Știri
Statistică a acordării burselor în județul Călărași
Consiliul Județean al Elevilor Călărași, unica structură reprezentativă a elevilor la nivel județean, a inițiat o campanie menită să identifice localitățile din județul Călărași care acordă burse elevilor din unitățile de învățământ subordonate, în temeiul art. 82 din Legea educației naționale nr.1/2011.
Inițiativa a fost susținută de Inspectoratul Școlar al Județului Călărași, astfel încât în perioada 23-28 martie datele colectate au prezentat o situație exhaustivă în ceea ce privește acordarea burselor din unele venituri din bugetul de stat de către consiliile locale.
Astfel, statisticile obținute arată că la nivel județean 1073 de elevi din 29053 beneficiază de burse, ceea ce înseamnă 4% din numărul total al elevilor din clasele I-XII. Mai mult decât atât, acești 1073 de elevi provin din 22 de localități din 82 în care se află unități de învățământ cu personalitate juridică, ceea ce înseamnă 27%.
Din cele 1073 de burse acordate, 548 sunt burse sociale, 280 sunt burse de merit, 98 sunt burse de studiu, în timp ce 76 au fost acordate elevilor ce suferă de boli, iar 26 celor orfani.
În ceea ce privește cuantumurile alocate, municipiul Călărași nu se mândrește decât cu cel mai mare număr de burse acordate, și anume 196. În timp ce în Călărași s-au alocat 176 400 de lei, în Fundulea veniturile alocate constau în 379 175 de lei, pentru 142 de burse. Municipiul Oltenița, prin comparație, a acordat mult mai puțin : 50 489 de lei pentru 165 de burse, fiind urmat la distanță considerabilă de comunele Perișoru și Ștefan cel Mare. La polul opus al clasamentului se situează localitățile Dorobanțu, Alexandru Odobescu și Gălbinași, sumele acordate de acestea fiind mult prea mici pentru a asigura o creștere a calității învățământului la nivel local, precum și pentru a ajuta într-o manieră relevantă elevii cărora le sunt destinate bursele.
Dintre cele 5 orașe din județul Călărași, doar Lehliu-Gară nu acordă burse.
|
Nr. Crt. |
Localitate |
Număr de burse acordate
|
Cuantum |
|
1. |
Fundulea |
142 |
379 175
|
|
2. |
Călărași |
196 |
176 400 |
|
3.
|
Oltenița |
165 |
50 489 |
|
4.. |
Perișoru
|
56 |
22 400 |
|
5. |
Ștefan cel Mare |
48
|
17 040 |
|
6. |
Chirnogi |
31 |
13 450
|
|
7. |
Radovanu |
15 |
12 400 |
|
8.
|
Plătărești |
48 |
9600 |
|
9. |
Frumușani
|
26 |
8320 |
|
10. |
Șoldanu |
23
|
8160 |
|
11. |
Ileana |
18 |
7920
|
|
12. |
Valea Roșie |
Nu s-a stabilit numărul |
6000 |
|
13.
|
Unirea |
10 |
5900 |
|
14. |
Sărulești
|
19 |
5016 |
|
15. |
Mânăstirea |
20
|
5000 |
|
16. |
Belciugatele |
6 |
4800
|
|
17. |
Sohatu |
58 |
3999,68 |
|
18.
|
Căscioarele |
8 |
4000 |
|
19. |
Ulmeni
|
8 |
3968 |
|
20. |
Gălbinași |
13
|
2464 |
|
21. |
Alexandru Odobescu |
5 |
1000
|
|
22. |
Dorobanțu |
4 |
680 |
Privind în perspectivă statistica realizată, putem afirma că județul Călărași se confruntă cu o lipsă de asumare a educației drept prioritate, având în vedere că un număr atât de redus de localități realizează investiții, cu atât mai puțin care să fie și de impact.
În acest context, aducem în atenția opiniei publice și faptul că, la nivel județean, învățământul se confruntă cu probleme precum absenteismul și abandonul școlar. În conformitate cu raportul privind starea educației, publicat de Inspectoratul Școlar al Județului Călărași la începutul anului școlar 2016-2017, în anul școlar precedent s-au înregistrat 1 129 831 de absențe, dintre care 74% nemotivate, de unde rezultă o medie de 20.8 de absențe/elev. În ceea ce privește abandonul școlar, la nivel liceal s-a înregistrat o rată de 0,78%, iar la nivel gimnazial, de 1.16%. De asemenea, nici promovabilitatea nu se remarcă prin cifre mai încurajatoare: ea scade progresiv, începând cu clasa a IX-a până la finalul clasei a XII-a, cu aproape 4 procente.
Așadar, dacă la radiografia inițială, privind situația acordării burselor în județul Călărași, adăugăm și aceste cifre, putem să conchidem cu ușurință că se impun măsuri sociale și financiare care să acționeze simultan în sensul combaterii absenteismului și ratei de părăsire timpurie a școlii și al stimulării performanței, iar o astfel de măsură este indubital respectarea art. 82 din Legea educației naționale nr. 1/2011.
Consiliul Județean al Elevilor va milita pentru conștientizarea acestui aspect stringent în contextul climatului educațional călărășean, sperând ca din ce în ce mai multe consilii locale să își asume educația drept o prioritate, care necesită predominant implementarea unor măsuri sociale și financiare cu impact vizibil imediat, precum acordarea burselor.
Odată cu finalizarea demersului, Alexandra TUȚĂ, președintele structurii, a declarat: ”Consider că acest demers este de bun augur pentru învățământul călărășean și mulțumesc, pe această cale, Inspectoratului Școlar al Județului Călărași pentru deschiderea cu care a abordat propunerea noastră și pentru sprijin. Acum că această statistică s-a realizat și dat fiind faptul că ea prezintă situația exhaustivă a acordării burselor, se pot trage câteva concluzii cât se poate de clare. În primul rând, educația nu este percepută drept o prioritate, în special în mediul rural, unde bursele se acordă în foarte puține localități și unde sumele sunt unele modice, irelevante la nivel calitativ și insuficiente pentru numeroșii elevi care se confruntă cu situații materiale dificile. În al doilea rând, este de lăudat faptul că orașele, exceptând Lehliu-Gară, iau în calcul respectarea art. 82 din Legea 1/2011, fapt ce mă determină să îmi mențin optimismul. Cuantumurile sunt decente, numărul în schimb poate fi crescut. În orice caz, reproșuri nu se pot face în această direcție, deși este loc de mai bine. Per ansamblu, cred că ne situăm destul de bine la nivel național în ceea ce privește acordarea de burse, dar scopul nostru este să sporim nivelul de conștientizare a importanței acordării lor și în localitățile din mediul rural unde se pare că astfel de măsuri nu se aplică și, totodată, să susținem o creștere a cuantumurilor acolo unde sumele sunt absolut ridicole în raport cu necesitățile elevilor. Consiliul Județea al Elevilor Călărași a trimis o scrisoare către consiliile locale din județ în luna februarie vizând această chestiune, însă va continua demersurile și anul viitor, în speranța că beneficiarii primari ai educației vor fi tratați corespunzător de autoritățile locale.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Bătaie în plină zi la Independența! O elevă a fost agresată după ce a coborât din microbuzul școlar
Scene șocante au avut loc în satul Potcoava, comuna Independența, județul Călărași. O minoră ar fi fost agresată fizic de o femeie, chiar în fața mai multor oameni, imediat după ce a coborât din microbuzul școlar.
Fata, identificată de martori ca fiind V.B., a fost lovită de Mihaela A., femeie din localitate, după un schimb de replici aprinse. Martorii spun că între cele două ar fi izbucnit un conflict verbal, iar în doar câteva secunde s-a ajuns la bătaie. Scena s-a petrecut pe strada Modelu și a fost văzută de mai mulți localnici. O parte dintre ei ar fi surprins momentul pe camerele de telefon, iar imaginile circulă deja pe rețelele de socializare.
Deși până acum nu a fost depusă nicio plângere oficială, oamenii din comună cer intervenția imediată a poliției și a Protecției Copilului. Familia fetei spune că nu va lăsa incidentul nepedepsit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași anunță peste 80 de posturi vacante disponibile în această săptămână. Oferta include locuri de muncă pentru persoane cu diverse niveluri de studii, în municipiul Călărași și în localitățile învecinate.
Cele mai multe posturi se regăsesc în domeniul confecțiilor textile, construcțiilor și serviciilor.
Printre angajatorii care recrutează se află:
- MARTCONF SRL – 3 posturi de calcătoreasă, valabile până la 19 decembrie 2025
- GENERALI ROMÂNIA – 4 posturi pentru agenți și consultanți în asigurări
- ROLAV CONSULTING SRL – 7 posturi pentru operatori prelucrare mase plastice și 2 pentru maiștri electromecanici
- SIGMA HOUSE CONSTRUCT SRL – 6 posturi pentru muncitori necalificați, 4 pentru zidari, 4 pentru zugravi și 2 pentru fierari betoniști, cu salarii între 4600 și 5000 lei
- CENTRAL FITNESS SRL – 2 posturi de antrenor de fitness și 1 pentru agent servicii clienți
- ROMPLY MEROPS SA – 2 posturi pentru lăcătuși mecanici și 1 pentru șef de formație schimb
- YOBI MANUFACTURING – 4 posturi pentru cartonagiști, în Budești
- AIDA TRADE SRL – 2 posturi pentru șoferi profesioniști
- SERCAD COM SRL – 2 posturi pentru coafor și 1 pentru antrenor de fitness
Locurile de muncă oferite sunt disponibile în orașele Călărași, Modelu, Dragalina, Budești și Slobozia, cu contracte pe perioadă nedeterminată sau determinată, în funcție de firmă.
Persoanele interesate pot obține detalii suplimentare despre ofertă, mediere și consiliere profesională la sediul AJOFM Călărași, situat pe Strada 13 Decembrie nr. 12, sau la telefonul 0242 318 376.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În peisajul literaturii Holocaustului, dominat de voci monumentale precum Primo Levi sau Elie Wiesel, apare târziu, dar cu o forță devastatoare, mărturia lui József Debreczeni – un jurnalist și poet maghiar care a supraviețuit iadului nazist nu prin minuni, ci prin observație acută și o rezistență interioară de fier. Publicată inițial în 1950 în Iugoslavia comunistă sub titlul Hideg Krematórium, cartea sa a fost redescoperită și tradusă recent în română de Péter Demény (Editura Trei, 2024), după ce a cucerit deja 15 limbi și un loc meritat printre capodoperele genului. „Crematoriul înghețat” nu este doar o relatare a ororilor din lagărele de concentrare; este un rechizitoriu nemilos la adresa nazismului, scris cu precizia unui reporter care refuză să se lase înghițit de haos, ci îl disecă gradual cu o claritate cinematografică.
Debreczeni, deportat în mai 1944 din Serbia ocupată de Ungaria – unde supraviețuise deja trei ani în batalioane de muncă forțată – ajunge în „Țara Auschwitz”, acel imperiu al morții care cuprindea nu doar lagărul principal, ci o rețea vastă de sublagăre. Norocos să nu fie trimis direct în camerele de gazare, el este aruncat în vagoane de vite, alături de mii de evrei maghiari, într-o călătorie sufocantă unde aerul devine un lux letal. Destinația finală: Dörnhau, un sublagăr al lui Gross-Rosen, supranumit „crematoriul înghețat” – o fabrică abandonată transformată în „spital” unde prizonierii prea slăbiți pentru muncă sclavă erau lăsați să moară de foame, frig și boli, fără a deranja „eficiența” industrială germană. Aici, în acest loc unde „legile gravitației morale” se inversează – răul devine bine, noaptea zi –, Debreczeni lucrează la săpături epuizante pentru companii naziste, luptând zilnic cu foametea, păduchii (vehiculul deliberat al tifosului) și ierarhia brutală a kapo-ilor, acea „aristocrație a lagărului” care trăda propriii semenii pentru o firimitură de putere.
Ce face cartea unică nu este doar groaza descrisă – de la apelurile nominale interminabile, unde cadavrele sunt „raportate” cu un umor macabru involuntar („Raportați dacă sunteți morți!”), la execuții sumare justificate cu un cinism kitsch („Chiar și cel mai bun evreu trebuie să cropească”) –, ci modul în care Debreczeni le fixează în cuvinte. Stilul său, lipsit de sentimentalism lacrimogen, este cel al unui etnograf al infernului: detaliile triumfă asupra abstracțiunii, umanizând ce nazismul voia să dezumanizeze. Văzută prin ochii unui intelectual, suferința devine panoramic: personală (visul de răzbunare, obsesia pentru o țigară furată), comunitară (lupta pentru un polonic de supă diluată) și obiectivă (analiza cum Germania „cultă” a coborât în barbarie). Ca un diamant literar, după cum o numește The Times, cartea meditează subtil asupra limbajului în fața ororii: „Horrorul este întotdeauna kitsch, chiar când e real”, notează autorul după o execuție arbitrară, amintind că descrierea nu e suficientă; doar înțelegerea morală poate salva memoria.
Criticii internaționali au salutat-o unanim ca pe o contribuție esențială: The New York Times o laudă pentru „descrierea panoramică a iadului”, The Telegraph pentru „claritatea cinematografică face detaliile să învingă dezumanizarea în masă”, iar The Guardian pentru echilibrul între crimă epică și minuțiozitatea zilnică a degradării. Pe Goodreads, cititorii o notează cu 4.3/5, subliniind impactul ei șocant, dar și duritatea lecturii – nu din plictiseală, ci din tragicitate pură. Unele recenzii americane (cum ar fi cea din Kirkus Reviews) subliniază tonul intelectual, cu replici ironice la sadismul SS-ist, în timp ce altele (Washington Post) o văd ca pe un document vital care șochează și luminează, amintind că trecutul poate deveni prolog.
„Crematoriul înghețat” nu oferă speranță ieftină sau lecții morale facile; ea te obligă să privești în abis, să recunoști că supraviețuirea lui Debreczeni – eliberat în mai 1945 de Armata Roșie – a fost un act de rezistență prin scriitură. După război, autorul s-a refugiat la Belgrad, unde a continuat să scrie poezie și romane, dar această mărturie rămâne moștenirea sa supremă. Recomandată oricui dorește să înțeleagă nu doar ce s-a întâmplat la Auschwitz, ci cum s-a simțit – o carte de 5 stele, esențială, dar sfâșietoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Semnificația istorică a zilei de 4 noiembrie
Bătaie în plină zi la Independența! O elevă a fost agresată după ce a coborât din microbuzul școlar
Lucrările la noua sală de sport din comuna Borcea continuă conform planului
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
