Știri
Statistică a acordării burselor în județul Călărași
Consiliul Județean al Elevilor Călărași, unica structură reprezentativă a elevilor la nivel județean, a inițiat o campanie menită să identifice localitățile din județul Călărași care acordă burse elevilor din unitățile de învățământ subordonate, în temeiul art. 82 din Legea educației naționale nr.1/2011.
Inițiativa a fost susținută de Inspectoratul Școlar al Județului Călărași, astfel încât în perioada 23-28 martie datele colectate au prezentat o situație exhaustivă în ceea ce privește acordarea burselor din unele venituri din bugetul de stat de către consiliile locale.
Astfel, statisticile obținute arată că la nivel județean 1073 de elevi din 29053 beneficiază de burse, ceea ce înseamnă 4% din numărul total al elevilor din clasele I-XII. Mai mult decât atât, acești 1073 de elevi provin din 22 de localități din 82 în care se află unități de învățământ cu personalitate juridică, ceea ce înseamnă 27%.
Din cele 1073 de burse acordate, 548 sunt burse sociale, 280 sunt burse de merit, 98 sunt burse de studiu, în timp ce 76 au fost acordate elevilor ce suferă de boli, iar 26 celor orfani.
În ceea ce privește cuantumurile alocate, municipiul Călărași nu se mândrește decât cu cel mai mare număr de burse acordate, și anume 196. În timp ce în Călărași s-au alocat 176 400 de lei, în Fundulea veniturile alocate constau în 379 175 de lei, pentru 142 de burse. Municipiul Oltenița, prin comparație, a acordat mult mai puțin : 50 489 de lei pentru 165 de burse, fiind urmat la distanță considerabilă de comunele Perișoru și Ștefan cel Mare. La polul opus al clasamentului se situează localitățile Dorobanțu, Alexandru Odobescu și Gălbinași, sumele acordate de acestea fiind mult prea mici pentru a asigura o creștere a calității învățământului la nivel local, precum și pentru a ajuta într-o manieră relevantă elevii cărora le sunt destinate bursele.
Dintre cele 5 orașe din județul Călărași, doar Lehliu-Gară nu acordă burse.
|
Nr. Crt. |
Localitate |
Număr de burse acordate
|
Cuantum |
|
1. |
Fundulea |
142 |
379 175
|
|
2. |
Călărași |
196 |
176 400 |
|
3.
|
Oltenița |
165 |
50 489 |
|
4.. |
Perișoru
|
56 |
22 400 |
|
5. |
Ștefan cel Mare |
48
|
17 040 |
|
6. |
Chirnogi |
31 |
13 450
|
|
7. |
Radovanu |
15 |
12 400 |
|
8.
|
Plătărești |
48 |
9600 |
|
9. |
Frumușani
|
26 |
8320 |
|
10. |
Șoldanu |
23
|
8160 |
|
11. |
Ileana |
18 |
7920
|
|
12. |
Valea Roșie |
Nu s-a stabilit numărul |
6000 |
|
13.
|
Unirea |
10 |
5900 |
|
14. |
Sărulești
|
19 |
5016 |
|
15. |
Mânăstirea |
20
|
5000 |
|
16. |
Belciugatele |
6 |
4800
|
|
17. |
Sohatu |
58 |
3999,68 |
|
18.
|
Căscioarele |
8 |
4000 |
|
19. |
Ulmeni
|
8 |
3968 |
|
20. |
Gălbinași |
13
|
2464 |
|
21. |
Alexandru Odobescu |
5 |
1000
|
|
22. |
Dorobanțu |
4 |
680 |
Privind în perspectivă statistica realizată, putem afirma că județul Călărași se confruntă cu o lipsă de asumare a educației drept prioritate, având în vedere că un număr atât de redus de localități realizează investiții, cu atât mai puțin care să fie și de impact.
În acest context, aducem în atenția opiniei publice și faptul că, la nivel județean, învățământul se confruntă cu probleme precum absenteismul și abandonul școlar. În conformitate cu raportul privind starea educației, publicat de Inspectoratul Școlar al Județului Călărași la începutul anului școlar 2016-2017, în anul școlar precedent s-au înregistrat 1 129 831 de absențe, dintre care 74% nemotivate, de unde rezultă o medie de 20.8 de absențe/elev. În ceea ce privește abandonul școlar, la nivel liceal s-a înregistrat o rată de 0,78%, iar la nivel gimnazial, de 1.16%. De asemenea, nici promovabilitatea nu se remarcă prin cifre mai încurajatoare: ea scade progresiv, începând cu clasa a IX-a până la finalul clasei a XII-a, cu aproape 4 procente.
Așadar, dacă la radiografia inițială, privind situația acordării burselor în județul Călărași, adăugăm și aceste cifre, putem să conchidem cu ușurință că se impun măsuri sociale și financiare care să acționeze simultan în sensul combaterii absenteismului și ratei de părăsire timpurie a școlii și al stimulării performanței, iar o astfel de măsură este indubital respectarea art. 82 din Legea educației naționale nr. 1/2011.
Consiliul Județean al Elevilor va milita pentru conștientizarea acestui aspect stringent în contextul climatului educațional călărășean, sperând ca din ce în ce mai multe consilii locale să își asume educația drept o prioritate, care necesită predominant implementarea unor măsuri sociale și financiare cu impact vizibil imediat, precum acordarea burselor.
Odată cu finalizarea demersului, Alexandra TUȚĂ, președintele structurii, a declarat: ”Consider că acest demers este de bun augur pentru învățământul călărășean și mulțumesc, pe această cale, Inspectoratului Școlar al Județului Călărași pentru deschiderea cu care a abordat propunerea noastră și pentru sprijin. Acum că această statistică s-a realizat și dat fiind faptul că ea prezintă situația exhaustivă a acordării burselor, se pot trage câteva concluzii cât se poate de clare. În primul rând, educația nu este percepută drept o prioritate, în special în mediul rural, unde bursele se acordă în foarte puține localități și unde sumele sunt unele modice, irelevante la nivel calitativ și insuficiente pentru numeroșii elevi care se confruntă cu situații materiale dificile. În al doilea rând, este de lăudat faptul că orașele, exceptând Lehliu-Gară, iau în calcul respectarea art. 82 din Legea 1/2011, fapt ce mă determină să îmi mențin optimismul. Cuantumurile sunt decente, numărul în schimb poate fi crescut. În orice caz, reproșuri nu se pot face în această direcție, deși este loc de mai bine. Per ansamblu, cred că ne situăm destul de bine la nivel național în ceea ce privește acordarea de burse, dar scopul nostru este să sporim nivelul de conștientizare a importanței acordării lor și în localitățile din mediul rural unde se pare că astfel de măsuri nu se aplică și, totodată, să susținem o creștere a cuantumurilor acolo unde sumele sunt absolut ridicole în raport cu necesitățile elevilor. Consiliul Județea al Elevilor Călărași a trimis o scrisoare către consiliile locale din județ în luna februarie vizând această chestiune, însă va continua demersurile și anul viitor, în speranța că beneficiarii primari ai educației vor fi tratați corespunzător de autoritățile locale.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.
Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.
Sub zodia civilizației socialiste
Ce-i mai mândru pe la noi…
„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.
Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.
Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.
Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.
Aurel David
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Județul alocă 500.000 de euro pentru deszăpezire, flota și stocurile sunt pregătite
Flota de deszăpezire a județului intră din nou în atenția publicului. Autoritățile anunță cifre mari, utilaje multe și un buget care ridică întrebări. Iarna 2025 începe cu 41 de utilaje pregătite să intre în acțiune din prima zi. Perioada de intervenție este 15 noiembrie, 1 martie. Echipele au program de permanență și pot acționa rapid în orice situație.
Stocurile sunt semnificative. Sunt pregătite 1600 de tone de materiale antiderapante. Cantitățile sunt împărțite în 800 de tone de nisip și 800 de tone de sare. Există un bazin de combustibil de cinci tone, complet alimentat. Aprovizionarea este asigurată prin contracte. Dacă situația o cere, societatea poate închiria utilaje suplimentare pentru a evita blocajele.
Intervențiile sunt organizate în trei puncte strategice. Punctele sunt în Călărași, Mănăstirea și Lehliu. Această structură reduce timpul de deplasare al utilajelor. Operatorii monitorizează traficul și starea drumurilor în timp real. Utilajele sunt urmărite prin GPS pentru a eficientiza intervențiile.
Costurile sunt ridicate. Județul alocă 2,36 milioane de lei pentru programul de deszăpezire. Media lunară depășește 670.000 de lei. Noiembrie și martie sunt mai ieftine, dar decembrie, ianuarie și februarie rămân perioadele cu cele mai multe intervenții.
În județul Călărași, societatea Drumuri și Poduri are în gestiune aproximativ 650 km de drumuri asfaltate.
Autoritățile spun că județul este pregătit. Utilajele sunt în teren, stocurile sunt asigurate, iar echipele au un plan de intervenție pentru toate scenariile din iarnă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școala Gimnazială Carol I din Călărași a celebrat Ziua Școlii printr-un eveniment care a reunit elevi, profesori, părinți și invitați în sala Barbu Știrbei. Participanții au marcat peste 140 de ani de activitate ai unei instituții care rămâne un punct important în educația locală. Atmosfera a fost una caldă. Programul a inclus momente artistice, prezentări despre istoria școlii și mesaje din partea celor care au trecut prin aceste clase.
Directorul Otilia Mărgărit a susținut un discurs în fața comunității școlare. Mesajul ei a evidențiat legătura personală cu instituția și rolul pe care școala îl are în formarea elevilor.
Dragi colegi, profesori, părinți, elevi și invitați,
Astăzi, vă vorbesc nu doar în calitate de director al Școlii Gimnaziale Carol I din Călărași, ci și ca fost elev al acestei școli. Este o emoție aparte să mă aflu în fața dumneavoastră.
Școala noastră are o istorie impresionantă, peste 140 de ani de muncă și oameni dedicați care au modelat generații întregi. Clădirea și clasele s-au schimbat, însă spiritul școlii a rămas același, dorința de a forma oameni educați și responsabili.
Când pășeam ca elev pe holurile școlii, nu mi-aș fi imaginat că într-o zi voi avea onoarea să o conduc. Privind în urmă, realizez că o parte din ceea ce sunt astăzi se datorează valorilor pe care această școală le-a cultivat.
Pentru mine, a fi director aici este o misiune de suflet. Vreau să continui povestea instituției și să o adaptez la nevoile prezentului. Am contribuit la modernizarea școlii și la dezvoltarea proiectelor care susțin educația.
Astăzi, putem spune cu mândrie că școala noastră este un reper al comunității din Călărași. Viitorul ne obligă să păstrăm standardele și să continuăm dezvoltarea.
Cea mai mare resursă a acestei școli rămâne omul, profesorul care inspiră, elevul care visează și părintele care sprijină.
Le mulțumesc tuturor celor care fac parte din această comunitate. La mulți ani, Școala Gimnazială Carol I, școala unde clădim abilități de viață.
Discursul a fost urmat de momente artistice pregătite de elevi. Au fost prezentate fotografii și materiale video care au ilustrat transformarea școlii. Foști absolvenți au transmis mesaje de susținere. Profesorii au primit aprecieri pentru activitatea lor.
Evenimentul a evidențiat importanța școlii în formarea elevilor. Conducerea a transmis că investițiile și proiectele vor continua. Obiectivul este îmbunătățirea condițiilor de învățare și sprijinirea fiecărui elev.
Comunitatea Școlii Gimnaziale Carol I rămâne unită prin valori și implicare. Instituția își continuă parcursul și rămâne un punct solid în educația din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cod galben de ceață în Călărași. Trafic îngreunat pe drumurile județene
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
Sala de cinema se redeschide la Oltenița, ce poți vedea în următoarele trei zile
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
