ce privește acordarea de burse, dar scopul nostru este să sporim nivelul de conștientizare a importanței acordării lor și în localitățile din mediul rural unde se pare că astfel de măsuri nu se aplică și, totodată, să susținem o creștere a cuantumurilor acolo unde sumele sunt absolut ridicole în raport cu necesitățile elevilor. Consiliul Județea al Elevilor Călărași a trimis o scrisoare către consiliile locale din județ în luna februarie vizând această chestiune, însă va continua demersurile și anul viitor, în speranța că beneficiarii primari ai educației vor fi tratați corespunzător de autoritățile locale.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
17 decembrie este o dată cu profundă semnificație istorică, în special pentru România, unde în 1989 forțele regimului comunist au deschis focul asupra manifestanților pașnici din Timișoara, provocând primele victime ale Revoluției care a dus la căderea lui Nicolae Ceaușescu și la eliberarea țării de sub dictatură. Timișoara a devenit astfel simbolul curajului și al luptei pentru libertate, fiind declarată ulterior „primul oraș liber de comunism”. Pe plan internațional, ziua este celebră pentru primul zbor motorizat sustenabil al fraților Wright în 1903, un moment pivotal în istoria aviației. Alte evenimente notabile includ secularizarea averilor mănăstirești în 1863 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza sau diverse nașteri și decese ale personalităților românești și mondiale. Această zi ne amintește de sacrificii, inovații și transformări care au modelat lumea modernă.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1398 – Armata sultanului indian Nasir-u Din Mehmud este infranta, iar sultanatul de Delhi (India) este cotropit de oastea turco-mongola a lui Timur Lenk (Tamerlan).
1538 – Papa Paul al III-lea îl excomunică pe regele Henric al VIII-lea al Angliei.
1577 – Corsarul englez Francis Drake părăsește portul Plymouth (Anglia), într-o misiune secretă de explorare a Coastei americane a Pacificului , trimi9s de Elisabeta a I-a Angliei .
1586 – Go-Yōzei devine împărat al Japoniei.
1777 – Franța recunoaște Statele Unite.
1830 – A decedat Simón Bolívar, unul dintre conducătorii luptei de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominația spaniolă; (n. 24.07.1783 ).
1863 – În Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a fost votată „Legea secularizării averilor mânăstirești”. In urma aplicării ei, 25% din teritoriul țării devenea patrimoniul statului
1890 – Este înființată, la București, “Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, care va duce o bogată activitate culturală și politică pentru întărirea unității românilor din România și Transilvania.
1891 – A încetat din viață Ion Ionescu de la Brad, agronom, economist, statistician (m. 17/31 decembrie 1891 – n. 24 iunie 1818).
1903 – A avut loc în Kitty Hawk, statul american Carolina de Nord, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, realizat după planurile fraților Orville și Wilbur Wright. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălțime de circa 10 metri.
1909 – A fost adoptată de către Camera Deputaților “Legea privind sindicatele funcționarilor statului“, care interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor.
1912 – A încetat din viață Spiru Haret, matematician, sociolog, pedagog, cel ce a reorganizat pe baze moderne învățământul românesc; (n. 15 februarie 1851.la Iași).
1916 – A fost asasinat Grigori Rasputin, călugăr rus (n. 1869)
1938 – A avut loc premiera piesei “Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din București, în regia lui Sica Alexandrescu; din distribuție au făcut parte V. Maximilian și George Vraca.
1942 – Al doilea război mondial – Guvernele britanic, american și sovietic au somat Germania să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub amenințarea cu represalii; în acel moment, în urma aplicării „soluției finale” (adoptată la Conferința de la Wannsee din 20 ian. 1942), fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane.
1957 – Statele Unite ale Americii a lansat cu succes de la Cape Canveral, Florida, prima racheta balistica intercontinentala Atlas.
1963 – Guvernele român și francez ridică legațiile lor de la București și Paris la nivel de ambasadă.
1967 – Primul ministru australian Harold Holt a dispărut pe o plaja din Portsea, statul Victoria.Se presupune ca a murit înecat.
1970 – În Polonia comunistă, în portul Gdynia, trupele deschid focul împotriva muncitorilor greviști, ucigând zeci de persoane.
1971 – În România ceaușistă, Marea Adunare Națională a adoptat Legea nr.23/1971 privind apărarea secretului de stat în Republica Socialistă România, Legea nr.24/1971 privind cetățenia română, prin care cetățenii erau obligați să-și declare legăturile și convorbirile cu străinii și, respectiv, pierderea cetățeniei de către cei care pleacă din țară în mod clandestin sau fraudulos și de către cei care, aflându-se în străinătate, se fac vinovați de “fapte ostile”
1981 – Teroriștii din organizația de extremă stângă italiana Brigăzile Roșii îl răpesc la Verona pe generalul de brigadă american James L.Dozier.
1989 – Revoluția Anticomunistă din România (14 – 25 decembrie 1989) – În Timișoara, la ordinele lui Ceaușescu, s-a tras în manifestanți, din Piața Libertății până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Tab–urile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere.
În noaptea de 16 spre 17 decembrie a fost executat ordinul de evacuare din Timișoara al pastorului Tokes. Pe parcursul întregii zile au avut loc ciocniri intre forțele de ordine și manifestanți. Militarii au fost huiduiți și loviți cu pietre, protestatarii atacând sediul PCR. La București, Ceaușescu a hotărât, in cadrul unei ședințe a CPEx, folosirea forței armate la Timișoara.
1989 – A fost dizolvată oficial poliția secreta comunistă est-germană; (STASI).
1997 – A început să emită postul privat romanesc de televiziune „Prima TV”.
2000 – A avut loc reinaugurarea “Coloanei fără sfârșit“, operă a sculptorului Constantin Brâncuși aflată din 16 septembrie 1996 în lucrări de restaurare.
2007 – A început demolarea fostului Stadion Național. Noul stadion numit Arena Națională a fost inaugurat la 6 septembrie 2011.
2018 – ONU, cu excepția SUA și a Ungariei, a adoptat Pactul mondial privind refugiații.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Căbănuțele din cadrul Târgului de Crăciun din municipiul Călărași au reunit și în acest an producători locali și comercianți de produse specifice sezonului, însă atmosfera este una mai rezervată față de edițiile precedente. Potrivit comercianților, vinul fiert s-a vândut mai bine decât alte produse tradiționale, inclusiv gogoșile cu toppinguri dulci, care în anii trecuți erau printre cele mai căutate. La fel și patinoarul care se bucură de un număr mare de iubitori de mișcare pe gheață.
Anul 2025 pare însă mai slab din punct de vedere al vânzărilor, lucru vizibil atât în încasări, cât și în numărul redus de persoane prezente în târg, mai ales în anumite intervale orare. Comercianții spun că traficul este fluctuant, iar entuziasmul publicului nu mai este la nivelul anilor anteriori.
Optimismul celor din căbănuțe este, la rândul său, scăzut, la fel ca temperaturile de afară. Mulți dintre ei speră totuși ca zilele următoare, apropierea Crăciunului și eventualele evenimente să aducă un aflux mai mare de vizitatori.
Nemulțumirile nu au întârziat să apară nici în rândul călărășenilor. Mai multe voci au comentat aspectul actual al Târgului de Crăciun, considerat de unii mai modest comparativ cu edițiile anterioare. Oamenii spun că s-au obișnuit cu decoruri mai bogate, spectacole ample și un număr mai mare de ghirlande și instalații luminoase, care să creeze o atmosferă festivă mai intensă.
În ciuda criticilor, căbănuțele rămân un punct de interes al târgului, oferind produse tradiționale și momente de socializare, chiar dacă ediția din acest an este percepută ca una mai reținută, atât din punct de vedere vizual, cât și al participării publicului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Moțiunea AUR împotriva Dianei Buzoianu a trecut în Senat. Buzoianu: „Nu e despre apă, e despre setea de spectacol”
Moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, a fost adoptată luni în plenul Senatului. Documentul politic a trecut cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere, marcând un vot dur al opoziției și al unei părți din coaliția de guvernare împotriva ministrului USR.
Moțiunea, intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, vizează gestionarea crizei generate de golirea barajului Paltinu, situație care a lăsat fără apă potabilă zeci de mii de persoane din județele Prahova și Dâmbovița.
Votul din Senat a fost posibil după ce senatorii PSD au anunțat public că vor susține moțiunea depusă de AUR, ceea ce a asigurat majoritatea necesară adoptării documentului. PNL și UDMR nu au votat moțiunea, iar USR a votat împotrivă.
Ce înseamnă adoptarea moțiunii
Adoptarea unei moțiuni simple nu atrage automat demiterea unui ministru. Documentul are valoare politică și exprimă o sancțiune simbolică din partea Parlamentului față de activitatea unui membru al Guvernului. Din punct de vedere juridic, Diana Buzoianu își păstrează funcția.
Reacția Dianei Buzoianu
După anunțarea rezultatului, ministra Mediului a declarat că nu își va da demisia și a catalogat moțiunea drept un demers politic lipsit de consistență. Aceasta a susținut că a fost prezentă pe teren în timpul crizei și că ministerul a acționat pentru a gestiona situația de urgență.
Reacția USR
Liderul USR, Dominic Fritz, a transmis că Diana Buzoianu are susținerea totală a partidului și a premierului Ilie Bolojan. USR a anunțat că rămâne în coaliția de guvernare, în ciuda votului comun PSD–AUR, considerat o încălcare a protocolului de coaliție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fostul ministru Răzvan Cuc și omul de afaceri Cătălin Daniel Bușe, trimiși după gratii pentru 30 de zile!
Parfumul citricei înaripate din oceanele polare
Nu aruncați cojile de usturoi: Descoperiți beneficiile lor surprinzătoare pentru sănătate!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
