Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Statistică a acordării burselor în județul Călărași

Published

on

Consiliul Județean al Elevilor Călărași, unica structură reprezentativă a elevilor la nivel județean, a inițiat o campanie menită să identifice localitățile din județul Călărași care acordă burse elevilor din unitățile de învățământ subordonate, în temeiul art. 82 din Legea educației naționale nr.1/2011.

Inițiativa a fost susținută de Inspectoratul Școlar al Județului Călărași, astfel încât în perioada 23-28 martie datele colectate au prezentat o situație exhaustivă în ceea ce privește acordarea burselor din unele venituri din bugetul de stat de către consiliile locale.

Astfel, statisticile obținute arată că la nivel județean 1073 de elevi din 29053 beneficiază de burse, ceea ce înseamnă 4% din numărul total al elevilor din clasele I-XII. Mai mult decât atât, acești 1073 de elevi provin din 22 de localități din 82 în care se află unități de învățământ cu personalitate juridică, ceea ce înseamnă 27%.

Din cele 1073 de burse acordate, 548 sunt burse sociale,  280 sunt burse de merit, 98 sunt burse de studiu, în timp ce 76 au fost acordate elevilor ce suferă de boli, iar 26 celor orfani.

Advertisement

În ceea ce privește cuantumurile alocate, municipiul Călărași nu se mândrește decât cu cel mai mare număr de burse acordate, și anume 196. În timp ce în Călărași s-au alocat 176 400 de lei, în Fundulea veniturile alocate constau în 379 175 de lei, pentru 142 de burse. Municipiul Oltenița, prin comparație, a acordat mult mai puțin : 50 489 de lei pentru 165 de burse, fiind urmat la distanță considerabilă de comunele Perișoru și Ștefan cel Mare. La polul opus al clasamentului se situează localitățile Dorobanțu, Alexandru Odobescu și Gălbinași, sumele acordate de acestea fiind mult prea mici pentru a asigura o creștere a calității învățământului la nivel local, precum și pentru a ajuta într-o manieră relevantă elevii cărora le sunt destinate bursele.

Dintre cele 5 orașe din județul Călărași, doar Lehliu-Gară nu acordă burse.

Nr. Crt.

Localitate

Număr de burse acordate

Advertisement

Cuantum

1.

Fundulea

142

379 175

Advertisement

2.

Călărași

196

176 400

3.

Advertisement

Oltenița

165

50 489

4..

Perișoru

Advertisement

56

22 400

5.

Ștefan cel Mare

48

Advertisement

17 040

6.

Chirnogi

31

13 450

Advertisement

7.

Radovanu

15

12 400

8.

Advertisement

Plătărești

48

9600

9.

Frumușani

Advertisement

26

8320

10.

Șoldanu

23

Advertisement

8160

11.

Ileana

18

7920

Advertisement

12.

Valea Roșie

Nu s-a stabilit numărul

6000

13.

Advertisement

Unirea

10

5900

14.

Sărulești

Advertisement

19

5016

15.

Mânăstirea

20

Advertisement

5000

16.

Belciugatele

6

4800

Advertisement

17.

Sohatu

58

3999,68

18.

Advertisement

Căscioarele

8

4000

19.

Ulmeni

Advertisement

8

3968

20.

Gălbinași

13

Advertisement

2464

21.

Alexandru Odobescu

5

1000

Advertisement

22.

Dorobanțu

4

680

Privind în perspectivă statistica realizată, putem afirma că județul Călărași se confruntă cu o lipsă de asumare a educației drept prioritate, având în vedere că un număr atât de redus de localități realizează investiții, cu atât mai puțin care să fie și de impact.

Advertisement

În acest context, aducem în atenția opiniei publice și faptul că, la nivel județean, învățământul se confruntă cu probleme precum absenteismul și abandonul școlar. În conformitate cu raportul privind starea educației, publicat de Inspectoratul Școlar al Județului Călărași la începutul anului școlar 2016-2017, în anul școlar precedent s-au înregistrat 1 129 831 de absențe, dintre care 74% nemotivate, de unde rezultă o medie de 20.8 de absențe/elev. În ceea ce privește abandonul școlar, la nivel liceal s-a înregistrat o rată de 0,78%, iar la nivel gimnazial, de 1.16%. De asemenea, nici promovabilitatea nu se remarcă prin cifre mai încurajatoare: ea scade progresiv, începând cu clasa a IX-a până la finalul clasei a XII-a,  cu aproape 4 procente.

Așadar, dacă la radiografia inițială, privind situația acordării burselor în județul Călărași, adăugăm și aceste cifre, putem să conchidem cu ușurință că se impun măsuri sociale și financiare care să acționeze simultan în sensul combaterii absenteismului și ratei de părăsire timpurie a școlii și al stimulării performanței, iar o astfel de măsură este indubital respectarea art. 82 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Consiliul Județean al Elevilor va milita pentru conștientizarea acestui aspect stringent în contextul climatului educațional călărășean, sperând ca din ce în ce mai multe consilii locale să își asume educația drept o prioritate, care necesită predominant implementarea unor măsuri sociale și financiare cu impact vizibil imediat, precum acordarea burselor.

Odată cu finalizarea demersului, Alexandra TUȚĂ, președintele structurii, a  declarat: ”Consider că acest demers este de bun augur pentru învățământul călărășean și mulțumesc, pe această cale, Inspectoratului Școlar al Județului Călărași pentru deschiderea cu care a abordat propunerea noastră și pentru sprijin. Acum că această statistică s-a realizat și dat fiind faptul că ea prezintă situația exhaustivă a acordării burselor, se pot trage câteva concluzii cât se poate de clare. În primul rând, educația nu este percepută drept o prioritate, în special în mediul rural, unde bursele se acordă în foarte puține localități și unde sumele sunt unele modice, irelevante la nivel calitativ și insuficiente pentru numeroșii elevi care se confruntă cu situații materiale dificile. În al doilea rând, este de lăudat faptul că orașele, exceptând Lehliu-Gară, iau în calcul respectarea art. 82 din Legea 1/2011, fapt ce mă determină să îmi mențin optimismul. Cuantumurile sunt decente, numărul în schimb poate fi crescut. În orice caz, reproșuri nu se pot face în această direcție, deși este loc de mai bine. Per ansamblu, cred că ne situăm destul de bine la nivel național în ceea ce privește acordarea de burse, dar scopul nostru este să sporim nivelul de conștientizare a importanței acordării lor și în localitățile din mediul rural unde se pare că astfel de măsuri nu se aplică și, totodată, să susținem o creștere a cuantumurilor acolo unde sumele sunt absolut ridicole în raport cu necesitățile elevilor. Consiliul Județea al Elevilor Călărași a trimis o scrisoare către consiliile locale din județ în luna februarie vizând această chestiune, însă va continua demersurile și anul viitor, în speranța că beneficiarii primari ai educației vor fi tratați corespunzător de autoritățile locale.”

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”

Published

on

Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.

„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.

Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.

„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.

Advertisement

Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.

Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.

„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.

Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.

Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați

Advertisement

Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.

„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.

În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading